Endocrinologie si Nursing in Endocrinologie

GLANDELE ENDOCRINE

- sunt organe specializate care secreta hormoni

- nu au canal de excretie, hormonii se varsa direct in sange, stimuland sau inhiband activitatea
organelor sau tesuturilor
- cand activitatea glandelor este scazuta (hipofunctie) sau crescuta (hiperfunctie), apar bolile endocrine,
totalitatea glandelor endocrine formeaza sistemul endocrin.

Glandele endocrine sunt: epifiza, hipofiza, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele, partea
endocrina a pancreasului si a glandelor genitale.

1. HIPOFIZA produce hormonii adenohipofizari: somatotrop (STH), tireotrop (TSH), adenocorticotrop

(ACTH), gonadotropi, lactogen (prolactina), neurohipofizari (ocitocina, vasopresina numita si
hormonul antidiuretic).
2. EPIFIZA produce hormonii hipofizari (FSH si LH)
3. TIROIDA produce hormonii: tiroxina, triiodotironina, calcitonina
4. PARATIROIDA
5. TIMUSUL
6. GLANDELE SUPRARENALE produc mineralocorticoizi(aldosteron), glucocorticoizi (cortizol si
corticosteron), sexosteroizi (androgeni, estrogeni, progesteron).
7. PANCREASUL
8. OVARUL
9. TESTICULUL

BOLI ENDOCRINE

BOLILE HIPOFIZEI

Se grupeaza in boli prin exces si boli prin lipsa de hormoni hipofizari. Productia crescuta de hormoni
hipofizari este caracteristica tumorilor hipofizare in perioada de debut. Sindroamele de hipofunctie
(hipopituitarism) apar cand glanda este distrusa de un proces inflamator vascular sau tumoral.

ADENOMUL CROMOFOB constituie tipul cel mai obisnuit de tumora hipofizara. La inceput tumora
se dezvolta in hipofiza, iar pe masura ce se mareste distruge peretii seii turcesti, diafragmul seii si
creste în sus, invadând larg hipotalamusul si centrii nervosi învecinati. Procesul infiltrativ e invadant si
caracteristic tumorilor maligne.

Simptomatologie: in perioada de început lipsesc semnele clinice. Bolnavul se plânge doar de cefalee si
de aceea este deseori tratat pentru nevroza. Cefaleea se datoreaza de fapt presiunii exercitate de tumora
pe diafragmul seii. Când tumora devine voluminoasa, comprima centrii nervosi din hipotalamus,
producând manifestari legate de suferinta creierului: dereglari ale somnului si ale apetitului, obezitate,
febra.
Daca tumora se dezvolta anterior, comprima chiasma otpica si produce tulburari de vedere strâmtoare
a câmpului vizual (hemianopsie), atrofie optica si, în cele din urma, pierderea totala a vederii. Daca
tumora se dezvolta posterior, determina aparitia diabetului insipid. Tulburarile de natura endocrina apar
mai târziu, dupa ce o parte din hipofiza a fost distrusa de tumora. Semnul cel mai precoce îl constituie
regresiunea caracterelor sexuale (HIPOGONADISMUL). Ulterior se instaleaza insuficienta tiroidiana
si cea suprarenala. O complicatie grava a tumorii hipofizare este hemoragia, care necesita interventia
chirurgicala de urgenta.

Diagnostic: deoarece manifestarile clinice sunt reduse, diagnosticul se bazeaza în primul rând pe
examenul radiologic al seii turcesti, care arata marirea de volum a glandei si în al doilea rând
modificarile oculare.

Tratamentul: este radiologie si chirurgical; se practica rontgenterapia regiunii hipofizare sau exereza
chirurgicala (hipofizectomie – act chirurgical prin care se excizeaza, amputeaza, extrage segmente,
portiuni de tesuturi sau organe lezate in scopul vindecarii).

ACROMEGALIA
Prin acromegalie se intelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deformanta în grosime si
latime a oaselor si a tesuturilor moi, modificarile fiind accentuate la fata si la extremitati.

Simptomatologie: boala apare cu precadere între 30 si 50 de ani. Deformarile fetei si ale extremitatilor
se produc treptat, în decurs de ani, fiind târziu sesizate de bolnav. Cresterea excesiva se rasfrânge
asupra întregii conformitati a individului: mainile si picioarele sunt groase si late, toracele este de
asemenea latit si deformat. Mandibula creste mult în lungime (prognatism), devenind proeminenta,
muscatura devine dificila, deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun,
trasaturile fetei se schimba.

