CZU 57 (073.

3) Preliminarii
B 53
Curriculumul liceal la Biologie este un document de tip proiectiv care orientează şi
Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 9 din 23 februarie 2010; monitorizează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea eficientă a procesului de învă-
prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 121 din 26 februarie 2010.
ţămînt la biologie.
Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţămîntul secun- Curriculumul liceal la Biologie are următoarele funcţii:
dar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prietenoase copilului”, finan- • reprezintă actul normativ al procesului de predare–învăţare–evaluare a biologiei în
ţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova.
contextul unei pedagogii axate pe competenţe;
Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca Mondială.
• asigură repere privind proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional
Curriculumul modernizat (2010): Bîrnaz Nina, doctor în pedagogie, lector superior, Universitatea de
Stat din Moldova, coordonator; Gînju Stela, droctor în biologie., conf. univ., Universitatea Pedagogică de
din perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
Stat; Subotin Constantin, grad didactic I, specialist principal-metodist biologie şi chimie, DGETS, Chi- • reprezintă baza elaborării strategiei de evaluare la biologie;
şinău; Rotaru Maria, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „V. Alecsandri”, Chişinău; Cotruţă • orientează procesul educaţional spre formare de competenţe la elevi;
Maria, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „M. Eliade”, Chişinău; Brumă Eugenia, profesor, • asigură baza privind elaborarea manualelor şcolare, a ghidurilor metodologice, a
grad didactic superior, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Chişinău; Călugăru Ana, profesor, grad didactic
superior, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, Chişinău; Chiriac Agnesa, profesor, grad didactic I, Liceul Teoretic testelor de evaluare.
„Spiru Haret”, Chişinău. Curriculumul este destinat profesorilor de biologie din instituţiile preuniversitare, spe-
Ediţia a II-a (2006): Leşanu Mihai, doctor, conf. univ., Universitatea de Stat din Moldova; Bîrnaz Nina, cialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor.
profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Chişinău; Gînju Stela, doctor, conf. univ., Administrarea disciplinei:
Universitatea Pedagogică de Stat; Botnaru Oleg, profesor, grad didactic I, Liceul „Prometeu”, Chişinău.
I-a ediţie (1999): Statutul Aria Nr. de unităţi Nr.
Clasa
Cristea Iurie, specialist principal, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei; Cemortan Marcela, profesoară, Liceul disciplinei curriculară de conţinut pe clase de ore pe an
român-francez „Gh. Asachi”, Chişinău; Rotaru Maria, profesoară, Liceul „V. Alecsandri”, Chişinău; Moşa- Disciplină Matematică a X-a
nu Lora, doctor, Universitatea de Stat din Tiraspol; Granaci Vera, doctor, Universitatea Agrară din Mol-
dova; Crivoi Aurelia, prof., dr. habilitat, Universitatea de Stat din Moldova; Grati Vasile, prof., dr. habilitat, obligatorie şi Ştiinţe – profil real 32 68
Universitatea de Stat din Tiraspol; Leşanu Mihai, doctor, Universitatea de Stat din Moldova; Macoveev – profil umanist 30 34
Vladimir, doctor, Universitatea de Stat din Tiraspol. a XI-a
Redactor: Mihai Papuc – profil real 48 102
Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco – profil umanist 30 34
Redactor tehnic: Nina Duduciuc a XII-a
Machetare computerizată: Anatol Andriţchi
Copertă: Vitalie Ichim – profil real 35 102
– profil umanist 30 34
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27; I. Concepţia didactică a disciplinei
e-mail: prini@stiinta.asm.md
Biologia este ştiinţa care studiază organismele vii, relaţiile dintre organisme şi rela-
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii ţiile lor cu mediul înconjurător.
Biologia: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: La treapta liceală biologia se studiază în calitate de disciplină obligatorie în clasele
Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 28 p. – (Curriculum naţional) a X-a–a XII-a.
Bibliogr.: p. 28 (10 tit.) Valoarea formativă a disciplinei constă în:
ISBN 978-9975-67-686-1 – formarea unor competenţe cognitive care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiuni-
57(073.3) lor achiziţionate în cadrul educaţiei formale, precum şi a cunoştinţelor dobîndite prin
experienţa de viaţă;
Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3; – formarea competenţelor funcţionale care reprezintă aplicarea cunoştinţelor, pri-
MD-2028, Chişinău, Republica Moldova ceperilor şi a deprinderilor în domeniul de activitate educaţional şi social;
– formarea unei conduite care vizează prezenţa valorilor personale referitoare la protec-
© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010 ţia mediului ambiant, la menţinerea propriei stări de sănătate şi a celor din jur, competenţe
ISBN 978-9975-67-686-1 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010 care contribuie la integrarea elevului la condiţiile reale, mereu în schimbare ale vieţii.

3
 Astfel, Curriculumul liceal la Biologie orientează proiectarea, organizarea şi desfă-
şurarea demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe.
Competenţa reprezintă un ansamblu de cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi, organizate
pentru a rezolva o sarcină sau un ansamblu de sarcini corespunzătoare exigenţelor sociale.
Curriculumul liceal la Biologie propune un model de studiu modular care contribu-
ie la formarea la elevi a unei viziuni complexe despre unitatea naturii.
În acest context se conturează următoarele principii care contribuie la eficientiza-
rea demersului educaţional la disciplina Biologie:
1. Principiul abordării modulare a disciplinei – structurarea conţinuturilor în-
tr-o viziune modulară, urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigaţie
complexă a naturii.
2. Principiul perspectivei integrării profesionale presupune saturarea activităţi-
lor educaţionale cu situaţii de problemă, care contribuie la ghidarea elevilor în
proiectarea carierei.
2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – adaptarea unui
demers de învăţare activă, prin propunerea unor activităţi individuale sau în
grup, în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune, originalitatea şi cre-
ativitatea, realizînd/desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia.
3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic presupune ela-
borarea unor situaţii de problemă, rezolvarea cărora contribuie la autoactualizare.
4. Principiul lateralizării echilibrate a informaţiei presupune propunerea unui
set de sarcini didactice pentru dezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale
(stîngă şi dreaptă).
5. Principiul corelaţiei interdisciplinare presupune abordarea unui demers di-
dactic interdisciplinar cu geografia, fizica, chimia, matematica, desenul, litera-
tura etc., care motivează şi condiţionează caracterul sistemic al învăţării.
Curriculumul liceal la Biologie este astfel conceput încît să permită profesorilor
libertatea de a-şi elabora o strategie eficientă de proiectare/organizare a demersului
educaţional în vederea formării la elevi a unor valori şi atitudini în contextul cerinţelor
societăţii contemporane.
II. Competenţe-cheie/transversale
Sistemul de competenţe-cheie/transversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt
din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie determinate de Co-
misia Europeană şi a profilului absolventului, după cum urmează:
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
4. Competenţe acţional-strategice.
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio-
nale (TIC).
4 5
9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).
10. Competenţe antreprenoriale.
III. Competenţe-cheie/ transversale şi competenţe
transdisciplinare pentru treapta liceală de învăţămînt
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi
• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-
nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat
• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii
reale ale vieţii.
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific coerent.
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
• Competenţe de a cominica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale
vieţii.
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate
în permanentă schimbare.
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile
Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.
Competenţe acţional-strategice
• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.
• Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru
protecţia mediului ambiant.
Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţi-
onale (TIC)
• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a
utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.
Competenţe interpersonale, civice, morale
• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a res-
pecta opiniile semenilor săi.
• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială
pentru o societate nondiscriminatorie.
• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor
moral-spirituale.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării
continue şi autorealizării personale.
 • Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă. VIII. Excreţia 8 ore 3 ore
• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.
IX. Sistemul reproducător şi reproducerea la om 10 ore 5 ore
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor a XII-a I. Bazele geneticii 45 ore 15 ore
etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale. II. Ameliorarea organismelor. Biotehnologii 10 ore 5 ore
• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale. III. Evoluţia organismelor pe Terra. Evoluţia omului 19 ore 5 ore
Competenţe antreprenoriale IV. Ecologia şi protecţia mediului 28 ore 9 ore
• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile eco-
nomiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.
• Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională. VI. Subcompetenţe, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi
evaluare pe clase
IV. Competenţe specifice ale disciplinei Biologie Profil real
1. Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul biologiei în diverse Activităţi de învăţare
situaţii de comunicare referitoare la: structuri morfoanatomice, procese şi feno- Subcompetenţe Conţinuturi
şi evaluare (recomandate)
mene vitale, legităţi biologice şi la rolul acestora în supravieţuirea organismelor. CLASA a X-a
2. Competenţa de a investiga procese biologice cu ajutorul aparatelor şi ustensile-
Ştiinţe biologice
lor de laborator.
