Ion Creangă

Ion Creangă s-a născut la 1 martie 1837 în

Humulești, jud. Neamţ, fiul lui Ștefan a Petrei
Ciubotariul și al Smarandei și a decedat la 31
decembrie 1889 la Iași. A fost un mare scriitor
român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor,
poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este
considerat a fi unul dintre clasicii literaturii
române mai ales datorită operei sale autobiografice
Amintiri din copilărie.
Creangă a mai avut încă șapte frați și surori. După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris
la Școala catihetică din Fălticeni. Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul
vieții. S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în Amintiri.
Timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași. El își dedică din ce în ce mai mult timp
literaturii și muncii de elaborare a manualelor școlare. În anul 1867 apare primul abecedar conceput de Ion
Creangă. În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se
împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
Opera:
1 Povești : Capra cu trei iezi, Fata babei și fata moșneagului, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbincă,
Povestea lui Stan-Pățitul, Povestea porcului, Povestea unui om leneș, Punguța cu doi bani, Soacra cu trei
nurori.
2 Povestiri: Acul și barosul, Cinci pâini, Ion Roată și Cuza-Vodă, Moș Ion Roată și Unirea, Păcală,
Prostia omenească, Ursul păcălit de vulpe.
3 Nuvele: Moș Nichifor Coțcariul, Popa Duhul.
4 Romane autobiografice: Amintiri din copilărie (1879)
5 Scrisori.