Cs-Trotuarepdf

7/18/2019 CS Trotuare.
pdf
AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

ÎN ZONA CENTRALĂ NĂDAB
TIMI ŞOARA NR. PROIECT: 176/ 2011 Pag. 1
S.C. LONGHERSIN
TIMIŞOARA S.R.L.
PROIECT NR. 176 / 2011

Volumul I PIESE SCRISE SI DESENATE
PTh + CS + DE
DECEMBRIE 2011
http://slidepdf.com/reader/full/cs-trotuarepdf 1/130
7/18/2019 CS Trotuare.pdf

F O A I E D E C A P Ă T
DENUMIREA
OBIECTIVULUI DE
INVESTIŢII:
AMPLASAMENTUL JUDEŢUL ARAD,

LOCALITATEA CHIŞINEU-CRIŞ,
SECTOR NADAB
TITULARUL
PRIMĂRIA ORAȘULUI CHIŞINEU-CRIŞ
INVESTIŢIEI:
BENEFICIARUL
ORAȘUL CHIŞINEU-CRIŞ
INVESTIŢIEI:
ELABORATORUL
PROIECTULUI: S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA
FAZA: PTh + CS + DE

COLECTIV DE ELABORARE
ŞEF PROIECT: ing. Cristian HERMAN
PROIECTANŢI: dr. ing. Remus SILAGHI
ing. Atilla PÉNZES
ing. Bogdan BOCICU

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE
S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA cu sediul in Timişoara str.

Timiş nr. 14, Bl. 36, sc. A, ap. 6 declarăm că:
Proiectul 176/2011: “ AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE ÎN ZONA
CENTRALĂ NĂDAB”
la care se referă această declaraţ ie este în conformitate cu:
1. Ordin M.F. nr. 1013/06.06.2001
2. Ordin M.L.P.T.L. nr. 873/12.06.2001
3. NE 012/99 Cod pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat
4. STAS 4032/1 -90 Lucrări de drumuri. Terminologie;
5. STAS 2914/84 Lucrări de drumuri. Terasamente
6. STAS 6400/84 Straturi de bază şi de fundaţ ie
7. S.R. 662/02 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră
8. STAS 10144-2/1991 Străzi. Trotuare, alei de pietoni şi piste de ciclişti
PROIECTANT
S.C. LONGHERSIN S.R.L.
TIMIŞOARA

BO R D E R O U
1. Piese scrise
Foaie de capăt
Colectiv de elaborare
Declaraţ ie de conformitate
Borderou
Descriere generală
Memoriu tehnic
Calculul cantităţ ilor de lucrări rutiere
Caiet de sarcini de execuţ ie
Program pentru controlul calităţ ii lucrărilor
Graficul de eşalonare al investiţ iei
Liste cu cantităţ ile de lucrări
1. Desfaceri și spargeri
2. Terasamente
3. Infrastructură și suprastructură parcaje
4. Trotuare
5. Podețe tubulare la treceri pietoni+sanț
6. Mobilier urban
7. Zone verzi
Centralizatorul obiectului
Liste consumuri
- lista consumului de materiale
- lista consumului de forţă de muncă
- lista ore funcţ ionare utilaj
- lista transporturi auto

2. Piese desenate
- Plan de încadrare în zonă Planşa 1
- Plan de ansamblu Planşa 2
- Plan de situație - 1 Planşa 3
- Profil transversal tip Parcaj 1, Detalii Planşa 8
- Profil transversal tip Parcaj 2, Detalii Planşa 9
- Profil transversal tip Trotuar, Detalii Planşa 10
- Podeț tubular Ø 400 mm Planşa 11
BORDEROU
Volumul II
Caiete de sarcini pe categorii de lucrări:
- 01 Terasamente;
- 02 Fundaţ ii balast şi/sau balast stabilizat;
- 03 Lucrări de pavaje;
- 04 Podete;

Cap. 1 DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR:

Prezenta documentaţ ie în faza PTh+CS+DE (proiect tehnic, caiete de
sarcini şi detalii de execuţ ie) tratează lucrările aferente proiectului “
AMENAJARE baza elaborăȘriiI PARCAJE
LaTROTUARE • documentaţ ÎN
iei,ZONA
au statCENTRAL Ă NĂDAB”.
următoarele:
• Precizările cuprinse în H.G. nr.28/09.01.2008, privind
aprobarea conţ inutului-cadru al documentaţ iei tehnico-
economice aferente investiţ iilor publice, precum şi a structurii şi
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective
de investiţ ii şi lucrări de intervenţ ii;
• INSTRUCŢIUNI din 09.01 2008 de aplicare a unor prevederi
din H. G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţ inutului-cadru al
documentaţ iei tehnico-economice aferente investiţ iilor publice,
precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investiţ ii şi lucrări de intervenţ ii;
• Studiul geotehnic elaborat de S.C. CARA S.R.L., Timişoara;
• Ridicarea topografică a fost executată de S.C. L&D
Mediuconsulting S.R.L., Arad.
Cap. 1a AMPLASAMENTUL:
Oraşul Chişineu Criş este situat în partea de nord-vest a judeţ ului
Arad, la cca. 40 km faţă de municipiul Arad, reşedinţ a de judeţ , respectiv la
cca. 70 km de municipiul Oradea, reşedinţ a judeţ ului Bihor (în extremitatea
vestică a ţării la 46°32’3” latitudine nordic ă şi la 21°38’ latitudine estic ă).
Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de cca. 120 km2 şi se
desfăşoară în Câmpia Crişului Alb de-o parte şi de alta a râului cu acelaşi
nume. Oraşul a luat fiinţă prin unirea localităţ ilor Pădureni şi Chişineu Mic.
Din punct de vedere administrativ, localitatea Nădab este sat aparţ inător
oraşului Chişineu Criş.

Cât priveşte extremităţ ile oraşului, respectiv teritoriul administrativ al

oraşului, la vest se mărgineşte cu teritoriul comunei Socodor, la sud cu cel
al comunei Şimand, la nord cu cel al comunei Zerind, iar la est cu teritoriul
comunei Sintea-Mare, cu satele Tipar, Adea şi Zărand.
Oraşul Chişineu Criş este traversat de drumul naţ ional DN 79, Arad –
Oradea şi de drumul naţ ional DN 79A, Vârfurile – Vărşand, care
traversează râul Crişul Alb (cele două drumuri se suprapun pe o lungime
redusă). Calea ferată Arad – Oradea se situează în partea de est a
oraşului, iar în partea de vest se găseşte una din cele mai vechi căi ferate
din ţ ară: Pădureni – Grăniceri.
Cap. 1b TOPOGRAFIA:
Studiile topografice întocmite în sistem STERO 70, au fost puse la
dispoziţ ia proiectantului de către S.C. L&D Mediuconsulting S.R.L., Arad
și sau utilizat ca substrat al documentației întocmite.
Cap. 1c CLIMA ŞI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI:

Factorii climaterici determină existenţ a în regiunea de amplasament a
oraşului Chişineu Criş a unui climat temperat continental moderat, cu
influenţ e mediteraneene şi oceanice, specifice zonelor de câmpie şi
deluroase din judeţ ul Arad.
Pentru caracterizarea climei s-au utilizat înregistrările staţ iunii
meteorologice Arad aflate în fişa climatologică, din cercetarea căreia reies
următoarele:
Temperatura medie anuală este de 10,8 °C, deci, cu 1,3 °C
•
peste media generală a întregii ţări.

Pentru aceeaşi perioada temperatura pe anotimpuri este următoarea:
- iarna 0,6 gr C;
- primăvara 12,75 gr C;

- vara 20,2 gr C;
- toamna 15,5 gr C.
Din aceste date rezultă: - clima în care se integrează localitatea
Chişinău-Criş poate fi considerată o clima continentală, temperata având o
uşoară nuanţă mediteraneana, cu ierni mai blânde şi veri mai calde.
Cele mai reci luni sunt ianuarie -1,5 °C si februarie 0,8 °C, iar cele
mai călduroase sunt iulie 21,5 °C, august 20,8 °C şi iunie 19,6 °C.
Temperatura maximă absolută a avut loc în iulie 1950 de 39,7 °C, iar
temperatura minimă absolută în ianuarie 1963 a fost de -29,9 °C.
Din punctul de vedere al căilor de comunicaţ ie, STAS 1709/1 - 90
(Fig. 2) situează amplasamentul în zona de tip climateric II, cu valoarea
indicelui de umiditate Im = 0….20.
Regimul eolian
Regimul eolian indică o frecvenţă mai mare a vânturilor din sector
nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţ ia Arad vântul dominant
bate din sector nordic (13,0%) şi sudic (12,4%). Frecvenţ a cea mai slabă
este cea din sector estic (3,8%).
Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort),
furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest
(1929, 1942, 1960, 1969, 1986, 1994).
Adâncimea de îngheţ
Adâncimea de îngheţ în zonă este de 70 cm ... 80 cm, conform STAS
6054 - 77.
Valoarea maximă a indicelui de îngheţ este I30max = 550, valoarea
medie pentru cele mai aspre trei ierni este I3/30max = 475, iar pentru cele mai
aspre cinci ierni dintr-o perioadă de 30 ani este I5/30max = 375, conform
STAS 1709/1 - 90.

Cap. 1d GEOLOGIA, SEISMICITATEA:

Amplasamentul este situat în Câmpia Cri şurilor, fiind format din
convergenţ a glaciaţ iunilor subcolinare, constituite la bază din nisipuri şi
argile, peste care se suprapun pietrişuri şi nisipuri, iar la suprafaţă apar
argile şi argile prăfoase sub forma depozitelor aluvial-lenticulare. Din punct
de vedere geomorfologic, terenul studiat se găseşte într-o zonă de câmpie
joasă cu suprafaţ a plană, relieful coborât fiind marcat de o subsidenţă
activă între Teuz şi Crişul Alb.
Din punct de vedere geologic, zona apar ţ ine Bazinului Panonic,
coloana litologică a acestui areal cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic
şi o cuvertură post-tectonică.
Depozitele cuaternare, cele care constituie terenurile de fundare, sunt
reprezentate, în general, prin trei tipuri generice de formaţ iuni:
• aluvionare - aluviuni vechi şi noi ale râurilor care
străbat regiunea şi intră în constituţ ia teraselor şi luncilor
acestora;
• gravitaţ ionale - reprezentate prin alunecări de teren şi
deluvii de pantă, ce se dezvoltă în zona de "ramă" a
depresiunii;
• cu geneză mixtă (eoliană, deluvial - proluvială) –
reprezentate prin argile cu concreţ iuni fero-manganoase
şi depozite de piemont.
Conform COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P 100-2006, acceleraţ ia
terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării
terenului) este ag = 0,12 g, iar perioada de colţ este Tc = 0,70 sec

Cap. 1e MEMORIU TEHNIC:
Cap. 1e1 Situaţia existentă:
Amplasamentele unde urmează a se proiecta trotuarele și parcajele

sunt situate în zona centrala a localității N ădab respectiv pe străzile Vasile
Sechel, Octavian Goga și Strada Zarandului.
Trotuarele existente din beton (parțial degradate) sunt amplasate la
o distanță de cca. 0,5-1,00 m de frontul construit și au o lățime de 0,90 m.
Podețele existente la traversarea șanțurilor existente de trotuare,
sunt degradate și colmatate.
In zona obiectivelor de interes public Biserica, Sală de sport, Cămin
cultural, Spații comerciale nu există amenajate locuri de parcare.
Realizarea proiectului va contribui la ameliorarea calității mediului,
creștea calității vieții și îmbunătățirea stării de sănătate a populației, a
condițiilor de siguranță și confort .
Cap1e2. Situaţia proiectată :
TROTUARE
În plan
Lucrările proiectate urmăresc încadrarea în specificul zonei limitrofe,
asigurarea fluenţ ei circulaţ iei pietonale, eliminarea disfuncţ ionalităţ ilor cât şi
ocuparea corespunzătoare a terenului aferent.
Trotuarele proiectate se vor realiza pe latura de nord a strazii Vasile
Sechel începând de la Calea Aradului până la strada Ioan Slavici și pe
latura stângă a strazi Zarandului de la strada Vasile Sechel (biserică) pănă
la strada Nadeșului.