Tegumentele se îngroasa, (pahidermie), la fel si nasul, buzele si limba (macroglosie). Vocea capata un
timbru grav, cavernos, mai ales la femei dupa menopauza. Examenul radiologic arata ingrosarea
oaselor lungi si a falangelor, modificari ale articulatiilor (artropatii) si ale vertebrelor, ceea ce explica
frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. Muschii sunt de obicei hipertrofiati dar masa
musculara este diminuata. La examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor: cord,
ficat, splina, intestin, pancreas).
Semnele locale se datoresc extinderii tumorii în afara seii turcesti, cefaleea este puternica si persistenta.
Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o iritatie meningiana, ca urmare a cresterii tumorei. Mai apar
tulburari de vedere, dereglari nevrotice, psihice si neurovegetative. Boala evolueaza foarte lent, în
decurs de 15 - 20 de ani, deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive.

Tratament: roentgenterapie hipofizara avand eficacitate doar in stadiul de inceput. Iradierea se repeta
dupa un interval de 6-12 luni.
SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL (INSUFICIENTA HIPOFIZARA) – are semne caracteristice
obezitatea si infantilismul genital, care apar la copiii de ambele sexe. Afectiunea este provocata de o
tumora sau de un proces inflamator cu sediul in regiunea hipotalamo-hipofizara.

Simptomatologie hipotalamica: obezitatea la copii, grasimea are o distributie particulara, cuprinzand

sanii, abdomenul, regiuna pubiana, radacinile membrelor, soldurile si coapsele. Aceasta repartizare a
grasimii da baietilor un aspect feminin. Se mai semnaleaza ameteli, insomnii, dureri de cap, apatie,
transpiratii abundente si diabet insipid.

Simptomatologie endocrina: este insuficienta genitala.La baieti, ea este semnalata de timpuriu: penisul
este mic, înfundat în grasime, testiculele sunt mici. La fete, infantilismul genital este depistat abia la
varsta pubertatii: menstra nu apare, organele genitale raman infantile; sanii sunt mici, având putin tesut
glandular.

Tratamentul consta în extirparea tumorii hipofizare, când etiologia este tumorala. Insuficienta genitala
se combate cu hormoni sexuali feminini sau masculini. In majoritatea cazurilor se asociaza si hormoni
tiroidieni. Deosebit de important este regimul hipocaloric cu evitarea dulciurilor, grasimilor si
excesului de fainoase. Se recomanda cultura fizica si sportul moderat.

DIABETUL INSIPID este o afectiune ce se caracterizeaza prin imposibilitatea rinichior de a concentra

urina, determinand o poliurie (emisia unei cantitati mari de urina diluata) insotita de o sete intensa
(polidipsie). Manifestarea principala a bolii consta in eliminarea unei cantitati mari de urina. Poliuria se
instaleaza brusc si dramatic. Bolnavul constata la un moment dat ca elimina 5 litri pana la 20 litri de
urina pe zi. Urina este diluata, incolora, iar densitatea ei nu depaseste 1005. ca o consecinta a poliuriei,
apare setea intensa (polidipsie), chinuitoare ziua si noaptea. Pierderea masiva de lichide din organism
antreneaza stari de oboseala, ameteli, uscaciunea gurii si a pielii, constipatie.

ETIOPATOGENIE: orice leziune organica, traumatica, inflamatorie, tumorala sau degenerativa,

localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleilor din hipotalamus care sintetizeaza
vasopresina care poate declansa aparitia diabetului insipid datorita deficitului de hormon diuretic. O
alta cauza frecventa o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hipofiza facute in cazul
tumorilor hipofizare.

Tratamentul: se realizeaza cu pulbere de retrohipofiza care corecteaza poliuria din diabetul insipid. Se
administreaza pulbere de lob posterior de hipofiza (preparat: Retrohipofiza). Recent s-au introdus in
tratamentul diabetului insipid substante diuretice (Clortiazida) care reduc substantial poliuria. Un rol
important il detine dieta saraca in proteine si alcool care stimuleaza diureza.