• Identificarea ramurilor • Diversitatea ştiinţelor bio- • Prezentarea ramurilor biologi-
3. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare, înregistrare, reprezen- biologiei. logice. ei în scheme corelative.
tare, interpretare şi comunicare a informaţiei referitoare la organisme, procese • Stabilirea relaţiilor din- • Dezvoltarea ştiinţelor biolo- • Elaborarea unor prezentări re-
şi fenomene biologice şi a corelaţiei dintre ele. tre ramurile biologiei. gice în Republica Moldova. feritoare la realizările ştiinţelor
4. Competenţa de a proiecta acţiuni de ocrotire a biodiversităţii şi a ecosistemelor. biologice în R. Moldova.
5. Competenţa de a se implica personal în activităţi de menţinere a propriei stări • Elaborarea unui glosar-dicţio-
de sănătate şi a celor din jur. nar biologic personal.
I. Însuşiri generale
V. Repartizarea orientativă a unităţilor de conţinut şi a • Descrierea însuşiri- ale organismelor • Reprezentarea grafică a meta-
unităţilor de timp pe clase lor generale ale organis- • Însuşiri generale ale orga- bolismului ca proces ge­neral.
melor. nismelor: metabolismul, re- • Realizarea experimentului
Nr. de ore • Utilizarea instrumen- producerea, creşterea, dezvol- pentru evidenţierea fotosintezei
Clasa Unităţi de conţinut tarului şi a tehnicilor de tarea, sensibilitatea. ca metabolism plastic.
Profil real Profil umanist laborator în procesul de • Efectuarea unor experimente
Ştiinţe biologice 2 2 investigaţie a însuşirilor pentru evidenţierea excitabilită-
a X-a I. Însuşiri generale ale organismelor 10 ore 6 ore generale ale organismelor. ţii, iritabilităţii, creşterii şi dez-
II. Organizarea celulară a organismelor 14 ore 6 ore • Interpretarea datelor voltării organismelor.
III. Sistematica organismelor 42 ore 20 ore referitoare la însuşiri- • Efectuarea unor experimen-
le generale ale organis- te pentru dirijarea proceselor de
a XI-a I. Sistemul nervos 14 ore 5 ore melor. creştere şi dezvoltare la plante.
II. Recepţia senzorială 12 ore 5 ore • Proiectarea acţiunilor • Realizarea unor lucrări prac-
III. Reglarea umorală 12 ore 2 ore de investigaţie a tice de reproducere asexuată
însuşirilor generale ale şi sexuată la plantele angio-
IV. Sistemul locomotor şi locomoţia 10 ore 4 ore organismelor. sperme.
V. Circulaţia substanţelor în organism 16 ore 5 ore • Elaborarea proiectelor de re-
VI. Respiraţia 10 ore 2 ore producere a unor plante şi valo-
VII. Nutriţia 10 ore 3 ore rificarea eficientă a acestora.

6 7

• Identificarea postulate-
lor teoriei celulare.
• Identificarea substanţe-
lor anorganice şi organi-
ce caracteristice celulei.
• Recunoaşterea diferi-
tor tipuri de celule şi ţe-
suturi.
• Diferenţierea funcţiilor
principale ale organitelor
celulare, ale celulei şi ale
ţesuturilor.
• Compararea structurii
diferitor tipuri de orga-
nite celulare, celule, ţe-
suturi.
• Stabilirea corelaţiei în-
tre nivelele de organiza-
re a viului: celule–ţesu-
turi–organe–sisteme de
organe.
• Argumentarea semnifi-
caţiei vitale a substanţe-
lor anorganice şi organi-
ce pentru organism.
• Planificarea unui mod
sănătos de viaţă indivi-
dual şi social.
• Propunerea unor crite-
rii de clasificare a orga-
nismelor.
• Identificarea principa-
lelor unităţi taxonomice.
• Aplicarea unităţilor ta-
xonomice în clasificarea
organismelor.
• Diferenţierea caractere-
lor generale/trăsăturilor
distinctive ale organis-
melor la nivel de regn,
filum/încrengătură şi
clasă.
• Utilizarea fişelor de ob-
servaţie, a atlaselor şi a
II. Organizarea celulară altor materiale docu- • Licheni (Lichenes). • Aplicarea fişelor de observaţie
a organismelor • Realizarea experimentelor mentare în recunoaşte- • Regnul Plante (Plantae). Fi- pentru recunoaşterea organis-
• Compoziţia chimică a celu- pentru determinarea compoziţi- rea organismelor. lumuri: Muşchi (Bryophyta); melor ce aparţin diferitor reg-
lei: substanţe anorganice: apă, ei chimice a celulei. • Recunoaşterea orga- Ferigi (Polypodiophyta); Gim- nuri, filumuri/încrengături şi
săruri minerale şi substanţe • Observarea la microscop a nismelor ce aparţin di- nosperme (Pinophyta); An- clase.
organice: hidraţi de carbon, structurii celulei şi a ţesuturilor. feritor clase de plante şigiosperme (Magnoliophyta): • Elaborarea unor reprezen-
lipide, proteine, ATP. • Realizarea unor lucrări practi- animale. Clase: Monocotiledonate tări grafice: conspecte de reper,
• Structura celulei procariote ce pentru obţinerea unor prepa- • Compararea diferitor (Liliopsida), Dicotiledonate scheme structurate logic etc.
şi a celulei eucariote: micoti- rate microscopice. regnuri, încrengături şi (Magnoliopsida). pentru clasificarea organisme-
că, vegetală, animală. • Modelarea structurii unor ti- clase de organisme. • Regnul Animale (Anima- lor.
• Organizarea celulelor în ţe- puri de celule. • Argumentarea rolului lia). Încrengături: Celentera- • Elaborarea tabelelor compa-
suturi: ţesuturi vegetale şi ţe- • Realizarea reprezentărilor gra- organismelor în natură şi te (Cnidaria): Clase: Hidro- rative referitoare la particulari-
suturi animale. fice pentru evidenţierea corela- în viaţa omului. zoare (Hydroyoa), Antozoare tăţile grupurilor sistematice de
• Organizarea ţesuturilor în ţiei celule–ţesuturi–organe–sis- • Proiectarea acţiunilor (Anthozoa), Scifozoare (Scy­ organisme.
organe şi sisteme de organe. teme de organe. de ocrotire a organis- phozoa); Viermi laţi (Pla- • Elaborarea afişelor publicitare,
• Elaborarea meniurilor/raţiilor melor. tyhelmintes): Clase: Turbela- revistelor biologice, posterelor
alimentare referitoare la unele riate (Turbellaria), Trematode etc. referitoare la importanţa or-
afecţiuni metabolice la om. (Trematoda), Cestode (Ces- ganismelor în natură şi în viaţa
• Proiectarea unor acţiuni de toda); Viermi cilindrici (Ne- omului.
menţinere a propriului echilibru matoda); Viermi inelaţi (An- Proiectarea şi realizarea unor
metabolic. nelida): Clase: Oligochete acţiuni de protecţie a organis-
(Oligochaeta), Hirudinee (Hi- melor.
rudinea); Moluşte (Mollusca):
Clase: Gasteropode (Gastro-
poda), Lamelibranchiate (Bi-
valvia); Artropode (Arthropo-
da): Clase: Insecte (Insecta),
Arahnide (Arachnida), Crus-
tacee (Crustacea); Cordate
III. Sistematica organismelor (Chordata): Clase: Peşti osoşi
• Sistematica organismelor* • Clasificarea organismelor pe (Osteichthyes), Amfibieni
la nivel de regn, filum/încren- baza diferitor criterii. Elabora- (Amphibia), Reptile (Repti-
gătură şi clasă. rea unor scheme ierarhice refe- lia), Păsări (Aves), Mamifere
• Virusuri (Virales). ritoare la sistematica organis- (Mammalia).
• Bacterii (Bacteria). melor. * Neil A. Campbell, Jane B.
