Petru Hurducaciu Paula

Hurducaci

să
Î n văţ
s cr iu c o rect
Caiet
pentru
clasa a IV-a
Lucrarea a fost avizată favorabil de Ministerul Învățământului cu nr. 13732/21.06.1995
și a fost revizuită conform noilor programe școlare.

ÎNVĂȚ SĂ SCRIU CORECT. Caiet de ortografie pentru clasa a IV-a

Petru HURDUCACIU

Copyright © 2012 – ALL EDUCATIONAL

Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin Editurii ALL EDUCATIONAL.

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a editurii.
Drepturile de distribuție în străinătate aparțin în exclusivitate editurii.

Învăț să scriu corect : Caiet de ortografie pentru clasa a IV-a /

Petru Hurducaciu. Paula Hurducaci. - București: ALL EDUCATIONAL, 2012
ISBN 978-973-684-772-1

Referent de specialitate : Prof. dr. DUMITRU OROŞAN

Insp. Șc. de specialitate, ISJ Mureș

Editura ALL : Bd. Constructorilor nr. 20A

sector 6, cod 060512 – București
Tel.: 021 402 26 00
Fax : 021 402 26 10

Departamentul distribuție : Tel. : 021 402 26 30; 021 402 26 33

Comenzi la : comenzi@all.ro
www.all.ro

Redactor : Mădălina Vasile

Tehnoredactare : Niculina Ionescu
Corectură : Ioana Opaiț
Design copertă : Alexandru Novac
Limba este întâiul mare poem al unui popor.
Lucian Blaga
 Argument

Lucrarea de ortografie pentru clasa a IV-a este rezultatul

expe- rienţei pedagogice a învǎţǎtorilor Petru Hurducaciu şi
Paula Hurducaci, din judeţul Mureş. Realizatǎ sub forma unui
„caiet” de muncǎ independentǎ, aceastǎ lucrare are un
pronunţat ca- racter practic, de certǎ valoare pentru însuşirea
de cǎtre elevi a scrierii corecte. Prezenta lucrare reprezintǎ o
nouǎ ediţie, inte- gral revizuitǎ şi substanţial adǎugitǎ, în
conformitate cu noile norme ale Dicţionarului ortografic,
ortoepic şi morfologic al limbii române. În urma
experimentǎrii la clasǎ a acestei lucrǎri, putem afirma, cu toatǎ
convingerea, cǎ orice copil bine îndru- mat şi cu o dezvoltare
intelectualǎ corespunzǎtoare vârstei poate dobândi deprinderi
temeinice de scriere corectǎ. În acest context, rigurozitatea
ştiinţificǎ, bogǎţia informaţiei, precum şi varietatea exerciţiilor
conţinute îi conferǎ statutul de valoros manual practic. În
conformitate cu NOUL CURRICULUM NAŢIONAL, prin
exerciţiile propuse, autorul sugereazǎ metode didactice actuale,
eficiente. Realizatǎ în condiţii grafice atractive, lucrarea se
adreseazǎ deopotrivǎ elevilor şi pǎrinţilor, precum şi tuturor
învǎţǎtorilor şi profesorilor de limba românǎ dornici sǎ-şi
optimizeze demersul
didactic.

Prof. dr. Dumitru Orosan

Insp. şc. de specialitate, I.S.J.Mureş
 Caietul de ortografie ÎnvǎI sǎ scriu corect este un îndreptar
practic, sistematic şi efi cient, de scriere corectǎ, pentru elevi,
învǎIǎtori şi pǎrinIi. ExerciIiile se rezolvǎ de regulǎ în clasǎ,
sub îndrumarea învǎIǎtorului, dar pot constitui şi teme de
rezolvat acasǎ, sub supravegherea pǎrinIilor. În caiet se poate
urmǎri evoluIia scrisului fi ecǎrui elev pe parcursul întregului
an de studiu. Caietul vine în sprijinul elevilor şi îi susIine în
demersul de a-şi însuşi un scris corect şi caligrafic.

