Cercetare aplicativa- creativitatea elevilor cu aptitidini muzicale versus elevii

scolilor normale
Prof.inv.primar Irimescu Laura
Colegiul de Arta Carmen Sylva,Ploiesti
Judetul -Prahova
Problema identificării potenţialităţilor , respectiv a aptitudinilor elevilor este una ce vizează
o arie de evaluare care este mai puţin acoperită prin intermediul evaluării formale. Există în
cadrul literaturii de specialitate finalităţi ce vizează aspectul atitudinal neacoperite de cadrul de
evaluare formal din procesul complex de instruire/autoinstruire .Astfel identificăm o serie de
finalităţi, care sunt acoperite de metodele de evaluare alternativă .
Problema identificării şi cultivării aptitudinilor muzicale , respectiv artistice include atât
depistarea acestora cât şi gradul de angajament în activitate , interesul subiecţilor privind aria
de abilităţi descoperite.
Microcercetarea noastră se opreşte asupra aptitudinilor artistice, respectiv plastice , dat fiind
faptul că funcţionarea în cadrul unui liceu vocaţional /Liceul de Artă presupune o selecţie a
elevilor tocmai prin prisma aptitudinii/ potenţialităţii muzicale.
Probele de selecţie muzicală ce vizează pregătirea muzicală presupun:
 Testarea auzului muzical –reproducerea unor sunete /note date
 Exerciţii de memorie ritmică
 Interpretarea unui fragment muzical , pentru evidenţierea trăsăturilor vocale.
Au fost parcurse toate etapele caracteristice unei cercetări, urmărindu-se contrastul culorilor,
modul în care folosesc proporţiile , petele de culoare-picturale sau decorative-,dominantă
cromatică. Au fost folosite atât observaţia sistematică cât şi analiza creaţiilor plastice ale elevilor
, precum şi un test de creativitate –pornind de la elemente de geometrie cunoscute de elevi.
2.Ipoteze :
 .dacă elevii au aptitudini legate de domeniul muzical si ponderea creaţiilor plastice va fi
mai mare
 dacă interesul pentru activitatea şcolară este mai mare creaţiile plastice vor fi elaborate.
 dacă activitatea plastică suscită interesul copiilor , creaţiile literare pornind de la tema
dată vor fi originale.
3.Obiectivele cercetării
 Studierea relaţiei înclinaţii muzicale –înclinaţii plastice
 evidenţierea modului în care folosesc noţiunile plastice în compoziţii date
 reliefarea unor atribute specifice înclinaţiilor plastice –creativitate, plasticitate,
originalitate.
4.Etapele cercetării
a) eşantionarea
Cercetarea pe o propunem este o cercetare experimentală ce se referă la optimizarea
climatului educativ , la îndrumarea elevilor în direcţia cultivării aptitudinilor /predispoziţiilor
referitoare la educaţie plastică , atât în cadrul unei şcoli vocaţionale , dar în cadrul căreia se
urmăreşte cultivarea talentului muzical , cât şi în cadrul unor şcoli cu program normal , respectiv
Şcoala Ion Creangă . Ploieşti ,Şcoala Nr.22 , Ploieşti.
Eşantionul pe care l-am avut la dispoziţie a inclus un număr 49 de elevi de clasa III cu
vârste cuprinse între 8 şi 10 ani din cadrul Liceului de Artă ,precum şi un grup de 38 de elevi
clasa a III a , şcolile menţionate, cu vârste cuprinse între 8-12 ani.
De asemenea am elaborat şi un chestionar adresat cadrelor didactice , specialiştilor în
domeniul plastic , privitor la manifestările aptitudinale în domeniul artistic.
G rupele de elevi , respectiv clasa III –Liceul de Artă au cuprins un număr de 27 fete şi 25
băieţi iar cele din şcolile precizate –18 fete şi 20 băieţi.
Metodele aplicate sunt descrise pe scurt în continuarea lucrării. Rezultatele obţinute sunt
prezentate atât sub formă de tabele , cât şi sub aspect descriptiv , evidenţiind corelaţiile existente
precum şi aspectele inedite, neobişnuite ale studiului , după descrierea teoretică a metodelor.
b.Designul lucrării
Problema identificării şi cultivării aptitudinilor elevilor reprezintă o problemă de