• Regnul Protiste (Protista). • Observarea la microscop a Reece „Biology” (Seventh
Încrengături: Rizopode (Rizo- particularităţilor structurale ale Edition), 2009.
poda); Flagelate (Zoomastigo- unor organisme. CLASA a XI-a
phora); Ciliate (Ciliophora); • Elaborarea unor colecţii de I. Sistemul nervos
Filumuri: Alge verzi (Chloro- materiale naturale. • Interpretarea funcţiei • Structura şi funcţiile neu- • Observarea unor tipuri de neu-
phyta); Alge brune (Phaeo- • Redactarea şi prezentarea unor sistemului nervos. ronului. roni pe preparate microscopice.
phyta); Alge roşii (Rhodophyta). referate, rapoarte, fişe informa- • Definirea noţiunilor de • Sinapsa. • Efectuarea unor experimente
• Regnul Ciuperci (Fungi). Fi- ţionale referitoare la particula- neuron, sinapsă, reflexe. • Sistemul nervos central şi pentru evidenţierea unor refle-
lumuri: Zigomicete (Zygomyco- rităţile organismelor la nivel de • Identificarea compo- sistemul nervos periferic. xe la om.
ta); Ascomicete (Ascomycota); regn, încrengătură, clasă şi re- nentelor neuronului, a • Sistemul nervos somatic şi • Elaborarea unor tabele compa-
Bazidiomicete (Basidiomycota). prezentant. arcului reflex. vegetativ. rative pentru evidenţierea
8 9
• Clasificarea neuronilor, • Procese corticale funda- deosebirilor dintre arcul reflex • Descrierea structu- • Redactarea unor recomandări
a nervilor. mentale: învăţarea, memo- somatic şi cel vegetativ. rii glandelor endocrine referitoare la funcţionarea opti-
• Diferenţierea elemen- ria etc. • Elaborarea unor referate pen- la om. mă a sistemului endocrin la om.
telor constitutive ale sis- • Reflexe. tru evidenţierea importanţei • Argumentarea rolului
temului nervos central şi • Afecţiuni ale sistemului formării reflexelor condiţionate reglării umorale la om.
ale sistemului nervos pe- nervos. în viaţa organismelor. • Analiza maladiilor en-
riferic la om. • Igiena sistemului nervos. • Aplicarea unor exerciţii/tes- docrine la om.
• Compararea tipurilor te pentru identificarea emisferei • Elaborarea recomandări-
de neuroni, a reflexelor cerebrale predominante la om lor pentru profilaxia unor
condiţionate şi necondi- şi valorificarea acestui aspect în boli endocrine la om.
ţionate, a activităţii siste- orientarea profesională. IV. Sistemul locomotor
mului nervos somatic şi • Redactarea unor recomandări • Recunoaşterea tipurilor şi locomoţia • Recunoaşterea pe planşe, mu-
vegetativ, simpatic şi pa- referitoare la eficientizarea pro- de oase şi articulaţii, gru- • Sistemul locomotor la om. laje a structurilor locomotoare
rasimpatic. ceselor de percepţie, memorare, pe de muşchi şi pîrghii. • Fiziologia sistemului loco- la om.
• Propunerea activităţilor învăţare la om. • Interpretarea relaţi- motor la om. • Elaborarea unor tabele compa-
de îmbunătăţire a stării • Întocmirea unui program op- ei dintre sistemul osos şi • Afecţiuni ale sistemului lo- rative ale structurilor locomo-
proceselor corticale fun- tim de activitate pentru perioa- sistemul muscular pen- comotor la om. toare.
damentale la om. de de suprasolicitare a sistemu- tru realizarea locomoţiei. • Igiena sistemului locomo- • Demonstrarea unor exerciţii
• Planificarea programelor lui nervos la om. • Compararea tipurilor tor. fizice pentru evidenţierea activi-
de activitate pentru men- de oase, muşchi, pîrghii. tăţii antagoniste a muşchilor.
ţinerea stării de sănătate a • Demonstrarea exerciţi- • Realizarea unor exerciţii pen-
sistemului nervos la om. ilor de acordare a primu- tru demonstrarea poziţiei corec-
II. Recepţia senzorială lui ajutor în caz de luxa- te a corpului în timpul diferitor
• Interpretarea rolului • Organe senzoriale şi sti- • Recunoaşterea sistemelor sen- ţii, entorse, fracturi. activităţi fizice.
recepţiei senzoriale în muli. zoriale la om pe planşe, mulaje. • Propunerea unor reţe- • Exerciţii de acordare a primu-
viaţa organismului. • Structura şi funcţiile anali- • Realizarea unor experimen- te alimentare pentru a lui ajutor în caz de luxaţii, en-
• Recunoaşterea analiza- zatorilor la om: te pentru punerea în evidenţă a asigura dezvoltarea nor- torse, fracturi.
torilor ca sisteme de co- – analizatorul vizual; percepţiei senzoriale şi a relaţii- mală a sistemului osos şi • Alcătuirea unor raţii alimenta-
municare între organism – analizatorul auditiv; lor între simţuri la om. muscular la om. re care să contribuie la creşterea
şi mediul înconjurător. – analizatorul vestibular; • Utilizarea tabelului Golovin • Elaborarea recoman- şi dezvoltarea normală a siste-
• Diferenţierea structurii – analizatorul cutanat; pentru determinarea acuităţii dărilor pentru profilaxia mului locomotor la om.
organelor senzoriale şi a – analizatorul olfactiv; vizuale la om. afecţiunilor sistemului
analizatorilor la om. – analizatorul gustativ. • Prezentarea unor filme didac- locomotor la om.
• Analiza acuităţii unor • Afecţiuni ale analizatorilor tice referitoare la importanţa V. Circulaţia substanţelor
procese senzoriale la om. la om. analizatorilor în viaţa omului. • Recunoaşterea structu- în organism • Recunoaşterea pe planşe, mu-
• Argumentarea necesităţii • Igiena organelor de simţ. • Respectarea regulilor de igienă rilor, sistemelor de orga- • Sistemul circulator la om: laje a organelor circulatorii.
respectării regulilor de igi- pentru menţinerea stării de să- ne care asigură circulaţia vasele sangvine, inima. • Observarea la microscop a ele-
enă pentru activitatea op- nătate a organelor de simţ. substanţelor prin corpul • Compoziţia sîngelui, grupe- mentelor figurate ale sîngelui.
timă a analizatorilor la om. omului. le sangvine. • Identificarea grupelor sangvine,
III. Reglarea umorală • Descrierea circulaţiei • Sistemul circulator limfatic. în funcţie de interacţiunea anti-
• Determinarea particu- • Sistemul endocrin la om. • Schiţarea topografiei glandelor sangvine la om. • Imunitatea. corpilor cu antigenele din sînge.
larităţilor reglării umora- • Glande endocrine: hipofiza, endocrine la om. • Diferenţierea grupelor • Afecţiuni ale sistemului cir- • Schiţarea elementelor sangvi-
le la om. epifiza, tiroida, paratiroidele, • Citirea analizelor medicale re- sangvine la om, a tipuri- culator la om. ne ale sîngelui.
• Recunoaşterea topo- suprarenalele, timusul, pan- feritoare la conţinutul hormo- lor de imunitate. • Igiena sistemului circulator. • Redactarea referatelor referi-
grafiei glandelor endo- creasul, gonadele. nilor. toare la rolul imunităţii în viaţa
crine la om. • Maladii endocrine la om. organismului.
10 11
• Compararea vase-
lor sangvine, a celule-
lor sangvine, a grupelor
sangvine.
• Argumentarea rolului
imunităţii în viaţa orga-
nismului.
• Clasificarea afecţiunilor
sistemului circulator.
• Demonstrarea acţiu-
nilor de acordare a prim
ajutorului în caz de lipo-
temie, sincopă, hemo-
ragie.
• Propunerea regulilor
de igienă a sistemului
circulator.
• Recunoaşterea organe-
lor sistemului respirator
la om.
• Descrierea mecanismu-
lui respiraţiei la om.
• Determinarea capacită-
ţii vitale a plămînilor.
• Analiza particularităţi-
lor unor boli respiratorii.
• Analiza impactului ac-
ţiunii factorilor nocivi
asupra sistemului respi-
rator la om.
• Argumentarea necesi-
tăţii respectării igienei
sistemului respirator.
• Recunoaşterea orga-
nelor sistemului digestiv
la om.
• Descrierea digestiei la
om.
VI. Respiraţia
• Sistemul respirator la om.
• Mecanismul respiraţiei.
• Afecţiuni ale sistemului res-
pirator.
• Igiena sistemului respirator.
VII. Nutriţia
• Sistemul digestiv şi digestia
la om.
• Afecţiuni ale sistemului di-
gestiv.
• Igiena sistemului digestiv.
12
• Măsurarea tensiunii arteriale,
a pulsului în diverse si­tuaţii: ac-
tivitate, boală, stres.
• Interpretarea rezultatelor unor
analize sangvine.
• Redactarea unor fişe informa-
ţionale referitoare la consecinţe-
le acţiunii fumatului, alcoolului,
drogurilor asupra cordului.
• Demonstrarea exerciţiilor de
prim ajutor în caz de hemoragii.
• Elaborarea regimurilor ali-
mentare pentru persoane ce su-
feră de anumite afecţiuni ale sis-
temului cardiovascular.