Dragi copii,

Dorim sǎ folosiIi acest caiet cu încredere, pentru cǎ

el vǎ învaIǎ sǎ scrieIi corect şi caligrafic. Este un prim
pas în vederea pregǎtirii voastre temeinice la toate
disciplinele şi o garanIie a reuşitei voastre în viaIǎ!

Autorii
CRATIMA
(LINIUŢA DE UNIRE)

CRATIMA, ca semn ortografic, marcheazǎ rostirea într-o silabǎ a

unor cuvinte sau pǎrIi de cuvinte. Pentru a evita greşelile este important
sǎ cunoaştem rolul şi mai ales modul de folosire. Unele cuvinte pot fi
scrise atât cu liniuIǎ de unire, cât şi fǎrǎ, deci folosirea ei este uneori
facultativǎ datoritǎ dorinIei de a pronunIa mai repede unele sunete din
vorbire, iar în locul acestor sunete apare cratima. Existǎ cazuri în care
utilizarea liniuIei de unire este obligatorie. Aceste situaIii creeazǎ cele
mai mari probleme în scriere.
Capitolul consacrat cratimei vine în sprijinul elevilor, care, chiar fǎrǎ
sǎ posede cunoştinIe de gramaticǎ, îşi pot forma deprinderi temeinice de
scriere corectǎ, dacǎ urmǎresc modelele prezentate şi dacǎ rezolvǎ
corect exerciIiile.
Cazurile prezentate în lucrare când se foloseşte liniuIa de unire sunt :

grupurile verb-pronume şi pronume-verb şi cratima ;

 verbul afi şi cratima ;
 cuvintele : ce, care, cine şi cratima ;
 cuvântul nu şi cratima;
 cuvintele de legǎturǎ şi cratima.

ExerciIiile prevǎzute în toate situaIiile vin în sprijinul elevilor şi îi
ajutǎ sǎ-şi formeze deprinderi de scriere corectǎ la un nivel optim pentru
învǎ- Iǎmântul primar, uneori chiar depǎşind limitele acestuia. De aceea
con- sider necesar şi util sǎ vin în sprijinul celor care folosesc acest
caiet cu câteva argumente de ordin ştiinIific şi metodic.
 Cratima în cuvinte rostite împreunǎ

 Cratima în grupurile pronume-verb

a) Cratima facultativǎ
SituaIiile în care utilizarea cratimei este facultativǎ, în relaIia pronume-
verb, sunt atunci când verbele au la început a, o sau î, n, i ,m şi sunt
precedate în enunI de pronume personale (în cazurile acuzativ şi dativ):

Acuzativ
eu (pe) mine mǎ m-ajutǎ noi (pe) ne aşteaptǎ ne-aşteaptǎ
ajutǎ noi
mǎ întreabǎ mǎ-ntreabǎ ne întreabǎ ne-ntreabǎ
tu (pe) tine te te-ascultǎ voi (pe) voi vǎ v-ascultǎ
ascultǎ ascultǎ
te (pe) tine întreabǎ te-ntreabǎ vǎ înţelege vǎ-nţelege
el (pe) el mama îl mama-l ei (pe) ei îi ajutǎ i-ajutǎ
îl ajutǎ l-ajutǎ mama îi aşteaptǎ i-aşteaptǎ
ea (pe) ea o îmbracǎ o-mbracǎ ele (pe) ele le aşez le-aşez
o întreabǎ o-ntreabǎ le îndeamnǎ le-ndeamnǎ

Dativ
eu (mie) îmi mi-aduce noi (nouǎ) ne arǎtaţi ne-arǎtaţi
aduce
tu îmi dai tu-mi dai ne împarte ne-mparte
tu (ţie) îţi aduce ţi-aduce voi (vouǎ) vǎ aratǎ v-aratǎ
vouǎ vǎ împarte vǎ-mparte
el, ea (lui, ei) îi i-aratǎ
aratǎ
ele (lor) le aduce le-aduce
le împarte le-mparte
b) Cratima obligatorie