În profilul transversal
În profil transversal curent, lățimea trotuarelor va fi de 1.50 m.
Panta transversală va fi de 1,0% spre zonele vezi.
Structura rutier ă
Structura rutieră a aleii pietonale este următoarea :
• 6 cm dale prefabricate de beton;
• 2-3 cm nisip pilonat;
• 10 cm balast stabilizat cu 4% ciment;
15 cm balast cilindrat;
•
Încadrarea pavajului
Încadrarea pavajului spre zona verde se va face cu borduri de
beton de 10 x 15 cm montate pe fundaţ ie de 20 x 10 cm (beton C12 / 15),
montate la cota pavajului proiectat.
Racordul la suprafe ț e existente
Cota pavajului proiectat se va corela cu cotele existente la trotuarele
laterale, accesele la proprietăți și obiective.
Delimitarea dintre pavajul aleii și suprafețele carosabile se va face cu
borduri de beton de 10 x 15 cm montate pe fundaţ ie de 20 x 10 cm (beton
C12 / 15), fixate la cota carosabilului existent
Accesorii
Se vor monta 10 bănci în zona bisericii .
Zone verzi
Pe toată lungimea trotuarelor proiectate pe o lățime de 1,00 m zona
verde afectată se vor reface.
Pode ț e și șan țu
ri

Pentru asigurarea continuității scurgerii apelor pe șanțurile existente

în zona intersecțiilor, s-au proiectat podețe tubulare noi cu diametrul de
400 mm și lungimea de 1,50 m, în num ăr de 6 bucăți.
Pa intersecția dintre strada Vasile Sechel și Strada Zarandului în
zona racordului se va amenaja un șanț de pământ pe o lungime de 32 m.
PARCAJE
În plan
Parcarea 1 situată pe strada Octavian Goga va avea un număr de 12
locuri, lungimea platformei acesteia va fi de 30,00 m.
Parcarea 2 situată pe strada Vasile Sechel avea un num ăr de 21
locuri lungimea platformei acesteia va fi de 60,00 m.
Lungimea unui loc de parcare va fi de 4,50 m iar lățimea de 2,50 m.
La Parcarea 2 alternativ la 3, 4 locuri de parcare se vor amenaja
spatii vezi de 1,50m lățime.
În profilul transversal
În profil transversal lățimea parcajelor va fi de 4,50 m.
Pantă transversală va fi de 1,5% spre carosabil la Parcarea 1.
Pantă transversală va fi de 1,5% spre sanțul existent la Parcarea 2.
Cotele lucrărilor proiectate se vor corelat cu cotele amplasamentelor
din zonă.
Structura rutier ă
Structura rutieră a parcajelor și accesului la scoală este următoarea :
• 8 cm dale carosabile prefabricate de beton;
• 2-3 cm nisip pilonat
• 15 cm piatră spartă împănată și înnoroită;
• 20 cm balast cilindrat;

Încadrarea parcajelor
Partea carosabilă se va încadra cu borduri prefabricate de beton de
20 x 25 cm (ridicate la +15 cm față de cota pavajului), aşezate pe fundaţ ie
de beton clasa C12/15 de 30 x 15cm.
La Parcarea 2 la 1 m de bordura montată, se va lăsa un rost
necolmatat de 5,00 cm lățime , pentru a permite scurgerea apelor de pe
platformă.
Delimitarea dintre partea carosabilă și pavajul parcajelor, se va face
prin borduri de beton de 20 x 25 cm, montate la nivelul carosabilului.
Bordura va fi aşezată pe o fundaţ ie de beton de ciment rutier (B.C.R. 3,5 )
de 40 x 10 cm. Fundația din balast de 20 cm a structurii rutiere proiectate
se va continua și sub fundația bordurilor.
Cap. 1e3 Organizarea execuţiei :
Organizarea de şantier se va limita la rulote pentru scule şi vestiar

muncitori. Rulotele se vor parca în zona adiacentă - afară din carosabil
,fără a perturba circulaţ ia, asigurându-se în permanenţă accesul
autovehiculelor de aprovizionare şi de intervenţ ie (pompieri, salvare, poliţ ie
,etc.) în zonă.
Materialele necesare se vor aduce pe şantier numai pe măsura
punerii lor în operă .
Materialele rezultate din scarificare şi săpături vor fi imediat evacuate
din zonă.
În cadrul lucrărilor de organizare a punctelor de lucru se vor lua
măsuri privind siguranţ a circulaţ iei, semnalizarea pe timp de noapte şi de zi
a punctelor periculoase şi de dirijare a traficului.

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în

vigoare.
Cap. 1e4 Măsuri de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor
Constructorul va respecta toate normele legale de protecţ ia muncii,

siguranţ a circulaţ iei şi PSI, acordând o atenţ ie deosebită „Măsurilor şi
indicaţ iilor generale de protecţ ia muncii, siguranţ a circulaţ iei şi prevenirea
incendiilor (PSI)” pe tot timpul execuţ iei şi exploatării lucrărilor proiectate.
Nu se va începe nici o activitate pe şantier până nu sunt verificate
toate condiţ iile de respectare a normelor de tehnica securităţ ii muncii.
În vederea executării lucrărilor se va face instruirea întregului
personal, a muncitorilor, a tuturor persoanelor care au acces la punctul de
lucru, pentru respectarea strictă a normelor şi instrucţ iunilor de protecţ ia
muncii prevăzute în următoarele acte normative:
Legea nr. 90/1996, cu privire la protec ţ ia muncii şi normele
metodologice de aplicare;
“Norme metodologice de protecţ ia muncii”, ediţ ia 1996;
“Primul ajutor la locul accidentului”, ediţ ia 1999;
Instrucţ iuni proprii A.N.D. Ordin 116/1999;
“Norme specifice de protecţ ia muncii pentru exploatarea şi
întreţ inerea drumurilor şi podurilor” cod 79/1998, cap. 2.3., 2.6. şi 2.7.;
“Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace
P.S.I.”, aprobate cu Ordinul nr. 12/1980 M.T. art. 16, 17 cap. V şi “Dispoziţ ii
generale P.S.I. - 001” publicate în Monitorul Oficial nr. 78 din 22.02.2000;
Instrucţ iuni de semnalizare “Norme metodologice privind condiţ iile de
închidere a circulaţ iei şi de instituire a restricţ iilor de circulaţ ie în vederea
executării de lucrări în zona drumului public” aprobate cu Ordinul nr.

1112/411 al M. I. – M. T. /octombrie 2000;

“Norme specifice de protecţ ia muncii pentru manipularea prin purtare

şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor”. nr. 57/1998;
“Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere”, nr.
23 aprobate cu Ordinul nr. 355 din data de 24.10.1995 al M. M. P. S.
Toate actele normative privind protecţ ia muncii care apar la data
execuţ iei lucrărilor.
Cap. 1e5 Măsuri ecologice şi de protecţie a mediului
În baza Legii 137 / 1995 privind protecţ ia mediului, acordul şi / sau

autorizaţ ia de mediu se eliberează după obţ inerea celorlalte avize
necesare, potrivit legii. Cererea de acord de mediu este obligatorie pentru
investiţ ii noi, modificarea celor existente şi pentru activităţ ile prevăzute în
anexa II din această lege.
Conform cap. 1 art. 6 (din Legea 137 / 1995) protec ţ ia mediului
constituie o obligaţ ie a autorităţ ilor administraţ iei publice centrale şi locale,
precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
Legea 137 / 1995 la secţ iunea a 2-a defineşte “Regimul substanţ elor
şi deşeurilor periculoase, precum şi al altor deşeuri”.
Constructorul îşi va însuşi şi va respecta în execuţ ie prevederile Legii
137 / 1995, respectiv acele capitole secţ iuni şi articole care se referă la
activitatea specifică, ce poate afecta mediul înconjurător.
Nerespectarea acestei legi atrage după sine conform cap. 5
“Sancţ iuni” răspunderea civilă, contravenţ ională sau penală dup caz.
Lucrările preconizate nu deranjează echilibrul ecologic în zonă şi nu
creează surse de poluare a mediului.

Cap. 1e6 CONTROLUL CALITAŢII LUCRĂRILOR:
Controlul calităţ ii lucrărilor se va face conform standardelor, normelor

şi normativelor în vigoare la data execu ţ iei, concluziile fiind consemnate în
procese verbale conform programului de control.
Cap. 1e7 CONCLUZII:
Prezenta documentaţ ie cuprinde toate piesele scrise, desenate şi

economice, necesare execuţ iei lucrărilor de “ AMENAJARE TROTUAREȘI
PARCAJE ÎN ZONA CENTRALĂ NĂDAB”.
Din punct de vedere al categoriei de importanţă, obiectivul se
încadrează în categoria “D” – construcţ ie de importanţă redusă - conform
HG261-94.
Înaintea începerii lucrărilor constructorul va organiza o corelare cu
toţ i deţ inătorii de reţ ele din zonă.
Lucrările proiectate vor conduce la îmbunătăţ irea sistemul de
colectare și evacuare a apelor pluviale din zonă și vor influenţ a benefic
zona din punct de vedere urbanistic şi ecologic.
Cap. 1f Deviere şi protejare de utilităţi afectate:

Executarea lucrărilor propuse nu necesită consum şi/sau protejare de
utilităţ i în / din zonă.
Cap. 1g Sursele de apă, energie electrică, căile de comunicaţii şi

altele:
Executarea lucrărilor propuse nu necesită consum şi/sau protejare de
utilităţ i în/din zonă.

Cap. 1h Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi

altele:
Pe timpul execuţ iei lucrărilor se vor utiliza căile de comunicaţ ii
existente, nu sunt necesare amenajări de căi de comunicaţ ii suplimentare
pentru deservirea lucrărilor propuse.
Cap. 1i Calculul cantităţilor de lucrări rutiere:

Calculul cantităţ ilor de lucrări specifice s-a făcut pe baza planurilor
de situaţ ie [existente şi proiectate] , prin măsurători lungimi şi suprafeţ e cu
ajutorul computerului, prin programele AutoCad şi ZwCad și aplicații
specifice.

CALCULUL CANTIĂŢILOR DE LUCRĂRI RUTIERE

SPARGERI SI DESFACERI
Spargere - desfacere betoane

2
totuar 1 = 165,00 m x 0,1 = 16,50
2
trotuar 2+3 = 910,00 m x 0,1 = 91,00
2
trotuar 4 = 142,50 m x 0,1 = 14,25
2
parcaj = 30,70 m x 0,1 = 3,07
3
sant betonat = 18,50 m x 0,6 = 11,10
3
135,92 m
Defacere podețe existente la trotuare
totuar 1 = 1 buc
trotuar 2+3 = 3 buc
trotuar 4 = 1 buc
5 buc
5
buc x 0,35
3
m /buc = 1,75 m3
PARCAJE
Borduri perimetrale 20x25 cm montate la +10 cm

fata de pavaj pe fundatie beton C12/15
parcaj 1 = 40,00 m
parcaj 2 70,00 m + 9 m x 5 = 115,00 m
155,00 m
Borduri delimitare 20x25 cm montate la nivel

pavaj pe fundatie beton BCR 3.5
parcaj 1 = 30,00 m
parcaj 2 = 60,00 m
90,00 m
Total borduri 20x25 cm 245,00 m
Suprafaţă pavaj carosabil 8 cm
2
parcaj 1 = 129,50 m
2
parcaj 2 = 230,00 m
359,50 m2
INFRASTRUCTURĂ PARCAJE
Pregatire
359,50suprafete (inclusiv
+ ( 0,30 sub borduri)
x 245,00 ) = 433,00 m2


Straturi fundatie
balast stabilizat 4% = 15 cm
balast = 20 cm
Funda359,50
ţie balast
2 stabilizat 4%
m x 0,15 = 53,93 m3
Fundaţie balast inclusiv sub borduri

2
433,00 m x 0,20 = 86,60 m3
TROTUARE
Borduri noi 10x15 cm

totuar 1 = 176 m
trotuar 2+3 = 672 m
trotuar 4 = 148 m
996 m
Suprafaţă pavaj trotuare 6 cm
totuar 1 = 225,00 m2
2
trotuar 2+3 =
1.035,00 m
2
trotuar 4 =
194,00 m
1454,00 m2
Pregatire suprafete (inclusiv sub borduri)

[
1.454,00
2
m + ( 0,20 x 996 m ) ] = 1.653,20 m2
Straturi fundatie
balast stabilizat 4% = 10 cm
balast = 15 cm
Fundaţie din balast stabilizat 4%

Trotuare
1.454,00 m x
2
0,10 = 145,40 m3
Fundaţie balast inclusiv sub borduri

2
1.653,20 m x 0,15 = 247,98 m3
TERASAMENTE
Terasamente parcaje + trotuare (inclusiv sub borduri)

parcaje
2 3
[ 359,50 m + ( 0,30 x 245 m ) ] x 0,40 = 173,20 m
trotuare
2 3
[ 1.454,00 m + ( 0,20 x 996 m ) ] x 0,30 = 495,96 m
669,16 m3


