Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chistul hidatic este o boal provocat de Taenia echinococcus, un vierme plat din
ncrengtura Plathemintes, clasa Cestoda. Aceast tenie se ntlnete sub dou forme: adult i
larv. Stadiul de adult este ntlnit doar la gazda definitiv: pisic, cine, vulpe.
Din intestinul gazdei definitive (cine, pisic) se elimin odat cu materiile fecale oule
embrionate. Acestea ajung pe sol i plante, unde pot rezista 4 luni la temperaturi sub zero grade.
Dup ingestia plantelor contaminate, oule ajung n stomacul gazdei intermediare (omul) apoi n
intestin, unde va strbate peretele acestuia. Dup ce prsete intestinul ajunge n circulaia
portal. De aici se poate opri n ficat chist hidatic hepatic n 60% din cazuri sau ajunge n
plmni chist hidatic pulmonar. Exist cazuri rare cnd se poate localiza la nivelul inimii,
creierului sau splinei. La nivelul organului afectat (pulmon), embrionul ncepe s-i formeze o
vezicul, ia form de chist, ce crete n dimensiuni. Dac gazda intermediar este omul, tenia nu
prea mai are anse s i ncheie ciclul, s ajung adult, deoarece gazda definitiv trebuie s
consume organul afectat.
La gazda intermediar, chistul hidatic format are trei posibiliti de dezvoltare: moartea
parazitului cu calcificarea veziculei, ruperea chistului cu eliberarea unor vezicule mai mici ce vor
produce noi infecii, fistulizarea chistului (eliminarea coninutului la exterior).
Factorii care in de gazda intermediar (omul) sunt: structura organului afectat pulmonul
este un organ elastic, alveolele se pot comprima uor, permind chistului hidatic s creasc n
dimensiuni i reacia organismului la apariia chistului hidatic reacia este de tip alergic, crete
numrul de eozinofile i limfocite de tip T.
Factorii ce in de parazit sunt: localizarea larvei spre hil sau spre pleur, volumul veziculei
i numrul de chisturi hidatice 50 % dintre cazuri sunt chisturi hidatice unice, localizate ntr-un
singur plmn.
Manifestarile clinice sunt deosebite, in functie de faza evolutiva necomplicata sau
complicata a bolii.
Cand chistul hidatic s-a rupt si s-a infectat simptomatologia devine polimorfa:
- expectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust salciu, limpede, sau fragmente de membrana
hidatica (vomica hidatica)
- daca evacuarea este brutala, se poate instala insuficienta respiratorie acuta prin inundarea
arborelui traheo-bronsic si socul anafilactic
- daca chistul se rupe in cavitatea pleurala, simptomele pot fi mai putin dramatice: tuse seaca,
dispnee la efort, febra. Se instaleaza pneumotoraxul, care este de o gravitate extrema daca este cu
supapa, sau piopneumotoraxul, in care semnele clinice ale supuratiei sunt pe primul plan.
Examenul radiologic toracic este cea mai importanta examinare. Aspectul clasic al
chistului necomplicat, ce apare in peste 70% din cazuri, este opacitatea rotunda sau ovalara, net
delimitata, cu contur subtire, cu structura omogena si intensitate subcostala, vizualizata pe
radiografia de fata si profil. In restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata, poate avea forme
variabile, conturul imaginii poaste fi gros si neregulat, cu structura neomogena, punand probleme
de diagnostic diferential.
Bronhoscopia este rar utilizata in diagnosticul chistului hidatic. Este utila in formele
pseudotumorale.
Investigatiile de laborator :
- eozinofilia sanguina si IDR Cassoni (pot fi in limite normale, iar valorile crescute nu
sunt specifice hidatidozei pulmonare).
Alte determinari imunologice: hemaglutinarea indirecta, testele de imunofluorescenta si
mai ales testului ELISA, care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate.
Data fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave, cu potential letal, tratamentul
se impune. Acesta este complex, medico-chirurgical. Tratamentul chirurgical trebuie sa fie
conduita de electie.
Evacuarea hidatidei se poate face prin extirparea intacta a chistului, sau prin punctia sa
(inactivarea parazitului cu alcool absolut sau solutie salina hipertona si aspirarea lichidului) si
extragerea membranei hidatice. Rezolvarea cavitatii restante se poate face si ea in mai multe
maniere, in functie de dimensiunea chistului si topografia sa. Exista procedee chirurgicale ce
desfiinteaza cavitatea prin capitonaj, sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice. Alte
procedee recomanda drenajul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale. Interventiile de
exereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumite cazuri : - chiste gigante ce
videaza un lob - chiste multiple - echinococoza alveolara - chistele cu supuratii ireversibile
parenchimatoase.