interes major în contextul în care educaţia vine în întâmpinarea posibilităţilor reale ale elevilor ,
când se urmăreşte particularizarea , individualizarea învăţământului , realizarea la maxim a
potenţialităţilor elevului, cunoscându-se nivelul de dezvoltare prezent şi pragul maximei
dezvoltări .
Având în vedere experienţa la catedră şi observaţiile asupra elevilor făcute de-a lungul
anilor , am considerat interesantă tema pusă în discuţie .Am folosit metoda observaţiei , analiza
produselor activităţii elevilor –respectiv a creaţiilor plastice ale acestora , precum şi un
chestionar adresat cadrelor didactice de la catedra de Arte plastice din cadrul Liceului de Artă,
Ploieşti. .Am realizat o apreciere descriptivă a rezultatelor obţinute , dar şi una comparativă a
acestora –distincţie între elevii celor două eşantioane alese. Este prezentă atât aprecierea
descriptivă cât şi prin histograme , diagrame, reprezentare sub formă de tabel.
La finalul lucrării sunt prezentate concluziile , care confirmă o parte din ipotezele noastre
, urmând ca lucrarea să poată veni în sprijinul părinţilor şi cadrelor didactice interesate de
subiectul propus. De asemenea lucrarea reliefează existenţa unor predispoziţii artistice în cadrul
şcolilor generale experimentate , lucru care ne determină , în viitor la o preocupare pentru o
selecţie mai largă în cadrul ciclului gimnazial al Liceului de Artă.
c).Metode folosite în cercetarea pedagogică
 Metoda observaţiei
Sursele observaţiei pedagogice sunt practic nelimitate . Ele se concentrează în jurul
activităţii elevilor în diverse situaţii : la lecţii , în activitatea extraşcolară , în cadrul
concursurilor /competiţiilor .În ceea ce priveşte activitatea plastică am urmărit atât activitatea
la clasă cât şi participarea elevilor la concursurile specifice , premiile , distincţiile obţinute.
Ca metodă de cercetare se deosebeşte de observaţia spontană prin aceea că presupune
elaborarea unui plan de observaţie cu precizarea obiectivelor ce vor fi urmărite , a cadrului în
care se desfăşoară şi a eventualelor instrumente ce vor putea fi folosite pentru înregistrarea
celor observate. Datele vor fi consemnate pe măsură ce apar în foaia de observaţie .Se
recomandă să fie urmărit acelaşi fenomen în condiţii şi împrejurări variate pentru a se
confrunta datele obţinute.
Observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităţii didactice este o
tehnică de evaluare care furnizează informaţii utile , greu de obţinut pe alte căi. Pentru a
înregistra aceste informaţii , profesorul are la dispoziţie trei modalităţi:fişa de evaluare ,scara
de clasificare, lista de control /verificare.
În vreme ce fişa de observare urmăreşte câteva comportamente şi este utilizată în cazul
copiilor care au nevoie de îndrumare şi control, scara de clasificare realizează o ierarhizare a
elevilor într-un număr de categorii .Scările de clasificare pot fi numerice , grafice şi
descriptive.
Listele de control reprezintă o metodă prin care profesorul înregistrează doar faptul că o
anume caracteristică sau acţiune este prezentată sau absentă.
  Metoda chestionarului
Chestionarul este un sistem de întrebări elaborat în aşa fel încât să obţinem date cât mai
exacte cu privire la o persoană sau in grup social.O atenţie deosebită trebuie acordată
întocmirii chestionarului :
-întrebările să fie în concordanţă cu tema şi ipoteza cercetării
-să fie clar formulate
-să nu vizeze decât ceea ce urmărim
-obiectivul avut în vedere să rezulte din prelucrarea datelor .
Chestionarele adresate cadrelor didactice urmăresc identificarea , în opinia celor ce
lucrează cu elevi cu aptitudini , a principalelor condiţii ce trebuie îndeplinite de către elevi
pentru a-şi dezvolta la maxim potenţialităţile de care dispun în domeniul plastic.