1. Când pronumele personale şi refl exive, forme neac-

centuate (în cazurile acuzativ şi dativ) sunt urmate de un verb
auxiliar:
Acuzativ Dativ
mǎ a chemat m-a chemat îmi (mi) a adus mi-a adus
te am vǎzut te-am vǎzut îţi (ţi) a dus ţi-a adus
îl ai trimis le-ai trimis îi (i-) a spus i-a spus
a trimis (pe ea) a trimis-o ne a cerut ne-a cerut
ne au ajutat ne-au ajutat vǎ (v-) a spus v-a spus
vǎ aş ruga v-aş ruga le am împǎrţit le-am împǎrţit
îi am vǎzut i-am vǎzut şi ar dori şi-ar dori
le a chemat le-a chemat
se a vǎzut s-a vǎzut
se au vǎzut s-au vǎzut

2. Când pronumele personale, forme neaccentuate (în ca-

zurile acuzativ şi dativ) şi pronumele reflexive sunt precedate
de verbe la modul imperativ şi gerunziu:

Acuzativ
imperativ gerunziu
Cautǎ mǎ Cautǎ-mǎ ! vǎzându mǎ vǎzându-mǎ
Îmbracǎ te Îmbracǎ-te! spǎlându te spǎlându-te
Ajutǎ l Ajutǎ-l! ajutându l ajutându-l
Cheam o Cheam-o! ascultând o ascultând-o
Ajutǎ ne Ajutǎ-ne! Crezându ne crezându-ne
Pregǎtiţi vǎ Pregǎtiţi-vǎ! pregǎtindu vǎ pregǎtindu-vǎ
Ajutǎ îi Ajutǎ-i! ajutându îi ajutându-i
Cheamǎ le Cheamǎ-le! chemându le chemându-le
 Dativ
imperativ gerunziu
Spune mi Spune-mi! cerându mi cerându-mi
Cumpǎrǎ ţi Cumpǎrǎ-ţi! dându ţi dându-ţi
Spune i Spune-i! oferindu i oferindu-i
Daţi ne Daţi-ne! luându ne luându-ne
Cǎutaţi vǎ Cǎutaţi-vǎ! citindu vǎ citindu-vǎ
Cere le Cere-le! împǎţindu le împǎrţindu-le
amintindu şi amintindu-şi

3. Cratima în relaIia pronume-pronume

În relaIia pronume-pronume cratima este obligatorie.
Când pronumele personale, forme neaccentuate în cazul dativ (mi, Ii,
i, -mi, -vi, -li) sunt urmate de pronume neaccentuate în cazul acuzativ (l,
i, şi o):

mi-l aduce mi-i dǎ mi-o aduce

Ii-l aduce Ii-i dǎ Ii-o aduce
i-l aduce vi-i dǎ i-o aduce
ni-l aduce ne-o aduce
vi-l aduc v-o aduce
li-l aduce

 Verbul a fi 9I cratima
Verbul a fi şi formele sale este, sunt – forme literare – şi îs, îi – forme
neliterare – exprimǎ:
1. existenIa:
Exemplu : El este acasǎ.
Ei sunt acasǎ.
2. aratǎ împreunǎ cu alte cuvinte cum este :
Exemplu : Ea este frumoasǎ.
 În cazurile neliterare (nonliterare), din dorinIa de economie, se scrie
cu cratimǎ, aceasta fiind obligatorie pentru o exprimare mai clarǎ.
Exemplu: Bunicii sunt acasǎ.
Bunicii îs acasǎ. -7s
Bunicii-s acasǎ. -6s

Unde este Codruţa?

Unde îi Codruţa? 6s
Unde-i Codruţa? 5s

 Cuvintele ce, care, cine 9I cratima

Între cuvintele ce, care, cine în relaIie cu alte cuvinte se foloseşte
facultativ cratima pentru a ne exprima mai simplu.

Exemplu:

Ce a spus? Ce-a spus?

Ce ai fǎcut? Ce-ai fǎcut?
Ce îi oferi? Ce-i oferi?
Pe care o ascultǎ? Pe care-o ascultǎ?
Cine a vǎzut? Cine-a vǎzut?