• Realizări de interviuri referi-
toare la cauzele unor boli provo-
cate de modul de trai.
• Prezentarea în Power Point sau
în alte programe computerizate
a particularităţilor respiraţiei.
• Confecţionarea modelului
Donders pentru evidenţierea
mecanismului respiraţiei.
• Calcularea capacităţii vitale a
plămînilor la om.
• Măsurarea ritmului respirator
în diferite activităţi.
• Organizarea unor dezbateri
referitoare la dauna alcoolului,
tutunului, drogurilor.
• Elaborarea unor postere, fişe in-
formaţionale, prezentări compu-
terizate referitoare la consecinţele
nocive ale unor factori poluanţi
asupra sistemului respirator.
• Exerciţii de acordare a primului
ajutor: în caz de înec, electrocu-
tare, şoc hipo- şi hipertermic etc.
• Recunoaşterea pe planşe, mu-
laje a organelor sistemului di-
gestiv la om.
• Redactarea unor referate legate
de obiceiurile alimentare la om.
• Identificarea unor boli • Realizarea unor sondaje şi re-
digestive. portaje despre boli digestive şi
• Argumentarea necesi- obiceiuri alimentare.
tăţii respectării igienei • Demonstrarea exerciţiilor de
cavităţii bucale. acordare a primului ajutor în
• Propunerea modalităţi- caz de intoxicaţie şi indigestie.
lor de profilaxie a bolilor • Redactarea regimurilor ali-
sistemului digestiv. mentare pentru persoane cu
• Alcătuirea unor regi- afecţiuni ale sistemului digestiv.
muri alimentare pen-
tru persoane de diferite
vîrste.
VIII. Excreţia
• Recunoaşterea organe- • Sistemul excretor şi excre- • Observarea structurii rinichiu-
lor sistemului excretor ţia la om. lui pe mulaje, planşe, material
la om. • Afecţiuni ale sistemului ex- naturalizat.
• Identificarea elemente- cretor. • Realizarea unor postere, refe-
lor principale ale nefro- • Igiena sistemului excretor. rate, proiecte despre bolile re-
nului. nale şi mij­loacele contemporane
• Descrierea mecanismu- de tratament.
lui excreţiei la om. • Redactarea unor recomandări
• Identificarea unor boli referitoare la profilaxia bolilor
ale sistemului excretor la sistemului excretor.
om.
• Analiza consecinţelor
dereglării funcţionării ri-
nichilor la om.
• Propunerea modalită-
ţilor de profilaxie a bo-
lilor sistemului excretor
la om.
IX. Sistemul reproducător
• Recunoaşterea organe- şi reproducerea la om • Recunoaşterea pe planşe a or-
lor sistemului reproducă- • Sistemul reproducător la ganelor sistemului reproducă-
tor la om. om. tor la om.
• Descrierea etapelor • Fecundaţia, gestaţia şi naş- • Realizarea unor diagrame cu:
principale ale ontogene- terea la om. durata gestaţiei, peri­oada de
zei la om. • Dezvoltarea postnatală la ovulaţie etc.
• Identificarea unor ma- om. • Dezbateri referitoare la planifi-
ladii sexual-transmisi- • Afecţiuni ale sistemului re- carea familiei.
bile. producător. • Elaborarea unor prezentări
• Propunerea unor mo- • Igiena sistemului reprodu- în programe computerizate a
dalităţi de profilaxie a cător. particularităţilor ontogenezei
maladiilor sexual-trans- la om.
misibile
13

• Definirea noţiunilor
de genă, genotip, fenotip,
cromozom, organism ho-
mozigot, organism hete-
rozigot.
• Descrierea particula-
rităţilor structurale şi
funcţionale ale acizilor
nucleici.
• Descrierea proceselor
de replicare, transcripţie,
translaţie.
• Identificarea tipurilor
de reproducere celula-
ră, a tipurilor de cro-
mozomi, a tipurilor de
mutaţii.
• Recunoaşterea fazelor
mitozei şi meiozei.
• Descrierea procesului
de gametogeneză.
• Interpretarea meca-
nismelor principale de
moştenire a caracterelor
ereditare.
• Aplicarea legilor eredi-
tăţii la rezolvarea proble-
melor de genetică.
• Clasificarea mutaţiilor
şi a factorilor mutageni.
• Compararea mitozei
şi meiozei, a variabili-
tăţii ereditare şi neere-
ditare.
• Analiza impactului
unor factori mutageni
asupra organismelor.
• Argumentarea necesi-
tăţii utilizării metodelor
speciale în studiul gene-
ticii umane.
• Propunerea modalităţi-
lor pentru profilaxia bo-
lilor ereditare.
CLASA a XII-a
I. Bazele geneticii
• Bazele moleculare ale ere-
dităţii.
• Acizi nucleici. Gene.
• Replicarea, transcripţia,
translaţia.
• Bazele materiale ale eredi-
tăţii.
• Cromozomii.
• Reproducerea celulară: ami-
toza, mitoza, meioza.
• Gametogeneza.
• Legile mendeliene de trans-
mitere a caracterelor eredi-
tare.
• Moştenirea înlănţuită a ca-
racterelor.
• Moştenirea caracterelor cu-
plate cu sexul.
• Moştenirea grupelor sang-
vine.
• Variabilitatea neereditară şi
ereditară a organismelor.
• Mutaţii şi factori mutageni.
• Genetica umană. Metode de
studiu a eredităţii umane.
• Ereditatea normală şi pato-
logică la om.
14
• Modelarea structurii molecu-
lelor de acizi nucleici.
• Observarea la microscop şi pe
planşe a diviziunii ce­lulare.
• Compararea pe imagini a unor
cariotipuri normale şi patologi-
ce la om.
• Caracterizarea tipurilor de
cromozomi din cariotipul
uman.
• Rezolvarea unor situaţii de
problemă referitoare la transmi-
terea caracterelor ereditare.
• Observarea unor mutaţii în
natură.
• Realizarea referatelor pentru
elucidarea efectului mutagen al
unor factori de mediu: radiaţie,
poluanţi chimici şi biologici etc.
• Dezbateri referitoare la clo-
nări, grefe, transplante, transfer
de gene.
• Definirea noţiunilor de
soi, rasă, suşă, biotehno-
logii.
• Descrierea metodelor
de ameliorare a organis-
melor.
• Compararea bioteh-
nologiilor tradiţionale şi
moderne.
• Argumentarea necesită-
ţii obţinerii de noi rase de
animale, soiuri de plan-
te şi suşe de microorga-
nisme.
• Argumentarea rolului
biotehnologiilor tradiţi-
onale şi moderne pentru
soluţionarea anumitor
probleme ale societăţii.
• Interpretarea princi-
piilor evoluţiei biologi-
ce şi a ipotezelor originii
vieţii.
• Analiza dovezilor: ana-
tomiei comparate, em-
briologiei, paleontologiei
şi biologiei moleculare în
evoluţia lumii organice.
• Interpretarea factorilor
evoluţiei lumii organice.
• Descrierea etapelor
principale ale apariţiei
omului.
• Clasificarea factorilor
antropogenezei.
II. Ameliorarea
organismelor. Biotehnologii
• Ameliorarea plantelor.
• Ameliorarea animalelor.
• Ameliorarea microorganis-
melor.
• Biotehnologii tradiţionale şi
moderne.
III. Evoluţia organismelor
pe Terra. Evoluţia omului
• Ipoteze de bază ale origi-
nii vieţii.
• Principiile evoluţiei biolo-
gice.
• Dovezile evoluţiei: anato-
mia comparată, paleontolo-
gia, embriologia, biologia
moleculară.
• Factorii evoluţiei: variabili-
tatea ereditară, selecţia natu-
rală, relaţia cu mediul încon-
jurător.
• Direcţiile evoluţiei: aromor-
foze, ideoadaptări, degene-
rări.
• Originea omului.
15
• Reprezentări grafice ale meto-
delor utilizate în ameliorarea or-
ganismelor.
• Elaborarea proiectelor de valo-
rificare a potenţialului economic
al unor soiuri de plante, rase de
animale şi tulpini de microor-
ganisme.
• Dezbateri referitoare la
posibile riscuri şi beneficii ale
organismelor modificate gene-
tic.
• Dezbateri referitoare la ipote-
zele de bază ale originii vieţii.
• Reprezentare grafică a factori-
lor sociali şi biologici în evoluţia
omului.
• Dezbateri cu referinţă la do-
vezile unor ştiinţe referitoare la
evoluţia organismelor.
• Redactarea unor comunicări
cu referinţă la originea omului.
• Formularea unei concepţii
proprii despre evoluţia organis-
melor pe Terra.
