Vino cu Mine la o parte şi odihneşte-te puţin,

Ştiu că eşti obosit de stres şi de aglomeraţie,

Şterge-ţi de pe frunte sudoarea şi praful muncii,

Şi întăreşte-te din nou în puterea Mea liniştită.

Vino acum deoparte de tot ce iubeşte lumea,

Pentru părtăşia pe care lumea n-a cunoscut-o niciodată,

Numai cu Mine, şi cu Tatăl Meu aici,

Cu Mine şi cu Tatăl Meu, nu singur.

Vino, spune-Mi tot ce ai spus şi ai făcut,

Biruinţele şi eşecurile tale, speranţele şi temerile.

Ştiu cum se cuceresc şi se câştigă inimile împietrite;

Cele mai alese cununi ale Mele sunt întotdeauna udate cu lacrimi.

Vino acum şi odihneşte-te; călătoria este prea lungă,

Şi tu vei leşina lângă drum şi vei cădea;

Pâinea vieţii este aici pentru tine s-o mănânci,

Şi vinul dragostei este aici pentru tine ca să-l bei.

Apoi întoarce-te din părtăşia cu Domnul tău,

Şi lucrează până nu se stinge lumina zilei înspre seară:

Nu sunt pierdute acele scurte ceasuri în care afli

Mai multe despre Stăpânul tău şi despre odihna Lui din ceruri.