 Cuvântul nu 9I cratima
Cuvântul nu aratǎ o negaIie şi se aşazǎ înaintea unei comunicǎri,
dându-i acesteia un înIeles negativ. Cratima este facultativǎ, dar uneori
este necesarǎ şi obligatorie pentru a simplifica vorbirea şi scrierea.
Cuvântul nu se poate lega şi el prin cratimǎ de unele cuvinte (care
încep cu literele a, o, i, l, fie prin elidarea vocalei cuvântului nu, fie prin
elidarea vocalei din cuvintele care încep cu aceste vocale.

Exemplu:
nu am auzit n-am auzit
nu o vǎd n-o vǎd
nu îl ascult nu-l ascult
  Cuvintele de legǎturǎ 9I cratima
Cuvintele de legǎturǎ stabilesc legǎturi între cuvintele unei
comunicǎri. Utilizarea cratimei devine necesarǎ pentru a pronunIa mai
alert unele propoziIii. Astfel, se eliminǎ sunete din vorbire, iar în scriere
se foloseşte cratima.

cu cu o minge c-o minge

cu întârziere cu-ntârziere

cǎ cǎ ai venit c-ai venit

cǎ aş veni c-aş veni

sǎ sǎ asculte s-asculte
sǎ îi ajut sǎ-i ajut

şi şi ascultǎ şi-ascultǎ
şi îl vede şi-l vede

de de al meu de-al meu

de îi vezi de-i vezi
de învǎţat de-nvǎţat

pe pe al meu pe-al meu

pe întrecute pe-ntrecute
 Cratima în cazuri de omofonie

Prin omofonie se înIelege calitatea unor cuvinte de a se rosti asemǎ-

nǎtor, având aceeaşi succesiune, dar scrise diferit. Prezentǎm o listǎ de
omofone, cu o succintǎ explicaIie de ordin ştiinIific.

Acuzativ
I II
m-ai invitat mai (luna) = subst.
mai (frumoasǎ) = adv.
l-a vǎzut la (spectacol) = prep.
l-aş certa laş (om) = adj.
l-aIi vǎzut laIi (pereţi) = adj.
ne-am considerat neam (de viteji) = subst.
ne-a ascultat nea (zǎpadǎ) = subst.
v-a spus va (fi) = aux. viitor
v-ar ajuta var (var alb) = subst.
i-a ajutat ia (a lua) = verb
i-au vǎzut iau (creta) = verb

Dativ
I II
mi-a dat mia (de lei) = numeral
mi-e imposibil mie (de metri) = subst.
mi-i spui mii (de oameni) = numeral
Ii-i dau Iii (stiloul) = verb
i-a dat ia (a lua) = verb
i-au cumpǎrat iau (mingea) = verb
ne-a fǎcut nea (Ion), nea (zǎpadǎ) = subst.
vi-i aduc vii = subst.
v-ar aduce var (stins) = subst.
s-a vǎzut sa (oglinda sa) = adj.
s-ar bucura sar (coarda) = verb
s-au bucurat sau (da sau nu) = conj.
ce ai (zice) ceai (de mentǎ) = subst.
ce-i (acolo) cei (tineri) = art.
ce-a (spus) cea (mai bunǎ) = art.
n-aş (veni) naş (are un naş) = subst.
n-ai (venit) nai (de cântat) = subst.
c-a (alergat) ca (mine) = conj.
c-ai (cumpǎrat) cai (tineri) = subst.
c-aş (dori) caş (de oaie) = subst.
c-ar (dori) car (nou) = subst.
cǎ-i (place) cǎi (necunoscute) = subst.
de-al (meu) deal (mare) = subst.
 Prietenul meu, Caietul de ortografie

La sfârşitul clasei a IV-a, prin realizarea compunerii (scri-

sorii), fi ecare elev are posibilitatea sǎ se exprime liber, sǎ-şi
spunǎ pǎrerea asupra eficienIei caietului de ortografie ÎnvǎI
sǎ scriu corect pe care l-a utilizat.