• Dezbateri referitoare la ipote-
zele de bază ale originii vieţii.
• Reprezentare grafică a factori-
lor sociali şi biologici în evoluţia
omului.
• Dezbateri cu referinţă la do-
vezile unor ştiinţe referitoare la
evoluţia organismelor.
• Elaborarea unor comunicări
cu referinţă la originea omului.

• Identificarea nivelurilor
de integrare şi organizare
a viului.
• Definirea noţiunilor de
populaţie, biocenoză,
biosferă, ecosistem, lanţ
trofic, reţea trofică, pira-
midă ecologică.
• Descrierea particulari-
tăţilor diferitor niveluri
de organizare a materi-
ei vii.
• Clasificarea ecosiste-
melor.
• Compararea diferitor
tipuri de ecosisteme.
• Reprezentarea sche-
matică a relaţiilor trofice
din diverse ecosisteme;
a succesiunii unui eco-
sistem.
• Analiza factoriilor po-
luanţi ai ecosistemului/
mediului.
• Proiectarea acţiunilor
de conservare a biodiver-
sităţii vegetale şi animale
din diverse ecosisteme.
• Planificarea activităţi-
lor de salubrizare a me-
diului.
IV. Ecologia şi protecţia
mediului • Reprezentări grafice ale nive-
• Niveluri de integrare şi or- lurilor de integrare şi organizare
ganizare a materiei vii. a materiei vii.
• Organizarea viului la nivel • Alcătuirea unor lanţuri trofi-
de individ, populaţie, bioce- ce, reţele trofice, piramide eco-
noză şi biosferă. logice.
• Ecosisteme naturale şi arti- • Modelarea unui ecosistem.
ficiale. • Elaborarea unor prezentări
• Relaţii trofice: lanţuri şi re- referitoare la succesiunea unui
ţele trofice, piramide ecolo- ecosistem sub influenţa unor
gice. factori: introducere de noi spe-
• Echilibrul dinamic în cadrul cii, dispariţia unor specii, vînă-
ecosistemului. toare excesivă, poluare, cataclis-
• Poluarea ecosistemelor: te- me etc.
restru-aerian şi acvatic şi pro- • Observarea şi înregistrarea as-
tecţia lor. pectelor de degradare a mediu-
lui din localitate.
• Iniţierea de acţiuni ecoprotec-
tive: elaborarea afişelor, activi-
tăţi de plantare a copacilor, de
ocrotire a păsărilor etc.
• Utilizarea instrumentarului
pentru colectarea materi­alului
biologic din diverse ecosisteme.
• Elaborarea de referate, diagra-
me despre starea eco­sistemelor,
dispariţia unor specii de plan-
te şi anima­le, protecţia mediu-
lui etc.
• Realizarea unor experimen-
te de evidenţiere a calităţii apei,
a so­lului.
• Comunicarea unor rezultate
legate de bioacumulări.
• Investigaţia stării ecologice a
ecosistemelor din localitate.
• Formularea unor recomandări
de igienă personală şi de ocroti-
re a mediului.
• Participarea la acţiuni de salu-
brizare a mediului.
16
Profil umanist
Activităţi de învăţare
Subcompetenţe Conţinuturi
şi evaluare (recomandate)
CLASA a X-a
Ştiinţe biologice
• Identificarea ramurilor • Diversitatea ştiinţelor bio- • Prezentarea ramurilor biologi-
biologiei. logice. ei în scheme corelative.
• Stabilirea relaţiilor din- • Dezvoltarea ştiinţelor biolo- • Elaborarea unor prezentări re-
tre ramurile biologiei. gice în Republica Moldova. feritoare la realizările ştiinţelor
biologice în Republica Moldova.
• Alcătuirea unui glosar-dicţio-
nar biologic personal.
I. Însuşiri generale
• Descrierea însuşiri- ale organismelor • Efectuarea unor experimente
lor generale ale organis- • Însuşiri generale ale organis- pentru evidenţierea excitabilită-
melor. melor: metabolismul, repro- ţii, iritabilităţii, creşterii şi dez-
• Utilizarea instrumen- ducerea, creşterea, dezvolta- voltării organismelor.
tarului şi a tehnicilor de rea, sensibilitatea. • Reprezentarea grafică a meta-
laborator în procesul de bolismului ca proces ge­neral.
investigaţie a însuşiri- • Realizarea unor lucrări practi-
lor generale ale organis- ce de reproducere a plantelor.
melor. • Elaborarea proiectelor de re-
• Interpretarea datelor producere a unor plante şi valo-
referitoare la însuşiri- rificarea eficientă a acestora.
le generale ale organis-
melor.
• Proiectarea acţiunilor
de investigaţie a
însuşirilor generale ale
organismelor.
II. Organizarea celulară
• Identificarea postulate- a organismelor • Realizarea experimentelor
lor teoriei celulare. • Compoziţia chimică a celu- pentru determinarea compoziţi-
• Identificarea substanţe- lei: substanţe anorganice: apă, ei chimice a celulei.
lor anorganice şi organi- săruri minerale şi substanţe • Observarea la microscop a
ce caracteristice celulei. organice: hidraţi de carbon, li- structurii celulei şi a ţesutu-
• Recunoaşterea diferi- pide, proteine, ATP. rilor.
tor tipuri de celule şi ţe- • Structura celulei procario- • Realizarea unor lucrări practi-
suturi. te şi a celulei eucariote: celula ce pentru obţinerea unor prepa-
• Diferenţierea funcţiilor vegetală şi celula animală. rate microscopice.
principale ale organitelor • Organizarea celulelor în ţe- • Modelarea structurii unor ti-
celulare, ale celulei şi ale suturi: ţesuturi vegetale şi ţe- puri de celule, molecule de
ţesuturilor. suturi animale. ADN, proteine etc.
• Compararea structurii • Organizarea ţesuturilor în • Realizarea reprezentărilor gra-
diferitor tipuri de orga- organe şi sisteme de organe. fice pentru evidenţierea corelaţi-
17
nite celulare, celule, ţe- ei celule–ţesuturi–organe–siste- Artropode (Arthropoda); Cor- • Proiectarea şi realizarea unor
suturi. me de organe. date (Chordata): Peşti osoşi acţiuni de protecţie a organis-
• Stabilirea corelaţiei în- • Alcătuirea meniurilor/raţiilor (Osteichthyes), Amfibieni (Am- melor.
tre nivelele de organiza- alimentare referitoare la unele phibia), Reptile (Reptilia), Pă-
re a viului: celule–ţesu- afecţiuni metabolice la om. sări (Aves), Mamifere (Mam-
turi–organe–sisteme de • Proiectarea unor acţiuni de malia).
organe. menţinere a propriului echilibru
• Argumentarea semnifi- metabolic. * Neil A. Campbell, Jane B.
caţiei vitale a substanţe- Reece „Biology” (Seventh Edi-
lor anorganice şi organi- tion), 2009.
ce pentru organism. CLASA a XI-a
• Planificarea unui mod I. Sistemul nervos
sănătos de viaţă indivi- • Interpretarea funcţiei • Structura şi funcţiile neuro- • Observarea unor tipuri de ne-
dual şi social. sistemului nervos. nului. uroni pe preparate microsco-
III. Sistematica • Definirea noţiunilor de • Sistemul nervos central şi pice.
• Propunerea unor crite- organismelor • Clasificarea organismelor pe neuron, reflexe. sistemul nervos periferic la • Efectuarea unor experimente
rii de clasificare a orga- • Sistematica organismelor* la baza diferitor criterii. • Identificarea compo- om. pentru evidenţierea unor refle-
nismelor. nivel de regn şi filum/încren- • Alcătuirea unor scheme ierar- nentelor neuronului, a • Reflexe. xe la om.