EDILITARE
Sanț pamânt 32 m
Podete Ø 400 mm 6 buc
ACCESORII
Banci 10 buc
ZONE VERZI
refacere zone verzi parcaje
2
155,00 m x 1,00 = 155,00 m
2 2
4,00 m x 5 20,00 m
refacere zone verzi trotuare
2
996,00 m x 1,00 = 996,00 m
Total zone verzi 1.171,00 m2
Plantare pomi: 5 buc


Cap. 2 a CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Prezentul caiet de sarcini are în vedere execuţ ia propriu-zisă a

lucrărilor rutiere aferente trotuarelor și parcajelor din zona centrala a
localității Nădab.
Anterior demarării lucrărilor, vor fi convocaţ i la faţ a locului, toţ i
delegaţ ii deţ inătorilor de reţ ele subterane existente în zonă (apă, canal,
gaze, cabluri electrice şi de telefonie), întocmindu-se un proces verbal care
să constate poziţ ia exactă în plan şi adâncime a reţ elelor, în scopul evitării
deteriorării acestora în timpul execuţ iei.
Un rol deosebit trebuie să îl aibă semnalizarea corespunzătoare a
punctelor de lucru şi a celor periculoase, pe timp de zi cât şi de noapte. Se
va demara limita săpăturilor prin folie reflectorizantă şi stâlpi pentru
dirijarea circulaţ iei, măsuri completate de iluminare pe timpul nopţ ii. Din
dotarea executantului, se vor amplasa bariere metalice sau din lemn, iar
circulaţ ia rutieră va fi dirijată prin indicatoare caracteristice : alte pericole,
lucrări, drum cu denivelări, limitare de viteză, etc.
Trasarea elementelor geometrice se va face prin jalonări, alinieri,
măsurări distanțe cu ruleta.
Punctele caracteristice vor fi materializate prin bare metalice, ţăruşi
de lemn sau marcare cu vopsea pe suprafaţ a carosabilă şi vor fi reperate
faţă de cel puţ in două puncte fixe, situate în afara zonei de lucru (stâlpi,
pomi, construcții, etc.).
În vederea transpunerii situaţ iei proiectate, sunt necesare o serie de
lucrări premergătoare :
• spargeri și desfaceri de suprafețe betonate la trotuarele și
platformele existente în zonă;
•
desfaceri de fundaţ ii din agregate.

Materialele rezultate din desfaceri vor fi înc ărcate în mijloace de

transport şi evacuate din zonă.
TROTUARE
Lucrările de amenajare alee constă în :
• realizarea săpăturii casetei necesare structurii rutiere noi (inclusiv
sub borduri ) şi evacuarea excesului;
• după pregătirea patului aleii, se va aşterne 8 cm din stratul de
fundaţ ie de balast (din 15 cm proiectați) inclusiv sub fundațiile
bordurilor proiectate;
• se vor monta bordurile de beton de 10 x 15 cm pozate pe o
fundaţ ie de 20 x 10 cm din beton C12 / 15;
• după montarea bordurilor, se va aşterne succesiv diferența de
fundație din balast (7 cm) şi stratul de balast stabilizat cu ciment
(cilindrate corespunzător).
• după atingerea gradului de compactare a stratului de balast
stabilizat, se va realizat pavajul din dale prefabricate de beton de
6 cm grosime, așezat pe un substrat de 2-3 cm de nisip pilonat.
PARCAJE
Lucrările rutiere pentru realizare parcajelor sunt:
• realizarea săpăturii casetei structurii rutiere (inclusiv sub borduri )
şi evacuarea excesului;
• pregătirea patului drumului, aşternerea succesiv a stratul de balast
şi balast stabilizat și cilindrarea corespunzătoare a acestora.
• încadrarea platformelor de parcare se va realiza cu borduri
prefabricate din beton de 20 x 25 cm denivelate, aşezate pe o
fundaţ ie de beton C12 / 15 (30 x 15 cm).

• delimitarea dintre partea carosabilă și parcaje se va realiza cu

borduri prefabricate din beton de 20 x 25 cm montate la nivel,
aşezate pe o fundaţ ie de beton B.C.R. 3,5 de 40 x 15 cm
• realizarea pavajul din dale carosabile prefabricate de beton de 8
cm, se va așeza pe un substrat de 2-3 cm de nisip pilonat.
PODEȚE
În vederea transpunerii situaţ iei proiectate este necesar a se desface
podețele existente, cu evacuarea materialelor rezultate din zonă.
Lucrările pentru amenajarea podețelor tubulare sunt:
• realizarea săpăturii şi evacuarea excesului;
• așternerea drenului și a betonului de poză C8/10
• montarea tuburilor ;
• cofrarea și execuția timpanelor din beton C16/20;
realizarea umpluturii cu pământ compactat
•
Executantul lucrărilor va ţ ine seama şi de prevederile caietelor de

sarcini pe categorii de lucrări, care însoţ esc şi completează prezentul caiet
de sarcini.
Întocmit
Ing. Bogdan Bocicu
Cap. 2 b CAIET DE SARCINI GENERALE
Caietele de sarcini generale repetitive sunt cuprinse în volumul II al

proiectului 176/2011.

CAP. 3
AVIZAT:
I.S.C. ARAD
PROGRAMUL DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

PROIECTATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE
Investiţ ia : “ AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE ÎN ZONA

CENTRALĂ NĂDAB”
Obiectul supus controlului : LUCRĂRI RUTIERE
Beneficiar: PRIMĂRIA ORAȘULUI CHIŞINEU-CRIŞ
Proiectant: S.C. LONGHERSIN S.R.L.
Executant:
În conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 ‘‘ Legea privind calitatea în construcţii ‘‘

•
C56-85 – Normativ privint verificarea calităţ ii lucărilor de construcţ ii şi instalaţ ii

•
aferente
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiză tehnică
•
de calitate a proiectelor , a execuţ iei construcţ iilor, completat cu îndrumătorul de

aplicare MLPTL nr. 777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în construcţ ii
•
HG 261/1994 pentru
ii –aprobarea Regulamentul privind categoriei
conducerea de şimportanţă a
i asigurarea
•
calităţ
ii în construcţ Regulamentul privind stabilirea
construcţ iilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de recepţ ie a lucrărilor de construcţ ii şi
•
instalaţ ii aferente.
OG nr. 63/2001 privind Infiinţ area Inspectoratului de Stat în Construcţ ii
•
HG 278/1994 – Regulamentul privind certificarea calităţ ii produselor folosite în

•
construcţ ii.
GH 456-1994 privind ‘‘ regulamentul de recepţ ie a lucrărilor de montaj utilaje,
•
instalaţ ii tehnologice şi a punerii în funcţ iune a capacităţ iilor de producţ ie‘‘

Nr. Faza din lucrare supusă obligatoriu controlului Participă la Documentele de atestare a

crt control controlului
1 Predare primire amplasament B,E,P P.V.R

măsurători
2 E Trasare B,E,P P.V.

T măsurători
N
E
M Terminare săpături-cote şi recepţie teren P.V.F.D.
3 A
de fundare B,E,P,I măsurători, buletin analize
S
A
R Recepţie grad de compactare pentru P.V.L.A.
4 E B,E
T fiecare strat de umplutură măsurători
5 Recepţie terasamente B,E,P,I P.V.F.D.

observare
P.V.L.A.
6 Pregătire pat B,E
măsurători
I P.V.L.A.
7 Ş Fundaţii de balast B,E
A
măsurători
R A
U R P.V.L.A.
8 T U Fundaţii din balast stabilizat B,E,P măsurători
C T
U C
R U P.V.F.D.
9 T R Recepţie fundaţii B,E,P,I
S T măsurători, buletin analize
A S
R A
11 U R
Strat de uzură pavaj B,E,P,I P.V.R.
S P
A U buletin analize, observare
R S
F P.V.R.
12 N
I Recepţia preliminară B,E,P,I observare
13 Recepţia finală B,E,P,I P.V.R.

observare
14 E
Execuţie podețe B,E P.V.L.A.
R măsurători
A
T
I
L
I P.V.L.A.
15 D Execuţie șanț pământ B,E
E măsurători
I
I P.V.
16 R Trotuare pietonale B,E măsurători
O
S
18
E
C Recepţie finală pentru lucrări accesorii B,E,P P.V.
A observare
NOTAȚII
P.V. - proces verbal
P.V.R. - proces verba de obserrvarel;
P.V.L.A. - proces verbal de recepţ ie lucrări ascunse
P.V.F.D. - proces verbal de recepţ ie fază determinantă
B - beneficiar
E - executant
P
I -- I.S.C.
proiectant
teritorială

NOTA
Conform reglementărilor în vigoare, executantul şi beneficiarul are
obligaţ ia de a anunţ a, cu cel puţ in 10 zile înaintea fazei determinante pe cei
care trebuie sa participe la realizarea controlului şi întocmirea actelor;
Beneficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a
obligaţ iilor ce+i revin conform Legii 10-1995.
Un exemplar din prezentul program şi actele mai sus menţ ionate
precum şi proiectul se vor anexa la Cartea tehnică a construcţ iei.
Proiectant Beneficiar Executant

S.C. LONGHERSIN S.R.L. PRIMĂRIA ORAȘULUI
TIMIȘOARA CHIȘINEU CRIȘ

Cap. 4 GRAFICUL DE EŞALONAREA EXECUŢIEI
Denumirea lucrărilor
LUNA 1 LUNA 2
1 2 3 4 1 2 3 4
Consultanță
Astenţă tehnică din partea proiectantului
Asigurarea supraveghierii prin inspectori de şantier
Amenajarea organizarii de şantier
SPARGERI ŞI DESFACERI
TERASAMENTE
PODETE + SANT
INFRASTRUCTURĂ - FUNDAȚII
PAVAJ TROTUARE
PAVAJ PARCAJE
MOBILIER URBAN
ZONE VERZI
ÎNTOCMIT,
ing. Bogdan Bocicu
Proiect nr.:176/2011
Beneficiar: Primaria orasului Chisineu Cris
Denumire proiect: AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE ÎN ZONA CENTRALĂ NĂDAB
Obiect: Trotuare + parcaje
LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI – DESFACERI ŞI SPARGERI

DEVIZ OFERTA NR.1
NR SIMBOL D E N U M I R E UM CANTITATE
ART. A R T I C O L
101 DG06B1
SPARGEREA SI DESFACEREA BETONULUI DE CIMENT
PE SUPRAFETE LIMITATE
135.92 m³ m³ 136
102 PJ04B1 DARIMARE BETON DIN FUNDAT.CULEI,PILE,ZID.
SPRIJIN FARA EXPLOZIV CU CIOCAN CU AER COMPRIMAT
1.75 m³ m³ 1.75
103 TSC35B3
ÎNCĂRCARE îN AUTO CU ÎNCĂRCĂTOR FRONTAL
PE PNEURI .
136+1.75=137.75 m³ 100m³ 1.4
104 TRA01A05
TRANSP. MAT. 5 KM
Art.103 :137.75x2.4t/m³=330.6 t TONA 331
PROIECTANT:
LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI – TERASAMENTE

DEVIZ OFERTA NR.2
ART. A R T I C O L
201 TSC02B1
SAPATURA MECANICA CU EXCAVATORUL PE PNEURI
669.06 m³
70% mecanic : 669.06m³x0.7= 668.34 m³ 100m³ 6.7
202 TSA01C1
SAPATURA MANUALA
669.06 m³
30% manual : 669.06m³x0.3= 200.72 m³ m³ 201
203 TSC35B3
ÎNCĂRCARE PĂMÂNT îN AUTO CU ÎNCĂRCĂTOR FRONTAL
PE PNEURI .
201 m³ 100m³ 2.1
204 TRA01A05
TRANSPORTUL PĂMÎNT
CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=5 KM.
669.06m³x1.8t/m³=1204.31t TONA 1205
205 TSD02B1
IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER.CAT.1
SAU 2 CU BULD.DE 65-80CP IN STR. GROS.DE 21-30CM 100m³ 12.1
PROIECTANT:
LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI

INFRASTRUCTURA + SUPRASTRUCTURA PARCAJE
DEVIZ OFERTA NR.3
ART. A R T I C O L
301 TSE06B1
PREGATIREA PLATFORMEI
433 m² 100m² 4.4
302 DA06A1
STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST
FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE
MANUALA
20 % din cantitate
86.60m³ x 0.2 = 17.32 m³ m³ 17.5
303 DA06B1
MECANICA
80 % din cantitate
86.60m³ x 0.8 = 69.3 m³ m³ 69.5
304 DA10A1
STRAT RUTIER MATER GRAN STAB CU CIMENT SAU VAR
SI ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MAN
balast stab.cu ciment 4%
20% din cantitate
53.93m³x0.2=10.79 m³ m³ 10.8
305 DA10B1
SI ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MEC
80% din cantitate
53.93m³x0.8=43.14m³ m³ 43.2
306 DZ01A1
PREP. IN STATII FIXE A AMESTEC. PENTRU STR.
STABILIZATE EXECUTATE DIN BALAST CU 4% CIMENT
53.93m³ x 1,008 = 54.36 m³ m² 54.5
307 DE10A1
BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE
20X25 CM,PE FUNDATIE DIN BETON 30X15 CM m 245
308 CZ0106A1
PREPARARE BETON CLASA C12/15
155m x 0,05m³/m = 7.75 m m³ 8
309 DZ30L1
PREPARARE BETON B.C.R. 3,5
90m x 0,08m³/m = 7.2 m ³ m³ 7.5
310 TRA06A40
TRANSPORT BETON 40 KM
Art.307 : 8m³ x 2,594t/m³ = 20.75
Art.308 : 7.5m³ x 2,454t/m³ = 18.41
39.16 t TONA 39.2
311 DD01A1
(asimilat) PAVAJ EXEC CU CALUP PE UN SUBSTR DE NISIP
8 cm pe 2-3 cm nisip 359.5 m² m² 360
312 YC01
DIFERENTA PRET MATERIALE
PROCURARE PAVAJ 360 m²x____lei/m² LEI ---
ART. A R T I C O L
313 TRI1AC02F3
INCARCARE MAT.GR.C-AMBALATE,10-50KG DEPLAS.PRIN
PURTARE PINA LA 10M,FRAGIL RAMPA,TEREN-AUTO
Art.307: 245m x 0,2 x 0,25 x 2,4t/m ³= 29.40
Art.312: 360m² x 0.08 x 2,4t/m ³ = 69.12
98.24 TONA 99
314 TRI1AC13F3
DESCARCARE MAT.GR.C-AMBALATE,10-50 KG DEPLAS.
PRIN PURTARE PINA LA 10M,FRAG..AUTO-RAMPA, TONA 99
315 TRA01A40
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICAT.
Art.302+303: 86.60 m³ x 2.2t/m³ = 190.52
Art.304+305: 53.93m³ x 2.22.t/m³ = 118.65
Art.314: 99.00
Nisip la Art.311: 360m³x0.03x 2.1t/m³= 22.69
430.86t TONA 431
316 TRB01C13
TRANSPORT MAT. PE SANTIER CU ROABA 30 M
Art.310: 39.2
Art.315: 431.0
470.2 t
10% roaba = 47.02 t TONA 148
PROIECTANT:
LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI – TROTUARE

DEVIZ OFERTA NR.4
ART. A R T I C O L
401 TSE01C1
NIVELAREA PLATFORMELOR
1653.20 m² 100m² 16.6
402 DA06A1
MANUALA
247.98 m³ m³ 248
403 DA10A1
SI ZGURA PRIN MET AMEST IN STATII FIXE AST MAN
145.40 m³ m³ 146
404 DZ01A1
PREP. IN STATII FIXE A AMESTEC. PENTRU STR.
STABILIZATE EXECUTATE DIN BALAST CU 4% CIMENT
146m³ x 1,008 = 147.17 m³ m² 147.5
405 DE11A1
BORD MICI PREF BETON 10 X 20CM PT INCADR TROTUARE
SPATII VERZI ASEZATE FUND BETON 20 X 10 CM m 996
406 CZ0106A1
PREPARARE BETON CLASA C12/15
Art.404: 996m x 0.03m³/m = 29.88 m³ m³ 30
406 TRA06A40
Art.406: 30m³ x 2,594t/m³ =77.82 t TONA 78
407 DD01A1
asimilat PAVAJ EXEC CU CALUP PE UN SUBSTR DE NISIP
pavaj 6 cm pe 2-3 cm nisip: 1454 m² 1454
408 YC01
DIFERENTA PRET MATERIALE
PROCURARE PAVAJ 6 cm: 1454 m²x____lei/m² LEI ---
409 TRI1AC02F3
INCARCARE MAT.GR.C-AMBALATE,10-50KG DEPLAS.PRIN
PURTARE PINA LA 10M,FRAGIL RAMPA,TEREN-AUTO
Art.404: 996m x 0.1 x 0.2 x 2,4t/m³ = 47.81
Art:407: 1454m² x 0.06 x 2,4t/m³ = 209.38
257.19 t TONA 258
410 TRI1AC13F3
DESCARCARE MAT.GR.C-AMBALATE,10-50 KG DEPLAS.
PRIN PURTARE PINA LA 10M,FRAG..AUTO-RAMPA, TONA 258
411 TRA01A40
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICAT.
Art.402: 248m³ x 2,2t/m³ = 545.60
Art.404: 147.5m³ x 2,2t/m³ = 324.50
Art.409: 258.00
Nisip la Art.407: 1454m²x0.03x2,1 t/m² = 91.60
1219.70t TONA 1220
412 TRB01C13
TRANSPORT MATERIALE PE SANTIER CU ROABA
30% din Art.406+Art.411:
78t+1220t=1298tx0.3= 389.4 t TONA 390
LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI – PODETE TUBULARE Ø 400 MM LA
TRECERI PIETONI SI SANT PAMANT
DEVIZ OFERTA NR.5
ART. A R T I C O L
501 TSA02D1
SAP.MAN.IN SPATII LIMITATE SUB 1M CU TALUZ VERT.
NESPR.IN PAM.NECOEZ.SI SL.COEZ.ADANC.0 75M
T.F.TARE
Podete: 9.0 m³
Sant: 25.6 m³
34.6 m³ m³ 35
502 TSD01B1
IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT,STRAT
UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM.BULG.TEREN MIJL.
1.2 m³ m³ 1.2
503 TSD05B1
COMPACTARE UMLUTURI CU MAIUL MECANIC
1.2 m³ 100m³ 0.02
504 TSC35B3
ÎNCĂRCARE PĂMÂNT IN AUTO CU ÎNCĂRCĂTOR FRONTAL
PE PNEURI .
35m³-1.2m³=33.8 m³ 100m³ 0.4
505 TRA01A05
TRANSPORT EXCES PAMANT CU AUTO 5 KM
33.8m³x1.8t/m³ = 60.84 t TONA 61
506 DA06A1
FILTRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MAN.
(sub radier)
0.5 m³ m³ 0.5
507 PB07A1
TURNARE BETON C8/10 IN FUNDATII,RADIERE,ELEVATII
MANUAL
0.4 m³ m³ 0.4
508 CZ0104B1
PREP.BETON C8/10 IN INSTALATII NECENTRALIZAT m³ 0.4
509 2804541
TUB PREMO Ø 400 MM L=1.00 m
9buc buc 9
510 TRA01A45
TRANSPORT AUTO LA 45 KM
9 tuburi/1 m x 0,25t/buc= 2.5 t TONA 2.5
511 PI06A1
MONTAREA ELEM.PREF.DIN BETON ARMAT CU MACARAUA buc 9
512 PC02A1
COFRAJE PT.BETON ELEVATE SI ZIDURI SPRIJIN DIN
PANOURI CU PLACA J P CU SUPRAFETE PLANE
6buc x5m2/buc= 30 m2 m² 30
513 PB06A1
TURNARE BETON IN FUNDATII ,ELEVATII,TIMPANE
MANUAL
2.4m³ m³ 2.4
514 CZ0107C1
PREP.BETON C16/20 IN INSTALATII CENTRALIZATE m³ 2.4
515 TRA06A40
Art.414: 2.4m³ x 2,594t/m³ =6.23 t TONA 6.3

ART. A R T I C O L
516 TRA01A25
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATE
Art.406: 0.5m³ x 2.2t/m³= 1.1
Art.412:30 m² x0.025x 0.85t/m³= 0.6
1.7 t TONA 1.7
517 TRB01C13
TRANSPORT MAT. PE SANTIER CU ROABA 30 M
Art.408: 0.4m³x2.4t/m³= 0.9
Art.415: 6.3
Art.417: 1.7
8.9 t
50% roaba = 4.45 t TONA 1.5
PROIECTANT

LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI – MOBILIER URBAN

DEVIZ OFERTA NR.6
SIMBOL
NR D E N U M I R E A R T I C O L UM CANTITATE
ART.
601 TSH17C1 SAPARE MAN.GROPI POLIGON.CU LARG.<2M SI H<1,5M
CU PASTRAREA STRUCT.SOL.PT.PLANT.IZOL.IN
T.TARE
Banci:10 bucx(4x0.4x0.4x0.5)=3.2 m³ m³ 3.2
602 PB09A1 TURNARE BETON IN GROPI
3.2 m³ m³ 3.2
603 CZ0105D1 PREPARARE BETON C8/10,CU AGREGATE
GRELE,GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 IN
INST.NECENTRALIZATE
3.2 m³x1.003=3.21 m³ m³ 3.3
604 TRI1AC03E1 INCARCARE MAT.GR.C-AMBALATE,50-100KG
DEPLAS.PRIN PURTARE PINA LA 10M
Banci:10 bucx100kg/buc=1000 kg
tone 1
605 TRI1AC14E1 DESCARCARE MAT.GR.C-AMBALATE,50-100KG
DEPLAS.PRIN PURTARE PINA LA 10M
1000 kg tone 1
606 CL21A1 MONTAREA CONFECTIILOR METALICE DIVERSE
INGLOBATE IN BETON
1000 kg kg 1000
607 YC01 DIFERENTA PRET MATERIALE
PROCURARE BANCI: 10 buc x____lei/buc LEI ---
608 TRA01A40 TRANSPORTUL RUTIER AL
MATERIALELOR,SEMIFABRICATE.
Art.504: 1 t TONA 1
609 TRB01C13 TRANSPORT MATERIALE PE SANTIER CU ROABA
Art.303: 3.2m³x2.4t/m ³=7.92 t TONA 8
PROIECTANT:
LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI – ZONE VERZI

DEVIZ OFERTA NR.7
ART. A R T I C O L
701 TSH05D1
ASTERNERE PAMANT VEGETAL m² 20
702 TSH04C1
MOBILIZAREA SOLULUI m² 1171
703 TSH09A1
SEMANARE GAZON 100m² 11.8
704 TSH12B1
UDAREA SUPRAFETEI 100m² 11.8
705 TSH17C1
SAPARE MAN.GROPI POLIGON.CU LARG.<2M SI H<1,5M
CU PASTRAREA STRUCT.SOL.PT.PLANT.IZOL.IN T.TARE
5bucx0.5x0.50.X0.5=0.62 m³ m³ 0.7
706 TSH18C1
EXTRAGEREA MANUALA A PUIETILOR DE ARBORI,FARA
BALOT DE PAMINT LA RADACINA BUC 5
707 TSH20A1
PREGATIREA SISTEMULUI RADICULAR LA ARBORI IN
VEDEREA TRANSPL.ARBORII AVIND DIAM.TULPINEI
10-15CM BUC 5
708 TSH24C1
PLANTARI PUIETI DE ARBORI FOIOSI FARA BALOT BUC 5
709 TSH27B1
UDATUL PLANTATIILOR CU GALEATA
5bucx0,05m³/buc=0.25 m³ m³ 0.25
710 YC01
DIFERENTA PRET MATERIAL
procurare arbori
5buc x…..lei/buc= LEI ----
711 TRA05A02
TRANSP.APA AUTOCISTERNA 1 KM
Art.604:1171m² x 0.02m³/mx 0.99t/m³ = 23.19 TONA 23.2
PROIECTANT:
OBIECTIVUL: AMENAJARE TROTUARE SI PARCAJE ZONA

CENTRALA NADAB
OBIECTUL: TROTUARE SI PARCAJE NADAB
Beneficiar: ORASUL CHISIENU CRIS
Proiectant: S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMISOARA
FORMULARUL F2 - CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari
Nr. Nr. cap./

Valoare, exclusiv TVA
crt. subcap.
Cheltuieli pe categoria de lucrari
deviz
Mii lei Mii euro
pe obiect
0 1 2 3 4
1 I. Lucrari de constructii si instalatii
2 4.1.1 [0077.1.1] DESFACERI SI SPARGERI
3 4.1.2 [0077.1.2] TERASAMENTE
4 4.1.3 [0077.1.3] INFRASTRUCTURA SI SUPRASTRUCTURA
5 4.1.4 [0077.1.4] TROTUARE
6 4.1.5 [0077.1.5] PODETE TUBULARE 400
7 4.1.6 [0077.1.6] MOBILIER URBAN
8 4.1.7 [0077.1.7] ZONE VERZI
TOTAL I
9 II. Montaj
TOTAL II
10 III. Procurare
11 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj
12 4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport
13 4.5 Dotari
TOTAL III
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):