 Metoda analizei produselor activităţii

Este una dintre cele mai folosite metode în psihologia copilului  si psihologia şcolară. Orice
produs realizat de copil sau elev poate deveni obiect de investigaţie psihologica. Prin aplicarea
acestei metode obţinem date cu privire la: capacităţile psihice de care dispun copiii (coerenta
planului mental, forţa imaginaţiei, amploarea intereselor, calitatea cunoştinţelor, deprinderilor,
priceperilor si aptitudinilor), stilul realizării (personal sau comun, obişnuit), nivelul dotării (înalt,
mediu, slab), progresele realizate în învăţare (prin realizarea repetata a unor produse ale
activităţii). Pentru cercetători o mare importanta o are fixarea unor criterii după care sa evalueze
produsele activităţii. Printre acestea mai semnificative sunt: corectitudinea-incorectitudinea,
originalitatea-banalitatea, complexitatea-simplitatea, expresivitatea- nonexpresivitatea
produselor realizate.

 Testele psihopedagogice
Testul este un instrument standardizat care constă dintr-o probă sau o serie de probe
elaborate în vederea înregistrării unei calităţi , însuşiri sau manifestări comportamentale la un
stimul sau la un set de stimuli administraţi din exterior .Standardizarea se face printr-o
reglementare detaliată a normelor de aplicare şi a modalităţilor de măsurare a celor
constatate.
  Instrumente aplicate şi rezultate obţinute în urma aplicării
Observaţia –scală de clasificare
Indicator-atitudinea faţă de sarcina de lucru
Sarcina de lucru –Portretul colegului de bancă

A urmat instrucţiunile
A respectat proporţiile
A avut ustensile de lucru
A folosit contrastul cromatic
Expresivitate
A introdus elemente originale
Dominantă -culoare
Pată figurativă/picturală
Viziune veselă/tristă
Surprinderea caracterului
A finalizat compoziţia
A pus la locul lor ustensilele
A făcut curat în urma lucrului

În urma observaţiei sistematice se pot face următoarele precizări:majoritatea elevilor au avut

ustensile de lucru şi au fost interesaţi de sarcina de lucru. Sarcinii de luicru nu a fost finalizată
de un număr de cinci copii din lotul experimental ,iar o parte a elevilor –respectiv 4% nu au
folosit în realizarea portretului decât nonculori şi valoraţia prin gri. Utilizarea culorilor s-a făcut
în funcţie de cunoştinţele din orele de educaţie plastică , iar expresivitatea lucrărilor a fost
prezentă în multe lucrări.De asemenea a fost exprimată şi relaţia cu colegul de bancă , precum şi
starea de spirit a acestuia într-un număr destul de mare de lucrări-respectiv18.
Chestionar adresat cadrelor didactice de specialitate-educaţie plastică

1.Consider că vârsta la care poate fi descoperită înclinaţia pentru pictură/modelaj este:

a-6-10ani
b-10-14 ani
c .mai tîrziu

2.Cred că este modalitatea cea mai practică de a descoperi înclinaţiile plastice este :
a-analiza produselor activităţii copilului
b-urmărirea preocupărilor acestuia
c-modul cum relaţionează cu ceilalţi
d-urmărirea deprinderilor de lucru ale copilului

3.Modalităţile prin care se poate stimula interesul pentru pictură sunt:

a. abordarea unor teme plastice interesante
b. ancorarea în actualitate a compoziţiilor
c. expoziţii , muzee vizitate
d participarea la competiţii /concursuri

4.Personal pentru a stimula creativitatea/originalitatea elevilor mei folosesc:

a. o bază de documentare solidă
b. ultimele achiziţii în domeniul în care lucrez
c. teste de creativitate omologate în ţara noastră
d modalităţi diferite de abordare a aceleiaşi probleme plastice

5Consider că este important pentru un artist plastic în devenire:

a. simţul culorii
b. păstrarea proporţiilor
c. originalitatea
d. studiul şi preocuparea constantă

