Pedepsele

Pedepsele principale
Pedepsele principale sunt:
a) detenţiunea pe viaţă;
b) închisoarea;
c) amenda.
Pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării unor drepturi, din momentul rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.
Pedepsele complementare
a) interzicerea exercitării unor drepturi;
b) degradarea militară;
c) publicarea hotărârii de condamnare.

Sancţiunile
(2) Sancţiunile contravenţionale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
c) prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
(3) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar
sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

Măsurile de siguranţă sunt:

a) obligarea la tratament medical;
b) internarea medicală;
c) interzicerea ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii;
d) confiscarea specială.
e) confiscarea extinsă.

Măsurile preventive sunt:

a) reţinerea;
b) controlul judiciar;
c) controlul judiciar pe cauţiune;
d) arestul la domiciliu;
e) arestarea preventivă.

1. Măsurile educative neprivative de libertate sunt:

a) stagiul de formare civică;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfârşit de săptămână;
d) asistarea zilnică.
2. Măsurile educative privative de libertate sunt:
a) internarea într-un centru educativ;
b) internarea într-un centru de detenţie.
 Omorul calificat. Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei
pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor;
f) asupra a două sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi.
Furtul calificat, furtul săvârşit în următoarele împrejurări:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul nopţii;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere
Tâlhăria calificată, tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:
a) prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante;
b) prin simularea de calităţi oficiale;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) în timpul nopţii;
e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional.

Circumstanţe atenuante legale:

a) săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din
partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă
acţiune ilicită gravă;
b) depăşirea limitelor legitimei apărări;
c) depăşirea limitelor stării de necesitate.
d) acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al
judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un
interval de 5 ani anterior comiterii faptei.
Circumstanţe atenuante judiciare:
a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;
b) împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.
Circumstanţe agravante:
a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună;
b) săvârşirea infracţiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;
c) săvârşirea infracţiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri;
d) săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor;
e) săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei,
stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze;
f) săvârşirea infracţiunii în stare de intoxicaţie voluntară cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive, când a fost
provocată în vederea comiterii infracţiunii;
g) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de starea de
asediu sau de starea de urgenţă;
h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală,
opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagiosă ș.a.
Poliţistul este dator:
a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile
democraţiei;
b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi
consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a
îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g) să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi
poliţişti, de care a luat cunoştinţă;
h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
Poliţistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării
activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau
legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu
lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
c) să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal
ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică
ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituției din care face parte;
e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii
procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale
pronunţate împotriva sa.

Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru
alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să
intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o
terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a
comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe
persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la
indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte,
interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.
Poliţistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea
acestora;
b) să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
c) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de
Preşedinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu
caracter politic;
f) să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau
conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituției din
care face parte;
i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din
cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.

Termene Legi capitolul 1:

*Poliţistul cercetat poate formula obiecţii şi solicita noi probe în apărare în termen de 3 zile lucrătoare de la
data înmânării raportuli de cercetare prealabilă
* Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă,
şefului unităţii ierarhic superioare.
*Şeful unităţii ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de zile
de la data înregistrării contestaţiei. Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat disciplinar, în termen
de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

Termene Legi capitolul 2:

COD PENAL
* Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă,
cuprinsă între 10 lei şi 500 lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400
de zile.
* Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o
perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multor drepturi.
*Instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani şi se
calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.
*Prestarea unei munci în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 30-60 de zile în cazul amânării
aplicării pedepsei (adică în ăștia 2 ani de supraveghere)
* Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru
condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.
* Pe parcursul termenului de supraveghere în urma suspendării, condamnatul va presta o muncă neremunerată
în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile.
* Regimul măsurilor educative neprivative de libertate (toate sub coordonarea serviciului de probațiune)
Stagiul de formare civică (cel mult 4 luni)
Supravegherea (între două şi 6 luni)
Consemnarea la sfârşit de săptămână (între 4 şi 12 săptămâni)
Asistarea zilnică (între 3 şi 6 luni)
* Regimul măsurilor educative privative de libertate
Internarea într-un centru educativ se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani.
Internarea într-un centru de detenţie se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani, afară de cazul în care
pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori
detenţiunea pe viaţă, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani.
COD DE PROCEDURĂ PENALĂ
* Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la
cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
* Procurorul poate autoriza, pe o durată de maximum 48 de ore, măsurile de supraveghere tehnică.
* Procurorul are obligaţia de a sesiza, în termen de cel mult 24 de ore de la expirarea măsurii, judecătorul de
drepturi şi libertăţi.
*Măsura supravegherii tehnice poate fi prelungită de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa
competentă, la cererea motivată a procurorului, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.
* Durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate
depăşi, în aceeaşi cauză, 6 luni, cu excepţia măsurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere în spaţii
private, care nu poate depăşi 120 de zile.
*După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare
subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa, iar cel care a fost
supravegheat poate formula în 20 zile o cerere prin care poate cere să vadă filmările, să asculte…
*Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate se poate dispune de judecătorul de drepturi şi
libertăţi pe o durată de cel mult 30 de zile. Se poate prelungi pentru maxim 6 luni.
* Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supraveghează sau
efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile. **
*Durata măsurii poate fi prelungită, fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile. Durata totală a măsurii, în
aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi un an. **
* Participarea autorizată la anumite activități (adică să comită infracțiuni pentru a obține probe) se poate
dispune de către procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60
de zile.
* Conservarea datelor informatice se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare
penală, pe o durată de maximum 60 de zile, prin ordonanţă. Măsura conservării poate fi prelungită, pentru
motive temeinic justificate, de procuror, o singură dată, pe o durată de maximum 30 de zile.
*Mandatul de percheziție se emite pentru maxim 15 zile.
* Expertiza psihiatrică în cursul urmăririi, propusă de procuror - propune luarea măsurii internării
nevoluntare, pentru maximum 30 de zile, în vederea efectuării expertizei psihiatrice
* Măsura internării medicale în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice poate fi prelungită o
singură dată, pe o durată de cel mult 30 de zile
* Măsurile preventive se iau pe următoarele perioade: Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile
a) reţinerea – 24 de ore De organul de cercetare penala sau de procuror, sechestrate se face în termen de 15 zile.
doar in cursul urm penale.
b) controlul judiciar – 60 de zile, cu posibilitate de prelungire cu câte 60 de zile
c) controlul judiciar pe cauţiune - 60 de zile, cu posibilitate de prelungire cu câte 60 de zile
d) arestul la domiciliu – 30 zile, prelungire cu cel mult 30 de zile, maxim 180 de zile;
e) arestarea preventivă – 30 zile, prelungire cu cel mult 30 de zile, maxim 180 de zile.

Termene Legi capitolul 3:

* Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la
data emiterii ordinului.
* Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluționarea acestora
nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii
* În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe
baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
* O copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecţie se
comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunţării hotărârii, structurilor Poliţiei Române.
*Anularea licenţei de funcţionare se dispune de către Inspectoratul General al Poliţiei Române sau, după caz,
de către instanţa de judecată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a procesului-verbal de
contravenţie sau a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de
contravenţie.
* După anularea licenţei de funcţionare, conducătorul societăţii specializate de pază este obligat să rezilieze
contractele încheiate cu beneficiarii, în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.
*Procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice se înmânează sau se comunică în copie
contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate
se face de către instituția din care face parte agentul constatator, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice
de la data constatării, prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la sediul contravenientului.
*În înştiinţarea de plată se face menţiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii şi, după caz, a
despăgubirilor, în termen de 30 de zile de la comunicare sau de 15 zile de la soluționarea contestaţiei.
* Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face
plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
* Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile.
* Prestarea unei activităţi în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege şi numai pe o durata ce nu
poate depăşi 300 de ore.
* Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul,
părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de către organul care a aplicat
sancţiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.
* În cazul în care contravenientul, citat de instanţă, nu a achitat amenda în 30 de zile, instanţa procedează la
înlocuirea amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii pe o durată maximă de 50 de ore,
iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.
* Suspendarea activității localului public ori retragerea autorizației de funcționare a acestuia se dispune de
către organul care a eliberat autorizația la propunerea organului constatator, căruia i se comunică în scris
măsura luată, în termen de 5 zile de la data sesizării.
*Perioada instituirii zonei speciale de siguranță este de 30 de zile, care se poate prelungi succesiv cu câte 30
de zile.
* Declarația scrisă pentru organizarea adunărilor publice se depune la primării cu cel puțin 3 zile înainte de
desfășurarea acestora.
*Decizia prin care se interzice desfăşurarea adunării publice se comunică în scris organizatorului în termen de
48 de ore.

Termene Legi capitolul 4:

*Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia sa răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public
în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării.
*În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informației solicitate depăşeşte 10 zile,
răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre
acest fapt în termen de 10 zile.
* Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea
petițiilor.
* Împotriva refuzului de a da informații se poate depune reclamație la conducătorul autorităţii sau al instituției
publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţa de către persoana lezată.
* Dacă după cercetarea administrativa reclamația se dovedește întemeiata, răspunsul se transmite persoanei
lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației.
*În cazul în care o persoană se considera vătămata în drepturile sale poate face plângere la secția de contencios
administrativ a tribunalului în termen de 30 de zile, după ce au trecut cele 30 de când a făcut cererea.
*Petițiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul de relații
cu publicul, autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca
petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.
*Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia sa comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la
data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabila sau nefavorabilă.
*În situaţia în care aspectele sesizate prin petiție necesita o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorităţii
sau instituției publice poate prelungi termenul de mai sus cu cel mult 15 zile.
*Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorităţii sau instituției publice ori de persoana
împuternicită de acesta, precum şi de seful compartimentului care a soluționat petiția.