TVA 24%:
TOTAL VALOARE:
1 euro = lei, curs la data de
Beneficiar, Executant, Proiectant
Raport generat cu ISDP , www.devize.ro, e-mail: suport@intelsoftdeviz.ro, tel.: 0236 477.007
PDF http://slidepdf.com/reader/full/cs-trotuarepdf
created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com 38/130

CENTRALA NADAB
C6co - LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale

cumulat pe obiect
Nr. Consumul Pret unitar Valoarea Greu-

crt. Denumirea resursei materiale U.M. cuprins in (exclusiv TVA) (exclusiv TVA) Furnizorul tatea
oferta -lei- -lei- -tone-
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
1 6202806 Apa industriala pentru mc 256,928 Pret de referinta 256,928
lucr.drumuri-terasamente in
cisterne
2 6202818 Apa industriala pentru mc 42,069 Pret de referinta 42,069
mortare si betoane de la retea
3 2200393 Balast nespalat de mc 260,580 Pret de referinta 442,986
riu 0-70 mm
4 20019290 Balast 7-71 mm mc 114,057 Pret de referinta 114,057
5 2200408 Balast sortat nespalat mc 0,482 Pret de referinta 0,819
de rau 0-30 mm
6 2200379 Balast sortat spalat de mc 325,783 Pret de referinta 553,832
mal 0-70 mm
7 2800325 Bordura beton pentru m 1.000,980 Pret de referinta 33,032
trotuare 750x150x100 b2 s
1139
8 2800246 Bordura beton pentru m 246,225 Pret de referinta 27,085
trotuare 1000x250x200 a1 s
1139
10 2100385 Ciment de furnal cu kg 81,200 Pret de referinta 0,082
adaosuri f 25 saci s 1500
11 2100024
saci Ciment I 32,5 (P 40) kg 1.731,310 Pret de referinta 1,749
12 2100012 Ciment I 32,5(P 40) kg 2.542,500 Pret de referinta 2,543
vrac
13 2100440 Ciment II A 32,5 (Pa 35) kg 18.058,800 Pret de referinta 18,239
saci
14 2100414 Ciment II A 32,5(Pa 35) kg 928,800 Pret de referinta 0,929
vrac
15 2100402 Ciment II B 32,5 (M 30) kg 920,700 Pret de referinta 0,930
saci
16 2100397 Ciment II B 32,5(M 30) kg 13.186,000 Pret de referinta 13,186
vrac
17 7315789 Decofrol kg 4,500 Pret de referinta 0,005
18 20019322 Diferenta pret material lei 58.700,000 Pret de referinta 0,059
19 7318315 Disan (lignosulfonat de kg 7,650 Pret de referinta 0,008
calciu+adaos 3%) cu 92%
substanta uscata
20 2912477 Dulap stejar lung tiv mc 0,135 Pret de referinta 0,108
clasa C gR = 50mm lun G =
2,00m s 8689
21 7322897 Fringhie cinepa 9-16 kg 0,200 Pret de referinta 0,000
mm
22 2908737 Grinda rasin.cu 2 fete mc 0,039 Pret de referinta 0,020
plane groS = 10/12-35/35 L =
4-6m
23 2900943 Lemn rot de stej.D = mc 0,036 Pret de referinta 0,029
10cm virf l>160
24 2901167 Manele D = 7-11cm L mc 0,054 Pret de referinta 0,032
= 2-6m rasinoase s.1040
25 2200642 Nisip sortat spalat de mc 13,280 Pret de referinta 17,928
riu si lacuri 3,0-7,0 mm
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale

0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
26 2200513 Nisip sortat nespalat mc 32,763 Pret de referinta 44,230
de rau si lacuri 0,0-3,0 mm
27 2200525 Nisip sortat nespalat mc 152,463 Pret de referinta 205,826
de rau si lacuri 0,0-7,0 mm
28 7204203 Paie in snopi D 8-16 kg 2,000 Pret de referinta 0,002
mm lungi de 70-80 cm
29 2928335 Panou de cofraj tip p mp 1,800 Pret de referinta 0,041
fag g 8 mm pentru pereti
30 2200109 Pietris ciuruit nespalat mc 2,775 Pret de referinta 4,440
de riu 15-30 mm
31 2200068 Pietris ciuruit nespalat mc 2,775 Pret de referinta 4,440
de riu 7-15 mm
32 2200317 Pietris ciuruit spalat de mc 1,181 Pret de referinta 1,890
mal 15-30 mm
33 2200288 Pietris ciuruit spalat de mc 16,463 Pret de referinta 26,340
mal 7-15 mm
34 7202073 Puiet foiosi malus buc 5,200 Pret de referinta 0,023
floribundas. cal.3 h/D = 200/1,5
35 7343803 Rogojina din papura buc 0,200 Pret de referinta 0,001
1,8x1,8m
36 3803269 Sarma moale obisnuita kg 2,130 Pret de referinta 0,002
D = 3 mm, OL 32 s 889
37 2903969 Scindura rasin lunga mc 0,012 Pret de referinta 0,006
tiv cls D gR = 18mm L = 6,00m s
942
38 6311528 Scoaba otel pentru kg 3,960 Pret de referinta 0,005
constructii din lemn, latime=
65-90mm, l.200-300 mm
39 7204435 Seminte de kg 46,728 Pret de referinta 0,047
plante-graminee perene (pm)
40 2804541 Tub bet.s.circ.talpa cep buc 9,000 Pret de referinta 1,291
si buza 400x1000 s816
Valoare directa lei

lei
Recapitulatie
lei .815,239
TOTAL
euro

CENTRALA NADAB
C7co - LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru

cumulat pe obiect
Nr. Consumul cu Tariful mediu Valoarea

crt. Denumirea meseriei manopera - lei/ora - (exclusiv TVA) Procentul
- (om/ore) - - lei -
0 1 2 3 4=2x3 5
1 10261 Betonist categoira a VI-a 0,198
2 10221 Betonist categoria a II-a 30,247
3 10231 Betonist categoria a III-a 5,445
4 10241 Betonist categoria a IV-a 30,752
5 10211 Betonist categoria I 121,524
6 50131 Chesonier categoria a III-a 0,396
7 50141 Chesonier categoria a IV-a 0,198
8 10721 Dulgher constructii categoria a II-a 7,912
9 10731 Dulgher constructii categoria a III-a 10,387
10 10741 Dulgher constructii categoria a IV- a 3,450
11 10711 Dulgher constructii categoria I 6,809
12 11321 Finisor terasamente categoria a II-a 201,386
13 30231 Miner suprafata categoria a III-a 1,071
14 12521 Montator prefabricate beton categoria 2,813
a II-a
a IV-a
I
17 19931 Muncitor deservire constructii montaj 7,175
categoria a III-a
18 19921 Muncitor deservire constructii-montaj 849,196
categoria a II-a
19 99921 Muncitor deservire gospodarie 101,462
comunala categoria a II-a
20 99931 Muncitor deservire gospodarie 0,050
comunala categoria a III-a
21 319731 Muncitor incarcare-descarcare 638,000
materiale categoria a III-a
22 319711 Muncitor incarcare-descarcare 0,800
materiale categoria I
23 12821 Pavator categoria a II-a 434,447
24 12831 Pavator categoria a III-a 54,934
25 12841 Pavator categoria a IV-a 526,060
26 12811 Pavator categoria I 1.078,255
27 90321 Peisagist categoria a II-a 60,476
28 90331 Peisagist categoria a III-a 3,150
29 90341 Peisagist categoria a IV-a 257,620
30 90311 Peisagist categoria I 84,251
31 19621 Sapator categoria a II-a 543,367
LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru

0 1 2 3 4=2x3 5
Total ore manopera: 5.070,267
Valoare directa lei
Recapitulatie lei
lei
TOTAL
euro

CENTRALA NADAB
C8co - LISTA cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii

cumulat pe obiect
Nr. Ore de Tariful unitar Valoarea

crt. Denumirea utilajului de constructii functionare (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
- lei / ora - - lei -
0 1 2 3 4=2x3
1 5603 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t 28,123
2 3546 Autogreder pina la 175cp 3,509
3 3702 Betoniera cu cadere libera actionata electric 101-250 l 1,084
4 3553 Buldozar pe senile 65-80cp 15,526
5 3710 Centrala de beton semiautomatizata 21-40mc/ora 2,120
6 2801 Ciocan pneum(exclusiv consum aer) 8-15 kg 82,255
7 4004 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf 9,607
8 4005 Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 51,331
14tf
9 4007 Compactor static autoproppe pneuri 8-10tf 17,438
10 4008 Compactor static autoproppe pneuri10,1-16tf 3,326
11 3302 Electropompa monoetajata de joasa pres.pt apa 15,554
2,8-8,0kw
12 3521 Excavator pe pneuri motor termic (buldoexcavator) 29,413
0,21-0,39mc
13 7404 Incarcator frontal pe pn-uri pina la 1,0-1,49 15,554
14 7406 Incarcator frontal pe pn-uri pina la 2,6-3,9 5,616
15 4027 Instalatie de preparat nisip stabilizat tip ins-60 15,554
16 7612 Longrina metalica 3m 1.991,360
17 6728 Macara pe pneuri pana la 9,9 tf 5,490
18 4021 Mai mecanic cu motor termic de 6cp 150-200kgf 0,189
19 2509 Motocompresor mobil joasa presiune 4,0-5,9 mc/min 81,927
20 4045 Repartizator finisor mixturiasfaltice cu motor termic 3,326
65cp
21 5605 Tractor pe pneuri cu remorca de 3t 65cp 5,174
22 7201 Transportor cu banda, mobil,15m 31,108
23 3720 Vibrator universal cu motor termic 2,9-4cp 2,592
Valoare directa lei
Recapitulatie lei
lei
TOTAL euro

CENTRALA NADAB
C9co - LISTA cuprinzand consumurile privind transporturile

cumulat pe obiect
Nr. Tone Ore de Tariful unitar Valoarea

crt. Tipul de transport tran- functio- (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
sportate nare - lei/Tona - - lei -
0 1 2 3 4 5=2x4
Transport rutier
1 TRA05A02
Transport rutier 23,200 0,020
materiale,semifabricate
cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe
dist.de 2
2 TRA06A40
Transportul rutier al 123,500 0,020
betonului-mortarului cu autobetoniera de...5,5 mc
dist.=40 km
3 TRA01A05
Transportul rutier 1.597,000 0,020
al...materialelor,semifabricatelor cu
autobasculanta pe dist.= 5 km.
4 TRA01A40
Transportul rutier 1.653,700 0,020
5 TRA01A45
Transportul rutier 2,500 0,020
Valoare directa lei
Recapitulatie lei
lei
TOTAL euro
TIMIŞOARA
CAIET DE SARCINI NR. 1
LUCRĂRI DE TERASAMENTE

2
CAIET DE SARCINI Nr. 1
C U P R I N S
pag.
CAP.I. GENERALITĂTI 4
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE 4

ART. 2. PREVEDERI GENERALE 4
CAP.II. MATERIALE FOLOSITE 5

ART. 3. PĂMÂNT VEGETAL 5
ART. 4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE 5
ART. 5. APA DE COMPACTARE 8

ART. 6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE 8
ART. 7. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR 9
CAP.III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 10

ART. 8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR 10
ART. 9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE 11
ART.10. MISCAREA PĂMÂNTULUI 12
ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE 13
ART.12. EXECUŢIA DEBLEURILOR 16
ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 19
ART.14. EXECUŢIA RAMBLEURILOR 19
14.1. Prescripţii generale 19
14.2. Modul de execuţie a rambleurilor 20
14.3. Compactarea rambleurilor 21

3
14.4. Controlul compactării 22

14.5. Profiluri si taluzuri 23
14.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă 24
14.7. Prescripţii aplicabile rambleurilor din material stâncos 25

14.8. Prescripţii aplicabile rambleurilor nisipoase 26
14.9. Prescripţii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor
de artă 26
14.10. Protecţia împotriva apei 27
ART.15. EXECUŢIA ȘANȚURILOR SI RIGOLELOR 27
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI 27

ART.17. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL 28
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE 28
ART.19. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE
GARANTIE 28
ART.20. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR 29
CAP.IV. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 33

ART.21. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE 33
ART.22. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA
LUCRĂRILOR 34
ART.23. RECEPŢIA FINALĂ 34
ANEXĂ – DOCUMENTE DE REFERINȚĂ 36

4
CAPITOLUL I
G E N E R A L I T Ă Ț I
ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru
modernizarea, construcţia si reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde
condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor,
rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrărilor,
controlul calităţii si condiţiile de recepţie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS
2914 si alte standarde si normative în vigoare, la data execu ţiei, în măsura în care
acestea completează si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu
alte unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate
din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, si alte
verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice
si organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului
caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică a terasamentelor
executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinţe.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Beneficiarul poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor si luarea măsurilor care
se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

5
C A P I T O L U L II
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se
foloseşte pământ vegetal rezultat de la curăţirea terenului si cel adus de pe alte
suprafeţe locale de teren, cu pământ vegetal corespunzător.
ART.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile si tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243
care se folosesc la executarea terasamentelor

ca foartesunt
bunedate
potînfitabelele
folosite1.a
în siorice
1.b. condiţii
4.2. Pământurile clasificate
climaterice si hidrologice, la orice înălţime de terasament, f ără a se lua măsuri
speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice
condiţii climaterice, hidrologice si la orice înălţime de terasament, compactarea lor
necesitând o tehnologie adecvată.
4.4. Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când
condiţiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu
respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ-
dezgheţ la lucrări de drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în
pământuri rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare
uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate
satisf ăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenuşă de furnal,
etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lăţimea platformei, la o
adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele si de minimum 50 cm în
cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată
compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului
drumului si se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către Inginer.