• Identificarea principa- gătură. hice referitoare la sistematica or- arcului reflex. • Afecţiuni ale sistemului ner- • Elaborarea unor referate pen-
lelor unităţi taxonomice. • Virusuri (Virales). ganismelor. • Clasificarea neuronilor, vos. tru evidenţierea importanţei
• Aplicarea unităţilor ta- • Bacterii (Bacteria). • Observarea la microscop a a nervilor. • Igiena sistemului nervos. formării reflexelor condiţionate
xonomice în clasificarea • Regnul Protiste (Protista). particularităţilor structurale ale • Diferenţierea elemen- în viaţa organismelor.
organismelor. Încrengături: Rizopode (Rizo- unor organisme. telor constitutive ale sis- • Aplicarea unor exerciţii/tes-
• Diferenţierea caractere- poda); Flagelate (Zoomastigo- • Colectarea unor materiale na- temului nervos central şi te pentru identificarea emisferei
lor generale/trăsăturilor phora); Ciliate (Ciliophora); turale. ale sistemului nervos pe- cerebrale predominante la om
distinctive ale organis- Filumuri: Alge verzi (Chlo- • Redactarea şi prezentarea unor riferic la om. şi valorificarea acestui aspect în
melor la nivel de regn şi rophyta); Alge brune (Phae- referate, rapoarte, fişe informaţi- • Compararea tipurilor orientarea profesională.
filum/încrengătură. ophyta); Alge roşii (Rhodo- onale referitoare la particularită- de neuroni, a reflexelor • Redactarea unor recomandări
• Utilizarea fişelor de ob- phyta). ţile organismelor la nivel de regn, condiţionate şi necondi- referitoare la eficientizarea pro-
servaţie, a atlaselor şi a • Regnul Ciuperci (Fungi). Fi- încrengătură şi reprezentant. ţionate. ceselor de percepţie, memorare,
altor materiale docu- lumuri: Zigomicete (Zygomy- • Aplicarea fişelor de observaţie • Planificarea programe- învăţare la om.
mentare în recunoaşte- cota); Ascomicete (As- pentru recunoaşterea organis- lor de activitate pentru • Întocmirea unui program op-
rea organismelor. comycota); Bazidiomicete melor ce aparţin diferitor reg- menţinerea stării de sănă- tim de activitate pentru perioa-
• Recunoaşterea organis- (Basidiomycota). nuri, filumuri/încrengături. tate a sistemului nervos de de suprasolicitare a sistemu-
melor ce aparţin diferi- • Licheni (Lichenes). • Elaborarea unor reprezen- la om. lui nervos la om.
tor regnuri şi filumuri/ • Regnul Plante (Plantae). Fi- tări grafice: conspecte de reper, II. Recepţia senzorială
încrengături. lumuri: Muşchi (Bryophyta); scheme structurate logic etc. • Interpretarea rolului • Organe senzoriale şi stimuli. • Recunoaşterea sistemelor sen-
• Compararea diferitor Ferigi (Polypodiophyta); Gim- pentru clasificarea organismelor. percepţiei senzoriale în • Structura şi funcţiile analiza- zoriale la om pe planşe, mulaje.
regnuri, filumuri/încren- nosperme (Pinophyta); Angi- • Alcătuirea tabelelor compa- viaţa organismului. torilor la om: • Realizarea unor experimen-
gături. osperme (Magnoliophyta). rative referitoare la particulari- • Recunoaşterea analiza- – analizatorul vizual; te pentru punerea în evidenţă a
• Argumentarea rolului • Regnul Animale (Anima- tăţile grupurilor sistematice de torilor ca sisteme de co- – analizatorul auditiv; percepţiei senzoriale şi a relaţii-
organismelor în natură şi lia). Încrengături: Celenterate organisme. municare între organism – analizatorul cutanat; lor între simţuri la om.
în viaţa omului. (Cnidaria); Viermi laţi (Pla- • Redactarea afişelor publicita- şi mediul înconjurător. – analizatorul olfactiv; • Utilizarea tabelului Golovin
• Proiectarea acţiunilor tyhelmintes); Viermi cilindrici re referitoare la importanţa or- • Diferenţierea structurii – analizatorul gustativ. pentru determinarea acuităţii
de ocrotire a organis- (Nematoda); Viermi inelaţi ganismelor în natură şi în viaţa organelor senzoriale şi a • Afecţiuni ale analizatorilor vizuale la om.
melor. (Annelida); Moluşte (Mollusca); omului. analizatorilor la om. la om.

18 19
• Analiza acuităţii unor • Igiena organelor de simţ. • Demonstrarea unor filme di- V. Circulaţia substanţelor
procese senzoriale la dactice referitoare la importanţa • Recunoaşterea structu- în organism • Recunoaşterea pe planşe, mu-
om. analizatorilor în viaţa omului şi rilor, sistemelor de orga- • Sistemul circulator la om: laje a organelor circulatorii.
• Argumentarea necesi- a animalelor. ne care asigură circulaţia vasele sangvine, inima. • Observarea la microscop a ele-
tăţii respectării regulilor • Respectarea regulilor de igienă substanţelor prin corpul • Compoziţia sîngelui, grupele mentelor figurate ale sîngelui.
de igienă pentru activita- pentru menţinerea stării de să- omului. sangvine, imunitatea. • Identificarea grupelor sangvi-
tea optimă a analizatorilor nătate a organelor de simţ. • Descrierea circulatiei • Afecţiuni ale sistemului cir- ne, în funcţie de interacţiunea
la om. sangvine la om. culator la om. anticorpilor cu antigenele din
III. Reglarea umorală • Diferenţierea grupelor • Igiena sistemului circulator. sînge.
• Determinarea particu- • Sistemul endocrin la om. • Schiţarea topografiei glandelor sangvine la om, a tipuri- • Schiţarea elementelor sangvine
larităţilor reglării umo- Glande endocrine: hipofiza, endocrine la om. lor de imunitate. ale sîngelui.
rale la om. epifiza, tiroida, paratiroidele, • Citirea analizelor medicale re- • Compararea vaselor • Redactarea referatelor referi-
• Recunoaşterea topo- suprarenalele, timusul, pan- feritoare la conţinutul hormo- sangvine, a celulelor san­ toare la rolul imunităţii în viaţa
grafiei glandelor endo- creasul, gonadele. nilor. gvine, a grupelor sang- organismului.
crine la om. • Maladii endocrine la om. • Redactarea unor recomandări vine. • Măsurarea tensiunii arteriale, a
• Argumentarea rolului pulsului în diverse si­tuaţii: acti-
• Descrierea structu- referitoare la funcţionarea opti-
imunităţii în viaţa orga- vitate, boală, stres.
rii glandelor endocrine mă a sistemului endocrin la om.
nismului. • Interpretarea rezultatelor unor
la om. • Clasificarea afecţiunilor analize sangvine.
• Argumentarea rolului sistemului circulator. • Redactarea unor fişe informa-
reglării umorale la om. • Demonstrarea acţiuni- ţionale referitoare la consecinţe-
• Analizarea maladiilor lor de acordare a primu- le acţiunii fumatului, alcoolului,
endocrine la om. lui ajutor în caz de lipo- a drogurilor asupra cordului.
• Elaborarea recoman- temie, sincopă, hemo- • Demonstrarea exerciţiilor de
dărilor pentru profila- ragie. prim ajutor în caz de hemoragii.
xia unor boli endocrine • Alcătuirea regulilor de • Alcătuirea regimurilor alimen-
la om. igienă a sistemului cir- tare pentru persoane ce suferă
IV. Sistemul locomotor culator. de anumite afecţiuni ale siste-
• Recunoaşterea tipurilor şi locomoţia • Recunoaşterea pe planşe, mu- mului cardiovascular.
de oase, articulaţii, grupe • Sistemul locomotor la om. laje a structurilor locomotoare • Realizări de interviuri referi-
de muşchi. • Afecţiuni ale sistemului lo- la om. toare la cauzele unor boli cauza-
• Compararea tipurilor comotor. • Demonstrarea unor exerciţii te de modul de trai.
de oase şi muşchi. • Igiena sistemului locomotor. fizice pentru evidenţierea activi- VI. Respiraţia
• Demonstrarea exerciţi- tăţii antagoniste a muşchilor. • Recunoaşterea organe- • Sistemul respirator la om. • Măsurarea ritmului respirator
ilor de acordare a primu- • Realizarea unor exerciţii pen- lor sistemului respirator • Afecţiuni ale sistemului res- în diferite activităţi.
lui ajutor în caz de luxa- tru demonstrarea poziţiei corec- la om. pirator la om. • Organizarea unor dezbateri re-
ţii, entorse, fracturi. te a corpului în timpul diferitor • Analiza particularităţi- • Igiena sistemului respirator. feritoare la dauna alcoolului, tu-
• Propunerea unor reţe- activităţi fizice. lor unor boli respiratorii. tunului, a drogurilor.
te alimentare pentru a • Exerciţii de acordare a primu- • Analiza impactului ac- • Elaborarea unor postere, în
asigura dezvoltarea nor- lui ajutor în caz de luxaţii, entor- ţiunii factorilor nocivi care să se elucideze consecinţele
mală a sistemelor osos şi se, fracturi. asupra sistemului respi- nocive ale fumatului asupra sis-
muscular la om. • Alcătuirea unor raţii alimenta- rator la om. temului respirator.
• Alcătuirea recoman- re care să contribuie la creşterea • Argumentarea necesi- • Exerciţii de acordare a primu-
dărilor pentru profilaxia şi dezvoltarea normală a siste- tăţii respectării igienei lui ajutor: în caz de înec, elec-
afecţiunilor sistemului mului locomotor la om. sistemului respirator. trocutare, şoc hipo- şi hiperter-
locomotor la om. mic etc.