6Cum pot susţine părinţii , în opinia d-voastră ,interesul elevului pentru domeniul plastic:
a. preocupare pentru domeniul ales de copil
b .înscriere la cursuri , orientarea copilului
c. alte modalităţi –precizaţi care
Majoritatea respondenţilor au precizat că înclinaţia pentru studiul plastic poate fi descoperită
mai târziu, iar ca modalitate de descoperire a înclinaţiilor au fost subliniate urmărirea înclinaţiilor
copilului şi analiza produselor activităţii. Printre modalităţile prin care părinţii pot susţine
preocuparea copilului pentru artă au fost indicate : procurarea de materiale de calitate adecvate
domeniului de studiu, realizarea unor vizite la muzee, procurarea unor albume de artă.
În urma studierii rezultatelor obţinute se poate aprecia că răspunsurile cadrelor didactice au fost
sincere , oamenii sunt preocupaţi de reuşita şcolară a copiilor , sunt implicaţi în orientarea şi
susţinerea vocaţională a elevilor cu care lucrează.
 Analiza produselor activităţii
Această metodă a fost folosită şi în aprecierea compoziţiilor plastice ale elevilor –
respectiv portretul colegului de bancă, precum şi a creaţiilor realizate în urma testului aplicat.
În urma analizei lucrărilor elevilor se pot face următoarele observaţii:
-mare parte din elevi au reprezentat portretul colegului de bancă
-respectarea proporţiilor nu este realizată în toate compoziţiile
-se constată interesul pentru detalii –culoarea ochilor , a părului
-o parte din elevi nu au realizat portretul ci imaginea integrală a colegului
-se constată predilecţia pentru fondul de culoare albastră
În analiza realizată portretelor şi compoziţiilor în creion /cariocă am beneficiat şi de aprecierea
doamnei profesoare Profirescu Camelia, profesor titular în cadrul Liceului de Artă şi cunoscut şi
apreciat artist plastic .Dumneai apreciază în acest sens:
„Pentru studiul de portret se aleg din clasă copii cu trăsături şi proporţii deosebite .Dat fiind
portretul colegului de bancă , elevii au fost nevoiţi să exagereze cu anumite trăsături , cum ar fi
forma şi înclinaţia ochilor, forma, lăţimea, lungimea nasului , , a frunţii, etc.. Studiind cu atenţie
aceste trăsături –deşi sunt cu vârste foarte mici –aceşti elevi sunt foarte perspicace şi foarte atenţi
în a scoate în evidenţă trăsăturile colegului , bune sau rele –ei au reuşit să realizeze portrete bine
individualizate.”
Tot pornind de la analiza portretelor se pot face următoarele observaţii:
-unii copii au realizat portrete în semiprofil sau profil, lucru foarte dificil de desenat sau pictat
-alţii au fost preocupaţi chiar de încadrarea în pagină , au încercat să realizeze o schiţă de
paginare şi proporţii –ovalul feţei fiind uneori mai alungit sau mai rotunjit , ochii mai apropiaţi
sau mai depărtaţi , nasul mai scurt sau mai lung
-majoritatea copiilor au folosit o gamă restrânsă cromatic şi diversificată valoric
unele lucrări au reuşit să exprime sentimentele prin expresia chipului , lucru realizat prin
expresivitatea liniei şi prin intermediul tuşei picturale .
Observaţiile comparative pentru cele două loturi experimentale se regăsesc în diagramele 1 şi 2 .
Diagrama 1