Materiale pentru terasamente
Categoriile si tipurile de p ământuri clasificate conform STAS 1243-88
Granulozitate C
Conţinut în părţi fine
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pământuri Simbol în % din masa totală pt:
d<0,005 min d<0,05 min d<0,25 min

1. Pământuri
grosiere necoezive
fracţiunea cu foarte puţ(granulozitate
mai mare de neuniforme ine părţi fine,
2 mm continuă)
reprezintă mai mult de 50% insensibilitate la îngheţ-dezgheţ 1a
Blocuri, bolovăniş, pietriş si la variaţiile de umiditate
<1 <10 <20
idem 1a, însă uniforme

(granulozitate continuă) 1b
2. Pământuri necoezive medii cu părţi fine, neuniforme
si fine (fracţiunea mai mică de (granulozitate continuă)
2 mm reprezintă mai mult de sensibilitate mijlocie la îngheţ-
50%) dezgheţ, insensibile la variaţiile
de umiditate
Nisip cu pietriş, nisip mare 2a
mijlociu sau fin
<6 <20 <40
idem 2a, însă uniforme

(granulozitate discontinuă) 2b
3. Pământuri necoezive medii cu multe părţi fine, foarte
si fine (fracţiunea mai mică de sensibile la îngheţ-dezgheţ,
2 mm reprezintă mai mult de fracţiunea fină prezintă umflare 3a
50%) cu liant constituit din liberă (respectiv contracţie)
pământuri redusă
coezive. Nisip cu pietriş, nisip >6 >20 >40
mare, mijlociu sau fin cu liant
prăfos sau argilos idem 3a, însă fracţiunea fină
prezintă umflare liberă medie 3b
sau mare
NOTĂ: În terasamente se poate folosi si material provenit din deroc ări, în condiţiile arătate în prezentul tabel.

7
Materiale pentru terasamente

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243-88
Granulozitate
Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri Simbol
Conform nomogramei Ca
4. Pământuri coezive: nisip anorganice cu compresibilitate şi umflare

prăfos, praf nisipos, nisip liberă reduse, sensibilitate mijlocie la îngheţ- 4a
argilos, praf dezgheţ
praf argilos nisipos,
praf argilos, argilă prăfoasă nisipoasă, anorganice cu compresibilitate mijlocie şi
argilă prăfoasă, argilă, argilă grasă umflare liberă reduse sau medii, foarte
sensibile la îngheţ-dezgheţ 4b
70
60 %
p 0
anorganice
umflare liber(MO > 5%)* mijlocieşla
cu compresibilitate i tel 0% c=5
ă reduse şi sensibilitate 4c tai 50 3
= W
ict c
4d )
îngheţ-dezgheţ s
la 40 W
0
p
e 4a W c = 2
d 3 (
anorganice cu compresibilitate şi umflare e 30 0 7,
liberă mare, sensibilitate mijlocie la îngheţ-
ci
d 4b l p =
4d nI 20
dezgheţ 4f
10
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate 4c
mijlocie şi umflare liberă redusă sau medie, 0 10 20 30 40 50 60 70 80
4e
foarte sensibile la îngheţ-dezgheţ Limita de scurgere Wc%
anorganice (MO > 5%)* cu compresibilitate

mare, umflare liberă medie sau mare, foarte 4f
sensibile la îngheţ-dezgheţ
*: Materiile organice sunt notate cu MO
Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie

stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum
15 cm, sau când pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va
executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent si permeabil.

W - umiditate naturală
Wo =
WL - limita de curgere
4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol
4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului
1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere în operă si eventualele măsuri de
îmbunătătire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-
economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri,
pământurile turboase si vegetale, pământurile cu consistentă redusă (care au indicele de
consistentă sub 0,75%), precum si pământurile cu conţinut mai mare de 5% de s ăruri
solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ îngheţat sau cu
conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc).
ART.5. APA DE COMPACTARE

5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară si nu
trebuie să contină materii organice în suspensie.
5.2. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului”, cu excepţia
compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.

5.3. Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu
se va face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalităţile de
utilizare.
ART.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor
erodabile trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor,

9
fiind excluse nisipurile si pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă
elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

7.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor
caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt. verifică determinare
conform STAS
1 Granulozitate În funcţie de heterogenitatea pământului 1913/5-85

2 Limita de plasticitate utilizat însă nu va fi mai mică decât 1913/4-86
3 Densitate uscată o încercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
maxima
4 Coeficientul de 730-89
neuniformitate
5 Caracteristicile de Pentru pământurile folosite în rambleurile din 1913/13-83
compactare spatele zidurilor si pământurile folosite
6 Umflare libera la protecţia rambleurilor, o încercare la fiecare 1913/12-88
1.000 mc
7 Sensibilitate la îngheţ, O încercare la fiecare: - 2.000 mc pământ pentru 1709/3-90
dezgheţ rambleu - 250 ml de drum
in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor

determinărilor de laborator.

10
C A P I T O L U L III
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate
punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin
borne de beton legaţi de reperele amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este
însoţit si de o reţea de reperele de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în
afara zonei drumului, cel puţin câte doi reperele pe km.
8.2. În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul

drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la
începerea lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate
pentru vârfurile de unghi şi a reperele de pe teren.
8.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala
sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului în cazul situa ţiei arătate la pct.8.1.
sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situa ţiei de la pct.8.2. În ambele
cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distantă
maximă între acestea de 30 m în aliniament si de 20 m în curbe.
Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan si în
profil în lung, de aceiaşi repere ca si picheţii din pichetajul iniţial.
8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul
va materializa prin ţăruşi si şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzurilor.
8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor si
reperelor si are obligaţia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.

11
8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de
către Antreprenor, pe cheltuiala si răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a
Inginerului, cu notificare cu cel puţin 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate si toate instalaţiile

subterane si aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării
acestora.
ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita zonei expropriate:

- defrişări;
- curăţirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă si adâncime;
- demolarea construcţiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor,
pomilor si arbuştilor, să scoată rădăcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului

lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Scoaterea buturugilor si rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime
mai mică de 2 m precum si la debleuri.
9.3. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă si buruieni si alte materiale se
face pe întreaga suprafaţă a amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei

drumului si a gropilor de împrumut.
9.5. Pământul decapat si orice alte pământuri care sunt improprii pentru
umpluturi vor fi transportate si depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau
impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite
provizorii, în vederea reutilizării.

13
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din
gropi de împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub
formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.

10.5. Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din
debleuri si gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de
sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice în
vigoare, privind calitatea si condiţiile de execuţie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie
să informeze Beneficiarul si să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a
provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători si teste de laborator,
demonstrând existenta reală a materialelor si evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor
exploata.
10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza,
completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz,
Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de
corespondentă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a
pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor,
“Tabelul de mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările si localizarea finală
a fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El tine
cont de “Tabloul de corespondentă a pământului” stabilit de Beneficiar, dacă aceasta

există, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de
prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului
în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PĂMÂNT
11.1. În cazul în care gropile de împrumut si depozitele de pământ nu sunt

impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face

14
Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu

minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a
depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoţită
de:
• un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
• acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru
depozite si/sau pentru gropile de împrumut;
•
un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de
refacere a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta
următoarele reguli:
• pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevederilor proiectului;
•
crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a
Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
• taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de
debleu ale drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie
nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit
executate;
•
săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în
debleuri sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
• în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul
drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului si
groapa de împrumut;
• fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior
si o pantă longitudinală care să asigure scurgerea si evacuarea apelor;

15
• taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu

înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va
fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în
următoarele moduri:
• în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul
depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescripţiilor aplicabile
rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi
nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului
proiectat;
• la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie
sau ale celor existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este
necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului si să se respecte condiţiile
impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia

acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut si depozitele să nu
compromită stabilitatea masivelor naturale si nici să nu rişte antrenarea terasamentelor
de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau
bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător
de aceste pagube.
11.5. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor,
susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor si a scurgerii apelor, f ără ca
Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
11.6. Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de
depozitele de pământuri ca si ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina
Antreprenorului.

16
ART. 12. EXECUŢIA DEBLEURILOR

12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de
pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de
sarcini speciale să fi fost verificat si recunoscut ca satisf ăcător de către Beneficiarul

lucrării.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de
şantier.
12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime si pe măsură ce
avansează, se realizează si taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe
profilurile transversale.
12.3. Nu se vor crea supra-adâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental
apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va
prescrie Beneficiarul lucrării si pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa
progresiv, asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea
destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a
preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate
înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa f ără a fi
afectate de ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta
calităţile stabilite si nu este de portanta prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui
strat de formă pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va
face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru
stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta
diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa
Beneficiarului neconcordanta constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a
înclinării taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.

17
12.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru

adâncimi de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în func ţie de natura materialelor
existente în debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR
Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, nisipuri 1,0 : 1,5
argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri mărnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pământuri macroporice (loess si p ământuri loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în functie de gradul de alterabilitate si de 1,0:1,5...1,0:1,0
adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce de la 1,0:0,1 până la poziţia
priveşte stabilitatea verticală sau chiar în consola
În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice

nefavorabile (zone umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor,
înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care
nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca si rocile dislocate a căror stabilitate
este incertă.
12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin
instabile, Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp
Beneficiarul.
12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100%
Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11. În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului,

Antreprenorul va trebui să stabilească si apoi să adapteze planurile sale de derocare în
aşa fel încât după explozii să se obţină:
• degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
• cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a
lucrărilor.
12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod
frecvent si în special după explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra

18
acestora, în scopul de a se înlătura părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de
viitoare explozii sau din alte cauze.
După execuţia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă
peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute
derocarea suplimentară necesară.
12.13. Tolerantele de execuţie pentru suprafaţa platformei si nivelarea
taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 4. Tabel 4
Profilul Tolerante admise

Roci necompacte Roci compacte
Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm
Taluz deădebleu
Platform f ără strat de form ă
neacoperit +/-10
+/- cm
5 cm +/- 10
variabil în func de natura rocii
ţie cm
12.14. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul
terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a
realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de
pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat aşa cum este arătat în art.14.
12.15. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile
la umezeală, Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă

astfel:
• în perioada ploioasă: extragerea verticală
• după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în
apă va fi superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.
12.16. În timpul execuţiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă
lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu

fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu
lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor,
Antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii
excavate si să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării
apelor în timpul excavării.

19
ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrările pregătitoare arătate la art.8 si 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu
cât si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrări pregătitoare.
13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%,
Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea
stratului prescris pentru umplutură, distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite
si cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de
“Beneficiar”.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 si
9, sau pe terenuri de portantă sc ăzută se va executa o compactare a terenului de la baza
rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare
Proctor Normal conform tabelului 5.
ART.14. EXECUŢIA RAMBLEURILOR

14.1. Prescripţii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile
terenului, indicate în caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, să fie verificate si
acceptate de “Inginer”. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată
în caietul de şantier.
14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor
minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor
fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Beneficiar” sau
reprezentantul său, la propunerea Antreprenorului.