20 21
 VII. Nutriţia CLASA a XII-a
• Recunoaşterea orga- • Sistemul digestiv şi digestia • Recunoaşterea pe planşe, mu- I. Bazele geneticii
nelor sistemului digestiv la om. laje a organelor sistemului di- • Definirea noţiunilor • Bazele moleculare ale eredi- • Observarea la microscop şi pe
la om. • Afecţiuni ale sistemului di- gestiv la om. de genă, genotip, fenotip, tăţii. Acizi nucleici. Gene. planşe a diviziunii ce­lulare.
• Descrierea digestiei la gestiv. • Redactarea unor referate legate cromozom, organism ho- • Bazele materiale ale eredită- • Compararea imaginilor unor
om. • Igiena sistemului digestiv. de obiceiurile alimentare la om. mozigot, organism hete- ţii. Cromozomii. cariotipuri normale şi patologi-
• Identificarea unor boli • Realizarea unor sondaje şi re- rozigot. • Gametogeneza. ce la om.
digestive. portaje despre boli digestive şi • Descrierea particula- • Legile mendeliene de trans- • Caracterizarea tipurilor de
• Argumentarea necesi- obiceiuri alimentare. rităţilor structurale şi mitere a caracterelor ereditare. cromozomi din cariotipul nor-
tăţii respectării igienei • Demonstrarea exerciţiilor de funcţionale ale acizilor • Moştenirea caracterelor cu- mal uman.
cavităţii bucale. acordare a primului ajutor în caz nucleici. plate cu sexul. • Realizarea unor predicţii de
• Propunerea modalităţi- de intoxicaţie şi indigestie. • Identificarea tipurilor • Moştenirea grupelor sang- apariţie a urmaşilor pe baza le-
lor de profilaxie a bolilor de cromozomi, a tipuri- vine. gilor transmiterii ereditare.
sistemului digestiv. lor de mutaţii. • Variabilitatea neereditară şi • Rezolvarea unor situaţii de
• Alcătuirea unor regi- • Descrierea procesului ereditară a organismelor. Mu- problemă referitoare la transmi-
muri alimentare pen- de gametogeneză. taţii şi factori mutageni. terea caracterelor ereditare.
tru persoane de diferite • Interpretarea meca- • Genetica umană. Metode de • Observarea unor mutaţii în
vîrste. nismelor principale de studiu a eredităţii umane. natură.
VIII. Excreţia moştenire a caracterelor • Ereditatea normală şi pato- • Redactarea referatelor pentru
• Recunoaşterea organe- • Sistemul excretor la om. • Observarea structurii rinichiu- ereditare. logică la om. elucidarea efectului mutagen al
lor sistemului excretor • Afecţiuni ale sistemului ex- lui pe mulaje, planşe, material • Aplicarea legilor eredi- unor factori de mediu: radiaţie,
la om. cretor. naturalizat. tăţii la rezolvarea proble- poluanţi chimici şi biologici etc.
• Identificarea unor boli • Igiena sistemului excretor. • Realizarea unor postere, refe- melor de genetică. • Dezbateri referitoare la clo-
ale sistemului excretor rate, proiecte despre bolile re- • Clasificarea mutaţiilor nări, grefe, transplante, transfer
la om. nale şi a factorilor mutageni. de gene.
• Analiza consecinţelor şi mij­loacele contemporane de • Compararea variabili-
dereglării funcţionării ri- tratament. tăţii ereditare şi neere-
nichilor la om. • Redactarea unor recomandări ditare.
• Propunerea modalită- referitoare la profilaxia bolilor • Analiza impactului
ţilor de profilaxie a bo- sistemului excretor. unor factori mutageni
lilor sistemului excretor asupra organismelor.
la om. • Argumentarea necesi-
IX. Sistemul reproducător tăţii utilizării metodelor
• Recunoaşterea organe- şi reproducerea la om • Recunoaşterea pe planşe a or- speciale în studiul gene-
lor sistemului reprodu- • Sistemul reproducător la ganelor sistemului reproducă- ticii umane.
cător la om. om. tor la om. • Propunerea modalităţi-
• Descrierea etapelor • Fecundaţia, gestaţia şi naşte- • Realizarea unor diagrame cu: lor pentru profilaxia bo-
principale ale ontogene- rea la om. durata gestaţiei, peri­oada de lilor ereditare.
zei la om. • Dezvoltarea postnatală la ovulaţie etc. II. Ameliorarea organisme-
• Identificarea unor ma- om. • Dezbateri referitoare la planifi- lor. Biotehnologii
ladii sexual-transmisi- • Afecţiuni ale sistemului carea familiei. • Definirea noţiunilor de • Ameliorarea plantelor. • Reprezentări grafice ale meto-
bile. reproducător. • Elaborarea unor prezentări în soi, rasă, suşă, biotehno- • Ameliorarea animalelor. delor utilizate în ameliorarea or-
• Propunerea unor moda- • Igiena sistemului reprodu- programe computerizate a par- logii. • Ameliorarea microorganis- ganismelor.
lităţi de profilaxie a ma- cător. ticularităţilor ontogenezei la om. • Descrierea metodelor melor. • Elaborarea proiectelor de valo-
ladiilor sexual-transmi- de ameliorare a organis- • Biotehnologii tradiţionale şi rificare a potenţialului economic
sibile. melor. moderne. al unor soiuri de plante, rase de
22 23
• Compararea bioteh- animale şi tulpini de microor- din diverse ecosisteme, • Iniţierea de acţiuni ecoprotec-
nologiilor tradiţionale şi ganisme. a succesiunii unui eco- tive: afişe, activităţi de plantare,
moderne. sistem. de ocrotire a păsărilor etc.
• Argumentarea necesi- • Analiza factoriilor po- • Utilizarea instrumentarului
tăţii obţinerii de noi rase luanţi ai ecosistemului/ pentru colectarea materi­alului
de animale, soiuri de mediului. Proiectarea ac- biologic din diverse ecosiste-
plante şi suşe de micro- ţiunilor de conservare a me.
organisme. biodiversităţii vegetale şi • Elaborarea de referate, diagra-
• Argumentarea rolului animale din diferite eco- me despre starea eco­sistemelor,
biotehnologiilor tradiţi- sisteme. dispariţia unor specii de plan-
onale şi moderne pentru • Planificarea activităţi- te şi anima­le, protecţia mediu-
soluţionarea anumitor lor de salubrizare a me- lui etc.
probleme ale societăţii. diului. • Realizarea unor experimente de
III. Evoluţia organismelor evidenţiere a calităţii apei, a so­
• Interpretarea ipotezelor pe Terra. Evoluţia omului • Dezbateri referitoare la ipote- lului.
originii vieţii. • Ipoteze de bază ale originii zele de bază ale originii vieţii. • Comunicarea unor rezultate
• Analiza dovezilor ana- vieţii. • Reprezentare grafică a factori- legate de bioacumulare.
tomiei comparate şi ale • Dovezile evoluţiei: anatomia lor sociali şi biologici în evoluţia • Propunerea unor soluţii de
embriologiei în evoluţia comparată, embriologia. omului. ameliorare a me­diului.
lumii organice. • Factorii evoluţiei: selecţia • Dezbateri cu referinţă la dove- • Formularea unor recomandări
• Identificarea factorilor naturală, relaţia cu mediul în- zile unor ştiinţe despre evoluţia de igienă personală şi de ocroti-
evoluţiei lumii organice. conjurător. organismelor. re a mediului.
• Descrierea etapelor • Originea omului. • Redactarea unor comunicări • Participarea la acţiuni de salu-
principale ale apariţiei cu referinţă la originea omului. brizare a mediului.
omului.
• Clasificarea factorilor VII. Strategii didactice: orientări generale
antropogenezei.