Dictare la dispoziIia învǎIǎtorului

Punem la dispoziIia învǎIǎtorului enunIuri care vin în spri-

jinul consolidǎrii deprinderilor de scriere corectǎ urmǎrite în
lucrare.

Autorii
 CRATIMA (-)
(LINIUŢA DE UNIRE)

s = silabǎ

a) lipsesc sunete (litere)

Exemplu:
mǎ ai vǎzut =4s nu îl vǎd
m-ai vǎzut =3s nu-l vǎd
mǎ întreabǎ =4s pe care îl vǎd
mǎ-ntreabǎ =3s pe carel vǎd

b) nu lipsesc sunete (litere)

Exemplu:
te am vǎzut = 4s Ce ai zis? = 3s
te-am vǎzut = 3s Ce-ai zis? = 2s
Este acasǎ. = 5s de al meu = 3s
Este-acasǎ. = 4s de-al meu = 2s

Dǎ mie pe el ! = 5 s aducând pe el = 5 s
Dǎ-mi-l! =2s aducându-l =4s

Cratima este un semn ortografic folosit şi la :

 despǎrţirea cuvintelor în silabe:
Exemplu: ca-sǎ, şcoa-lǎ.

 scrierea unor cuvinte compuse

Exemplu: floarea-soarelui, Albǎ-ca-Zǎpada.

 scrierea unor cuvinte într-o formǎ mai scurtǎ:

Exemplu: d-ta, d-voastrǎ.

EXERCIŢII
1. CompletaIi
rebusul:

1. Dupǎ titlu nu se pune…

2. Cratima este un semn de punctuaţie şi de…
3. Cuvintele se împart în…
4. Punctul şi virgula sunt semne de…
5. Cuvânt care exprimǎ însuşirea…
6.Ţine locul unui nume…
7. Cuvânt care exprimǎ un numǎr…
 RELAŢIA VERB-PRONUME

EU

Exemple:

Ea mǎ strigǎ.

Pe cine strigǎ ea? <

Ce cuvânt aratǎ pe cine strigǎ ea? <

Ea m-ajutǎ.
Pe cine ajutǎ ea? <
Ce cuvânt aratǎ pe cine ajutǎ ea <

EXERCIŢII

1. ScrieIi propoziIiile cum se rostesc mai scurt, notând

nu- mǎrul de silabe:
El mǎ aşteaptǎ. = 5 s El m-aşteaptǎ. 4s
El mǎ ascultǎ. <
El mǎ întreabǎ. = 5 s El mǎ-ntreabǎ. 4s
El mǎ îndeamnǎ. <
 2. ScrieIi propoziIiile aşa cum se rostesc mai scurt:
Tu ai întâlnit. (pe) mine Tu m-ai întâlnit.
Mama a pedepsit. (pe) mine <
Voi aţi cǎutat. (pe) mine <
Ei au pǎrǎsit. (pe) mine <
Ei ar ajuta. (pe) mine <

3. ScrieIi dupǎ model:

Aşteaptǎ! (pe) mine Aşteaptǎ-mǎ!
Aşteptaţi! (pe) mine <
Cautǎ! (pe) mine <
Cǎutaţi! (pe) mine <

vǎzând (pe) mine vǎzându-mǎ

lǎsând (pe) mine <
rugând (pe) mine <

4. SubliniaIi grupul verb-pronume studiat.

Zǎrindu-mǎ, bunica m-a îmbrǎţişat. Era fericitǎ cǎ m-a întâlnit. Nu mǎ
vǎzuse din luna mai. M-a mângâiat cu dragoste şi m-a invitat în casǎ.
Dupǎ ce m-a ascultat atentǎ, m-a sfǎtuit sǎ fiu silitoare, ca sǎ reuşesc la
examenul care se apropie.

5. Dictare: (dictarea nr. 10, pag. 84)

 Dacă ți-a plăcut, intră pe
www.elefant.ro/ebooks
descarcă volumul și citește mai departe!