ELEMENTE DESCRIPTIVE ÎN MUZICĂ

Muzica descriptivă a fost abordată cel mai mult în perioada

Romantimului muzical (sec. al XIX-lea). Acest gen de muzică se numește
PROGRAMATICĂ și stilul de compoziție poartă numele de PROGRAMATISM.

Muzica programatică ilustrează sau descrie elemente extramuzicale ,

precum: natura, literatura sau arta plastică.

Știm că, printre principalele trăsături ale perioadei romantice, se află

inspirația din natură și strânsa legătură a muzicii cu literatuta. De aceea, muzica
programatică este foarte des abordată în parioada curentului muzical romantic.

Așadar, compozitorii care abordează în muzica lor stilul programatic,

descriu muzical elemente din natură ( fulgere, tunete, ape, peisaje, cantecul
păsărilor, zborul insectelor, etc) povești de iubire sau opere de artă .

Exemple:

-Antonio Vivaldi : Anotimpurile ( descrie muzical cele 4 anotimpuri)

-L.van Beethoven: Simfonia a VI-a Pastorala ( sugereaza muzical vuietul

furtunei, jocul apei, cantecul păsărilor, sclipirea fulgerelor și ecoul fulgerelor)

- Hector Berlioz: Simfonia fantastică (descrie muzical drama unui tanar

îndrăgostit)

-Edvard Grieg – Suita Peer Gynt (după un basm popular norvegian)

-Nicolai Rimski - Korsakov – Zborul cărăbușului

-Modest Musorgski – O noapte pe muntele pleșuv (după o legendă

populară rusească)

-Bedrich Smetana – Vltava (descrie cursul unei ape)

-Paul Dukas – Ucenicul vrăjitor