Rezultate portretul colegului de banca

60

50
alte scoli
40 Liceul de Arta

30

20

10

observaţii asupra desenelor

Desenele copiilor din grupul celor consideraţi talentaţi se deosebeau în multe privinţe de
cele ale copiilor lipsiţi de talentul artistic. 69% din desenele primului grup conţineau anumite
elemente de compoziţie, pe când la grupul al doilea aceste elemente constituiau doar 7%. Pentru
copii grupul unu era caracteristică prezenţa: atitudinii critice faţă de produs obţinut, ei posedau
capacitatea de analiza a propriilor creaţii.
Analizând desenele copiilor, se atrage atenţia asupra modului de reprezentare a formelor,
proporţiilor sale, alegerii culorilor şi localizării pe o suprafaţă a unor elemente separate. Desenul
sau orice altă operă rezultată din activitatea de creaţie artistică a copilului pot fi examinate având
la bază 2 criterii:
 cunoştinţele copilului despre obiecte, situaţii, evenimente pe care el încearcă să
le reflecte
 modul de a le prezenta în desen
Între aceste doua aspecte ale activităţii copilului pot exista mari divergente. Spre exemplu,
copilul se orientează bine în construcţia corpului uman, însă nu poate sa-i expună detaliile în
desen. In perioada vârstei preşcolare şi şcolare mici pe copil nu-l interesează lipsa aptitudinilor
pentru desen, el desenează aşa cum poate. Însă copilul mai mare, fiind mai autocritic, desenează
fără tragere de inima acele lucruri, pe care nu le poate reda cum ar fi dorit. Din această cauză
preadolescenţilor (cu excepţia copiilor cu aptitudini artistice pronunţate) nu le mai place să
deseneze.-Camelia Profirescu
Diagrama 2

structura compozitiilor plastice

60
52
50

38 expresivitatea liniei
40
expresivitatea tuşei/pată
28 cromatică
30
20 22 neexpresive

20 total
10
10 6 4

0
Alte scoli Liceul de Arta
Test de aptitudini creative
Obiective
 identificarea potenţialului creator al elevului pornind de la linii curbe /frânte
 evidenţierea rolului imaginaţiei în desenele realizate
 realizarea unei legături interdisciplinare educaţie plastică -matematică-limba română
Sarcinile de lucru
-pornind de la linii frânte /curbe să compună o planşă pe o temă la alegere
-desenele vor fi însoţite de o compunere explicativă , ce descrie /precizează simbolul realizat în
cadrul compoziţiei.

Pornind de la analiza creaţiilor obţinute putem face următoarele observaţii:

-sarcina de lucru a suscitat interesul elevilor
-preocupările copiilor sunt sugestiv ilustrate prin desenele şi micul text compus- preocupări
referitoare la anotimpuri –în special iarna, animale pe cale de dispariţie, la ţări care îi fascinează-
Egiptul
-majoritatea includ o poveste închegată -Povestea Vulcanului, Piticul fericit ,Dragonul Jantan ,
Vulcanul cu erupţii colorate, Trandcat, Nava Tigrilor stelari ,Insula Tabu, La cireşe, În spaţiu ,
Motanul meu Tom, Fata haioasă, Şoricelul.
-cei care sunt instituţionalizaţi au realizat compoziţii legate de familie-mama haină, sau de
biserică
-se observă o oarecare pondere a desenelor cu şarpe
-altele sunt legate de întâmplări trăite de copii- În drum ,Pe lângă un şanţ , Fulgerul
-întâlnim şi realizări originale –Acele fermecate, sau creaţii inspirate din vise- Piramidele
-în desenele fetiţelor observăm o pondere mai mare a pisicuţelor, a florilor a clovnilor , în vreme
ce desenele băieţilor sunt cu conţinuturi mai tehnice-rachetele, maşini, roboţi-fapt ce reliefează
apartenenţa de gen implicită a lucrărilor.
-se constată o influenţă mare a lecturilor pe care le citesc sau a informaţiilor care îi interesează
îndeosebi-povestiri pornind de la China ,despre vulcani , insule imaginare
-majoritatea conţinuturilor sunt proactive- elementele prezentate fac ceva , ajută omul, sunt
vesele ,tonice, iar finalul este în majoritatea cazurilor fericit. Acest lucru ne arată faptul că
subiecţii sunt optimişti , plini de încredere în ei şi activi.—specific vârstei.
 Creaţiile copiilor sunt diferite, ei fiind încântaţi de libertatea alegerii temei , precum şi de
libertatea în compunerea realizată. Nu toţi au realizat o compunere propriu-zisă a desenului
realizat, unii s-au mulţumit cu o explicaţie succintă a imaginii. Culorile folosite sunt vesele, au
folosit culori calde , predomină roşul , orange şi verde –fapt care evidenţiază optimismul ,
activismul copiilor, încrederea în sine. Imaginaţia şi creativitatea se împletesc în compoziţiile
realizate ce reflectă caracteristicile psihologice ale vârstei subiecţilor.