IV. Ecologia şi protecţia Curriculumul liceal la Biologie orientează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea
• Identificarea nivelurilor mediului • Reprezentări grafice ale nivelu- demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe. O astfel de
de integrare şi organizare • Niveluri de integrare şi orga- rilor de integrare şi organizare a abordare prevede proiectarea demersului didactic la biologie în vederea formării unor
a viului. nizare a materiei vii. materiei vii. competenţe la elevi care contribuie la integrarea/acomodarea elevilor la condiţiile rea-
• Definirea noţiunilor de • Organizarea viului la nivel • Alcătuirea unor lanţuri trofi- le, mereu în schimbare ale vieţii.
populaţie, biocenoză, bio- de populaţie, biocenoză şi bio­ ce, reţele trofice, piramide eco- Modelul grafic de formare a unei competenţe este prezentat în figura de mai jos.
sferă, ecosistem, lanţ tro- sferă. logice.
fic, reţea trofică, piramidă • Ecosisteme naturale şi arti- • Modelarea unui ecosistem.
ecologică. ficiale. • Elaborarea unor prezentări
„Savoir être”
• Descrierea particulari- • Relaţii trofice: lanţuri şi reţe- referitoare la evoluţia unui eco- „Savoir”
tăţilor diferitor niveluri le trofice, piramide ecologice. sistem sub influenţa unor fac-
de organizare a materi- • Echilibrul dinamic în cadrul tori: introducere de noi specii,
ei vii. ecosistemului. dispariţia unor specii, vînătoa-
• Clasificarea ecosiste- • Poluarea ecosistemelor: te- re excesivă, poluare, cataclis-
melor. restru-aerian şi acvatic şi pro- me etc.
„Savoir faire”
• Compararea diferitor tecţia lor. • Observarea şi înregistrarea as-
tipuri de ecosisteme. pectelor de degradare a mediu-
• Reprezentarea schema- lui din localitate. „Savoir vivre”
tică a relaţiilor trofice
24 25
 Prezentarea schematică a modelului formării competenţei demonstrează că ea nu VIII. Strategii de evaluare
este o sumă adiativă a trei componente, ci reprezintă rezultanta acestora. În procesul
Pedagogia axată pe competenţe orientează vectorul evaluării spre o evaluare con-
de învăţămînt componentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare
tinuă/formativă:
şi prin adaptarea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică,
– prin motivarea elevilor şi realizarea feedbackului;
formativă, motivantă, reflexivă, continuă.
– prin stimularea la elevi a efortului de autoevaluare formativă (autoevaluarea for-
• Componenta Savoir/cunoştinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-
mativă reprezintă procesul prin care elevul însuşi este pus să judece calitatea lu-
cată. În acest caz sînt implicate anumite procese psihice (percepţia, memoria şi unele
crului său în raport cu obiectivele definite şi cu criteriile de apreciere propuse);
operaţii elementare de gîndire). La elaborarea sarcinilor didactice pentru acest nivel se
– prin formarea deprinderilor de evaluare reciprocă (evaluarea reciprocă consti-
foloseşte pe larg taxonomia lui Bloom, orientată spre formarea la elevi a minimumului
tuie un proces de interacţiune evaluativă orientat spre emiterea unor judecăţi de
intelectual necesar şi suficient.
valoare în baza unor criterii prestabilite);
Pentru asimilarea/interiorizarea conştientă a informaţiei se utilizează metode de
– prin evidenţierea succesului, realizînd astfel principiul centrării pe personalitatea
informare/documentare: SINELG, interviul pe trei trepte, lectura ghidată; observaţia.
celui evaluat (educat).
• Componenta Savoir faire/priceperi şi deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-
Valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a compe-
ximum capacităţile intelectuale şi cele psihomotorii ale elevilor, acestea determinînd
tenţelor la elevi reflectate în standardele educaţionale.
locul real al copilului în viitor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi folo-
În acest context, în activitatea didactică va reuşi acel profesor care va oferi la fiecare
site taxonomiile: Tolingherova, Simpson, Dove etc.
lecţie un set de sarcini didactice pe nivele, elaborate în contextul taxonomiilor cores-
În acest caz cele mai recomandate metode la lecţiile de biologie sînt observaţia,
punzătoare, fapt ce va permite valorificarea la maximum a potenţialului intelectual al
experimentul, lucrarea practică, lucrarea de laborator, modelarea, reprezentările grafice,
fiecărui elev.
scheme structurate logic, scheme corelative etc. – metode care au un caracter aplicativ şi
Prin sarcini didactice de divers nivel de dificultate, profesorul orientează şi dirijează
formează la elevi priceperi şi deprinderi acţional practice.
activitatea de studiere a elevilor, evidenţiază ce şi cum trebuie să înveţe, formîndu-le un
În perioada postmodernă un rol deosebit le revine tehnologiilor informaţionale.
stil de muncă intelectuală. Evaluarea realizată astfel evită caracterul de „surpriză” al
Din acest punct de vedere, elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru
rezultatelor. Ea nu se efectuează în scop de „sancţionare”, ci permite autoevaluarea rezul-
selectarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile struc-
tatelor obţinute, transformînd elevul în subiect al propriei formări.
turilor, proceselor, fenomenelor biologice.
În procesul de evaluare continuă la clasă în cadrul lecţiilor de biologie se vor folosi
• Componenta Savoir vivre/atitudini urmăreşte să formeze la elevi atitudini şi com-
atît metode tradiţionale de evaluare: chestionare orale şi scrise, cît şi metode interactive:
portament în contextul condiţiilor sociale bine determinate. Acest scop poate fi atins în
investigaţii, lucrări practice, lucrări de laborator, portofoliul etc. utilizate în vederea eva-
cazul cînd la elaborarea sarcinilor didactice se va folosi taxonomia lui Krathwohl.
luării capacităţii elevilor de a aplica anumite cunoştinţe teoretice, precum şi a gradului
În acest context se vor aplica metode ce formează la elevi valori şi atitudini perso-
de stăpînire a priceperilor şi deprinderilor de ordin practic.
nale; astfel de metode sînt: studiul de caz, interviul, jocul de rol, dezbaterea etc.
Pentru realizarea cu succes a unei activităţi practice, elevii trebuie să fie avizaţi de
Unele metode/tehnici utilizate în procesul de formare a competenţei se realizează
către profesor asupra:
în cadrul activităţii în grup, iar altele – în cadrul activităţii individuale. Aceste forme de
– tematicii lucrărilor;
activitate prezintă anumite valenţe formative: activitatea în grup contribuie la formarea
– modului în care ele vor fi evaluate (baremele/grilele/criteriile de notare);
abilităţilor/competenţelor de comunicare, parteneriat, cooperare, colaborare, luare de
– condiţiilor care le sînt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, ustensile
decizii etc.; activitatea individuală dezvoltă abilităţi de acţiune independentă/persona-
de laborator, materiale etc.).
lizată, autoinstruire, autoresponsabilitate etc.
Toate aceste metode permit profesorului să obţină puncte de reper şi să adune
• Savoir être este rezultanta a trei componente: savoir/cunoştinţe + savoir faire/
informaţii asupra derulării activităţii elevului, oferindu-i astfel elevului posibilitatea
priceperi şi deprinderi + savoir vivre/atitudini şi reprezintă competenţa formată, mani-
de a arăta ceea ce ştie într-o varietate de contexte şi situaţii. Pe baza acestor informaţii
festată prin comportament observabil şi măsurabil raportat la o situaţie concretă.
profesorul îşi fundamentează judecata de valoare într-o apreciere obiectivă a achiziţii-
Abordarea unei astfel de strategii în procesul educaţional la biologie presupune
lor elevilor şi a progreselor înregistrate.
diversitate şi creativitate în educaţie, aspect important ce deschide noi perspective în
Evaluările realizate la finele anului de învăţămînt vor demonstra posedarea sub-
formarea personalităţii elevului şi în transformarea societăţii.
competenţelor indicate în curriculum pentru clasa respectivă.

26 27
Referinţe bibliografice
1. Bîrnaz N. Formarea competenţelor la elevi – imperativul învăţămîntului de calitate. În:
Calitatea educaţiei: teorii, principii, realizări. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale,
30–31 octombrie 2008, Partea I, Chişinău: IŞE, (CEP USM), p. 103–107.
2. Bîrnaz N. Formarea de competenţe la lecţiile de biologie: de la cadrul general la cel particu-
lar. În: Didactica Pro..., 2008, nr. 4–5 (50–51), p. 90–94.
3. Bîrnaz N., Dandara O. Posibilităţi de diferenţiere şi individualizare a învăţămîntului. Sar-
cini didactice. Supliment al revistei Didactica Pro..., 2002, nr. 6, p. 68.
4. Cartaleanu T., Cosovan O., Goras-Postică V. şi alţii. Formare de competenţe prin strategii
didactice interactive. Chişinău: CE Pro Didactica, 2008.
5. Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1997.
6. Curriculum de bază – documente reglatoare. Chişinău, 1996.
7. Guţu V. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Ghid de implementare a curriculu-
mului modernizat în învăţămîntul liceal. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2007.
8. Guţu V., Chicu V., Dandara O. şi alţii. Psihopedagogia centrată pe copil. Chişinău: CEP
USM, 2008.
9. Minder M. Didactica funcţională. Chişinău, Editura Cartier, 2003.
10. Piajet J. Psihologia inteligenţei (trad.). Chişinău, Editura Ştiinţa, 1985.