20
14.2. Modul de execuţie a rambleurilor

14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia
proiectului, pe întreaga lăţime a platformei si în principiu pe întreaga lungime a
rambleului, evitându-se segregările si variaţiile de umiditate si granulometrie.

Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de “Beneficiar”, impun ca execuţia
straturilor elementare să fie executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului, acesta va
putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului,
urmărind ca decalarea în înălţime între două benzi alăturate să nu depăşească grosimea
maximă impusă.
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăştiat si nivelat pe întreaga lăţime a

platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind
realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafaţa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de
compactare, va fi plană si va avea o pantă transversală de 3…5% către exterior, iar
suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi,
la baza acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu
condiţia respectării următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp si luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel
puţin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va tine seama de umiditatea optimă
de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii
la sursă si se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea
si necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru
a-si reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea
stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.

21
14.3. Compactarea rambleurilor

14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de
compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.
Tabel 5
Pământuri
Zonele din terasamente (la care se prescrie Necoezive Coezive
gradul de compactare) Îmbrăcăminți Îmbrăcăminți Îmbrăcăminți Îmbrăcăminți
permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu înălţimea: h ≤ 2,00 m 100 97
h > 2,00 m 95 95 92 93
92 90
b. În corpul rambleurilor, la adâncimea sub
patul drumului: h ≤ 0,50 m 100 100
0,5 < h ≤ 2,00 m 100 100 97 100
h > 2,00 m 95 92
97 94
92 90
c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100
100 100
NOTĂ: Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporție

mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului
compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de
compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri, stabilit pe tronsonul
experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la
controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel puţin
opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru
fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de
compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe şantier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de
încercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea
prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planșă de

22
încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor si utilajului

folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de şantier.
În cazurile când această obligație nu va putea fi realizată, grosimea straturilor
succesive nu va depăși 20 cm după compactare.

14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămințile
din beton de ciment si de 4% sub celelalte îmbrăcăminți si se acceptă în max. 10% din
numărul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactării

În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea încercării Frecvenţă minimală a Observații
încercărilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea conţinutului de apt 1 la 250 ml de platformă pe strat
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platformă pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate

rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidității si a gradului de
compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de
compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise.
Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menționată în registrul de şantier. 14.5
Profiluri si taluzuri
14.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare
profilurile din proiect să fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

23
Profilul taluzului trebuie să fie obținut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu
sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitatea
portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime pe

verticală indicate în tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu H
(max m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de

compactare indicat în tabelul 5.
14.5.3. În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7,
dar numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului
în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de
1:2.
14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum si la cele situate în albiile
majore ale râurilor, ale văilor si în bălti, unde terenul de fundație este alcătuit din
particule fine si foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de
stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor așezate pe terenuri de fundație cu capacitate
portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime, h max. pe verticală
indicate în tabelul 8, în funcție de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de
fundație.
Caracteristicile terenului de fundație

Panta a) Unghiul de frecare internă în grade

25
Pentru aceste pământuri Beneficiarul va putea impune Antreprenorului măsuri

speciale pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescripţii aplicabile rambleurilor din material stâncos

14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocări se va împrăștia si nivela astfel
încât să se obțină o umplutură omogenă si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcție de dimensiunea
materialului si posibilitățile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea, în
nici un caz, să depășească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul
drumului nu vor conține blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozițiile de
mai sus vor fi fracționate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul
taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie
omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase,
prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel
puţin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoțită de
o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi, măsurat în mc după
compactare;
S - reprezintă suprafaţa compactată într-o zi de utilajul de compactare care s-a

deplasat cu viteza stabilită pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare
controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obțin
module de cel puţin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Încercările se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele
vor fi înscrise în registrul de şantier.

26
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelată, admițându-se aceleași tolerante ca si

în cazul debleurilor în material stâncos, art.12 tab.4.
Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor pe
cel puţin jumătate din grosimea lor.

14.8. Prescripţii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu
îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. P ământul nisipos omogen
(U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi
folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obținerea compactării
prescrise.
14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru
obținerea unei umidități omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admițându-se tolerantele arătate la
art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplică straturilor de pământ care protejează platforma si
taluzurile nisipoase.
14.9. Prescripţii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă

(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. În lipsa unor indicații contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile
din spatele lucrărilor de artă vor fi executate cu aceleași materiale ca si cele folosite în
patul drumului, cu excepția materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 metru,
măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit,
va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu
asigurarea integrității lucrărilor de artă.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Beneficiarului sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei
lor de folosire.

27
14.10. Protecţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleurilor contra apelor
pluviale si inundațiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depășește intensitatea
celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitațiilor de care se va tine seama va fi cea furnizată de cea mai
apropiată stație pluviometrică.
ART.15. EXECUŢIA ȘANȚURILOR SI RIGOLELOR

Șanțurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului,
respectându-se secțiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

Șanțul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici
un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor
stâncoase. Paramentele șanțului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar blocurile în
proeminentă să fie tăiate.
La sfârșitul şantierului si înainte de recepţia finală, șanțurile sau rigolele vor fi
complet degajate de bulgări si blocuri căzute.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI

16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat
respectând cotele în profil în lung si în profil transversal, declivitățile si lăţimea
prevăzute în proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv,
în tabelul 4.
În ce privește lăţimea platformei si cotele de execuţie abaterile limită sunt:
- la lăţimea platformei:
+/- 0,05 m, fată de ax
+/- 0,10 m, pe întreaga lăţime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fată de cotele de nivel ale proiectului.

28
16.2. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea

terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil
acoperiș, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica
deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, f ără să coboare sub o pantă
transversală de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este
în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc.,
destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie f ărâmițat, curățat cu grijă de pietre, rădăcini sau
iarbă si umectat înainte de r ăspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu,
suspendată pe timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu
pot fi evacuate gravitațional.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească
necesare, vor fi definite prin dispoziții de şantier de către “Beneficiar” si reglementarea
lor se va face, în lipsa unor alte dispoziții ale caietului de sarcini speciale, conform
prevederilor Clauzelor contractuale.
ART.19. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

În timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în timp util
si pe cheltuiala sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să mențină scurgerea
apelor, si să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuţii.

29
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeași perioadă, la

cererea scrisă a Beneficiarului, si toate lucrările de remediere necesare, pentru care
Antreprenorul nu este răspunzător.
ART.20. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

20.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalți reperele de
trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundație (de sub rambleu);
- verificarea calităţii si stării pământului utilizat pentru umpluturi;

- verificarea grosimii straturilor așternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică, în registrul de
laborator, a verificărilor efectuate asupra calităţii umidității pământului pus în operă si a
rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu
a fost finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepţionate, până la
acoperirea acestora cu stratul următor.
20.3. Verificarea trasării axului si amprizei drumului si a tuturor celorlal ți
reperele de trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a
terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperele pichetajului general.
20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație (sub rambleu)
20.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor, după curățirea terenului,
îndepărtarea stratului vegetal si compactarea pământului, se determină gradul de
compactare si deformarea terenului de fundație.

30
20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea

gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutură.
20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare

a calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru
cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide,
indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale

amplasate la max. 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundație se consideră realizată capacitatea
portantă necesară dacă deformația elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10
KN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admițându-se depășiri în cel mult 10% din
punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformației la nivelul terenului de fundație în
funcție de tipul pământului de fundație sunt indicate în tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundații se va face în
corelație cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora
atestă valori de capacitate portantă scăzută.
20.5. Verificarea calităţii si stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor
caracteristici ale pământului, conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor așternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea
rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul
experimental, pentru tipul de pământ respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru
fiecare strat de pământ pus în operă.

31
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa,

mijlocul si baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la
suprafaţa si baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor
necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un
volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive,
verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densității în stare
uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea
Proctor, STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte

repartizate stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea
gradului de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax,
dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o
lungime de maxim 250 m.
20.7.2. În cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare celor
prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea si
recompactarea stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la execu ţia stratului următor decât numai după obținerea
gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate ușor cu penetrometrul
sau cu deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea
execuţiei terasamentelor si constă în verificarea cotelor realizate si determinarea
deformabilității, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/-
0,05 m fată de prevederile proiectului. În ce privește suprafaţarea patului si nivelarea
taluzurilor, tolerantele sunt cele arătate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din
prezentul caiet de sarcini.

32
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantă.

20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu
deflectometrul cu pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului

drumului se consideră realizată dacă, deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina
osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9,
în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.
Tabel 9
Tipul de pământ conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a deformației

elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă
nisipoasă, argilă 450
Când măsurarea deformației elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este

posibilă, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate,
acceptate de Inginer.
În cazul utilizării metodei de determinare a deformației liniare prevăzută în
STAS 2914/4, frecventa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secțiune de drum de
maxim 250 m lungime.

33
C A P I T O L U L IV
RECEPȚIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei

(recepţii pe faze de execuție), unei recepţii preliminare si unei recepţii finale.
ART.21. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

21.1. În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează
conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu
HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie

determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Construcţiilor volum
4/1996 si se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform
proiectului si atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare si de prezentul
caiet de sarcini.
21.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se
confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
21.3. Recepţia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” si Antreprenor, iar
documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.
21.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale
lucrării:
- trasarea si pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundație;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului;
- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziția
organelor de control, cât si a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părți din aceasta se va
proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

34
- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de

sarcini speciale si a proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul drumului.
21.7. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe
fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafaţarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecțiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si
modul si termenele de remediere.
ART.22. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA

LUCRĂRILOR
Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare,
conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalații aferente
acestora, aprobat cu HGR 273/94.
ART. 23. RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat
terasamentele si dacă acestea au fost întreținute corespunzător în perioada de garanție a
întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR
273.

35
ANEXĂ
CAIET DE SARCINI GENERALE
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulației si de instruire a restricțiilor
de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întreținerea

drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrări de întreținere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin

deflectografie si deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere
suple si semirigide.
III. STANDARDE
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate si

drumuri. Metode de încercare.

36
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea

pământurilor.
STAS 1709/1 - Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la

lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripţii de calcul.

lucrări de drumuri. Prevenirea si remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii
tehnice.

lucrări de drumuri. Determinarea sensibilității la îngheț a pământurilor de fundație.
Metoda de determinare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidității.

STAS 1913/3 - Teren de fundare. Determinarea densității
pământurilor.
STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de

plasticitate.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozității.
STAS 1913/12 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor

fizice si mecanice ale pământurilor cu umflări si contracţii mari.

de compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutății

volumice pe teren.
STAS 2914 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii

tehnice generale de calitate.
TIMIŞOARA
FUNDA
ȘI/SAU ȚII DE BALAST
DE BALAST STABILIZAT
FUNDATII DE BALAST ŞI/SAU
DE BALAST STABILIZAT
C U P R I N S
pag.
CAP.I. GENERALITĂTI 4
ART.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 4
ART.2. PREVEDERI GENERALE 4
CAP.II. MATERIALE 5
ART.3. AGREGATE NATURALE 5

ART.4. APA 9
ART.5. CONTROLUL CALITĂTII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI OPTIMAL 9
CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 10

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 10
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 10
CAP.IV. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI 11

ART.8. MĂSURI PRELIMINARE 11
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A

BALASTULUI 11
ART.10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI 13
ART.11. CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII

BALASTULUI 14
CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE 15

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 15
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE 16
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI

DE FUNDARE 17
CAP.VI. RECEPTIA LUCRĂRILOR 18

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DE EXECUTIE 18
ART.16. RECEPTIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA
LUCRĂRII 18
ART.17. RECEPTIA FINALĂ 18
ANEXĂ – DOCUMENTE DE REFERINTA 19
CAPITOLUL 1
G E N E R A L I T Ă T I
ART.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile tehnice privind execuția şi recepția
straturilor de fundaţie din balast sau balast stabilizat din sistemele rutiere ale drumurilor
publice şi ale străzilor.
El cuprinde condițiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de
construcție folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS
6400.
ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau
mai multe straturi, în funcție de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform
prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Beneficiarului”, verificări
suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
“Beneficiarul” va dispune întreruperea execuției lucrărilor şi luarea măsurilor care se
impun.
C A P I T O L U L II
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuția stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast stabilizat,
cu granula maximă de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheț,
nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul şi balastul
stabilizat, pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească

caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
CARACTERISTICI AMESTE FUNDATII COMPLETARE VERIFICARE
C OPTIM RUTIERE CONFORM
A
I
S
L
U
Î
N
T
-STRAT DE FORMĂ-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Conținut de fracțiuni % STAS
1913/5
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) minim - 15 15
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
Uzura cu mașina tip Los Angeles 30 50 50 730
(LA) % max.
3.4. Balastul amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8,
8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului stabilizat
sunt arătate în tabelul 2.

Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm
granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63
Inferioară 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioară 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast sau balast stabilizat) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calității acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerințele
prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calității balastului sau balastului
stabilizat astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor
efectuate de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în
funcție de cantitatea necesară şi de eșalonarea lucrărilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi
depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor
aprovizionate din surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calității balastului sau a balastului stabilizat
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul1 aceasta se
corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru
8

10
C A P I T O L U L III
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului stabilizat se
stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de
execuție.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește:
du max.P.M.= greutatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului
pe probe prelevate din lucrare şi anume:
du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc
W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %
în vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = x 100
du max.PM
7.2. La execuția stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de

compactare arătat la art.13.
11
C A P I T O L U L IV
PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
ART.8. MĂSURI PRELIMINARE

8.1. La execuția stratului de fundaţie din balast sau balast stabilizat se va trece
numai după recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele
necesare punerii în operă a balastului sau balastului stabilizat.
8.3. Înainte de așternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea

apelor din fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte
lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului,
cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se
face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării
apelor în orice punct al traseului, la cel puțin 15 cm deasupra şanțului sau în cazul
rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua
măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în func ție
de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI

SAU A BALASTULUI STABILIZAT
9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o
experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lățime de cel
puțin 3,40 m (dublul lățimii utilajului de compactare).
12
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a

componentei atelierului de compactare şi a modului de actionare a acestuia, pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea
utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect şi pentru o suprafatare

corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenta
Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de
comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul
va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a
utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare şi
intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în
mc
S= suprafața compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
În cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafețele compactate de
fiecare utilaj se cumulează.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va
servi ca sector de referință pentru restul lucrării.
Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier,
pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.
13
ART.10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI

STABILIZAT
10.1. Pe terasamentul recepționat se așterne şi se nivelează balastul sau balastul
stabilizat într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect şi
de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Așternerea şi nivelarea se face la șablon, cu respectarea lățimilor şi pantelor
prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de
compactare se stabilește de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea
agregatului şi se adaugă prin stropire.

Stropirea va fi uniformă evitându-se supra-umezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast stabilizat se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta
atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lățime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie,
astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi
măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau
care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează.
Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se
compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului înghețat.
10.7. Este interzisă așternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă
sau cu pojghiţă de gheaţă.
14
ART.11. CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII BALASTULUI

SAU A BALASTULUI STABILIZAT
11.1. În timpul execuției stratului de fundaţie din balast sau balast stabilizat se vor
face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate în tabelul 4.

Tabel 4
NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME LA LOCUL METODE DE

CRT. VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, DE PUNERE ÎN OPERĂ VERIFICARE
CARE SE VERIFICĂ CONFORM
1 Încercare Proctor modificată - STAS 1913/13
2 Determinarea umidității de compactare şi zilnic, dar cel puțin un test la fiecare STAS
corelația umidității 250 m de banda de circulație 4606
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafață de
compactat 2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizării intensității de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare zilnic în minim 3 puncte pentru STAS
prin determinarea greutății volumice în suprafețe < 2.000 mp şi minim 5 1913/15
stare uscată puncte pentru suprafețe > 2.000 mp STAS
de strat 12.288
6 Determinarea capacității portante la În câte două puncte situate în
nivelul superior al stratului de fundaţie profiluri transversale la distante de Normativ
10 măunul
band cu lățdeime
altul
depentru
7,5 m fiecare CD 31
În ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta

se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacității portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea

stratului executat:
- compoziția granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portantă).
15
CAPI TOLUL V
CONDITII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast stabilizat este cea
din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector

de drum prezentat recepției.
12.2. Lățimea stratului de fundaţie din balast sau balast stabilizat este prevăzută în
proiect.
Abaterile limită la lățime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast stabilizat este cea a
îmbrăcămintei sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu
+/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la
fiecare 25 m distantă.
12.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, fată de cotele din proiect pot fi de
+/- 10 mm.
16
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE

Straturile de fundaţie din balast sau balast stabilizat trebuie compactate până la
realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată
maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-83:

 pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III
• 100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;

• 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de
măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V
•
98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;

• 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră
realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunilor
admisibile indicate în tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
fundaţie din Strat de formă Pământuri de tipul (conform STAS 1243)
balast sau balast Conform Nisip prăfos, Praf nisipos, Argilă prăfoasă,
stabilizat STAS 12.253 nisip argilos praf argilos-nisipos, argilă nisipoasă,
h (cm) (P3) praf argilos (P4) argilă prăfoasă nisipoasă (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate din SR
662 şi STAS 6400.
17
Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile

Normativului CD 31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate
în scopul calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de
variație la suprafața stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare
vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) şi a valorii coeficientului de
variație (Cv).
Uniformitatea execuției este satisf ăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de
fundaţie, valoarea coeficientului de variație este sub 35%.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE

FUNDAŢIE
Verificarea denivelărilor suprafeței fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de
3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de
circulație şi nu pot fi mai mari de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în
proiect şi nu pot fi mai mari de + 1,0 cm.
În cazul apariției denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafeței fundaţiei.
18
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRĂRILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Recepția pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 272/94
şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante,
elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când
toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate şi toate verificările sunt
efectuate în conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, şi 14.

Comisia de recepție examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condițiilor de
execuție şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările
consemnate pe parcursul execuției de către organele de control.
În urma acestei recepții se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.
ART.16. RECEPTIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA

LUCRĂRILOR
Recepția preliminară se face odată cu recepția preliminară a întregii lucrări,
conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții şi instalații aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
ART.17. RECEPTIA FINALĂ

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga
lucrare şi se va face în condițiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
19
ANEXĂ
CAIET DE SARCINI GENERALE
FUNDATII DE BALAST ŞI/SAU DE BALAST STABILIZAT
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condițiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulației şi de instruire a restricțiilor
de circula
zona ție în public
drumului vedereaşi/sau ării de protejarea
executpentru lucrări în
drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecția muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreținerea

drumurilor şi podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucțiuni proprii de securitatea muncii pentru
lucrări de întreținere, reparare şi exploatare a
drumurilor şi podurilor.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
20. CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie

şi deflectometrie a capacității portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide.
20
III. STANDARDE
SR 662 - Lucrări de drumuri. Agregate naturale de

balastieră. Condiții tehnice de calitate.
STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi

drumuri. Metode de încercare.
STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidității.
STAS 1913/5 - Teren de fundare. Determinarea granulozității.

de compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutății

volumice pe teren.
STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane

cu lianți minerali. Metode de încercare.
STAS 6400 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de

fundaţie. Condiții tehnice generale de calitate.
STAS 12288 - Lucrări de drumuri. Determinarea densității

straturilor rutiere cu dispozitivul cu con şi nisip.
TIMIŞOARA
LUCRĂRI DE PAVAJE
LUCRÃRI DE PAVAJE
C U P R I N S
pag.
1. GENERALITÃTI 3
2. MATERIALE FOLOSITE 3
3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE 3
4. EXECUTAREA PAVAJELOR 4
5. VERIFICAREA LUCRĂRILOR 6
6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 7
LUCRĂRI DE PAVAJE
1. GENERALITĂŢI
Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia, verificarea în timpul execuţiei

şi recepţia lucrărilor de pavaje.
Standarde conexe:
• STAS 4032-1-90 Lucrări de drumuri. Terminologie.
• SR 6978-95 Pavaje din piatră naturală, pavele normale, pavele
abnorme şi calupuri.
• STAS 9095-90 Pavaje din piatră brută sau bolovani.
Pavajele se folosesc la realizarea de trotuare, alei pietonale, platforme
pietonale, platforme de parcare, accese carosabile locale.
2. MATERIALE FOLOSITE

Pavajele se pot executa din piatră cubică sau din piatră brută care pot avea
diferite forme, dimensiuni, culori, acestea fiind stabilite de către beneficiarul lucrării
și ale căror toleranțe sunt conform STAS 667-90 pct. 2.3.1 (pentru piatră brută),
respectiv STAS 6978-90 – Tabelul 1.
După destinaţia lor, pavajele pot fi pietonale sau carosabile, în funcţie de
destinaţia lor, dimensionarea structurii se poate face prin calcul sau conform
“Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide și suple pentru străzi”,
indicativ NP 116-2004 – Anexa 2. Calupurile se execută de producători specializaţi
prin fasonarea pietrei brute. Coloratura se obţine utilizarea de piatră vulcanică de
origine mineralogică diferită.
3. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIE
În funcţie de caracterul lor (pietonal sau carosabil) piatra se aşează pe o

fundaţie din balast, balast și piatră spartă, balast şi beton sau balast şi stabilizat cu 5
%. Fundaţia se execută la pantele care rezultă din proiect, cu respectarea condițiilor

prevăzute în STAS 6978-90 cap. 2.1.
4. EXECUŢIA PAVAJELOR

Suprafeţele din dale se încadrează cu borduri din beton sau piatră naturală. La
racordul cu un alt sistem rutier (îmbrăcăminte bituminoasă sau beton), delimitarea
se va face printr-o bordură montată la nivelul carosabilului, bordură aşezată pe o
fundaţie din beton. La racordul pavajului cu bordurile de încadrare, pavelele, funcţie
de forma lor, se vor tăia cu maşina cu discuri diamantate pentru a se realiza linia de
racord.
Pavelele se aşează pe fundaţia dinainte pregătită prin intermediul unui
substrat de nisip în grosime de 2-3 cm dup ă pilonare. Stratul de poză va fi alcătuit
din nisip de râu sau de concasaj, din materiale de carieră de mare rezistenţă.
Materialul nu trebuie să conţină mâl, argilă.
Panta în profil transversal va fi conform prevederilor proiectului.
Piatra se va aşeza cu interspaţii de cca. 3 mm, în fucție de dimensiuni și
calitatea acesteia și la o cotă mai înaltă cu 2-3 cm înainte de compactare pentru a se
obține cota prevăzută în proiect.
Pentru a împiedica mișcarea pavelelor sub trafic, mai ales în cazul unor
sectoare cu pantă mare în profil longitudinal se recomandă dispunerea pavelelor sub
formă de boltă, conform figurii de mai jos:
Până ce pavajul nu a fost compactat nu va fi supus la alte încărcări în afară de

trecerea pavatorului şi utilajelor sale. În timpul pozării dalelor, nu se va deranja
stratul de poză, şantierul fiind astfel organizat ca pavatorii şi aprovizionarea să
treacă peste pavajul deja executat.
SUPRAFAȚA FINISATĂ A
SENS DE ÎNAINTARE
INFRASTRUCTURII
STRAT DE POZA TASAT SAU NETASAT

După aşezarea dalelor şi baterea lor se verifică suprafaţa cu dreptarul şi şablonul
corectându-se
vibratoare preveventualele ă deăprotec
denivel
ăzută cu o plac ri. Apoi executa ănu
ţiesepentru compactarea cu o placă
degrada dalele.

6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Recepţia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării

prevederilor din prezentul caiet de sarcini şi SR 6978-95.
Comisia de recepţie examinează lucrările faţă de prevederile proiectului
precum şi constatările consemnate în cursul execuţiei.
În urma acestei recepţii se încheie procesul verbal de recepţie preliminară.
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie.
NOTĂ IMPORTANTĂ
Caietele de sarcini au fost întocmite pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS-
uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc), în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de
sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt
obligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de
sarcini.
1
TIMIŞOARA
LUCRĂRI DE PODEȚE
2
CAIET DE SARCINI Nr. 4
LUCRĂRI DE PODEȚE
C U P R I N S
pag.
CAP.I. LUCRĂRI DE COFRAJE 3
ART.1. ÎNTOCMIREA FIŞELOR TEHNOLOGICE 3

ART.2. PREGĂTIREA LUCRĂRILOR 4
ART.3. MONTAREA COFRAJELOR 4
ART.4. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA COFRAJELOR 4
CAP.II. LUCRĂRI DE ARMĂTURI 5
ART.5. MATERIALE UTILIZATE PENTRU ARMĂTURI 5

ART.6. CONTROLUL CALITĂŢII ARMĂTURILOR 5
ART.7. FASONAREA ARMĂTURILOR 6
ART.8. MONTAREA ARMĂTURILOR 6
ART.9. VERIFICAREA LUCRĂRILOR LA ARMĂTURI 7
CAP.III. BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT 7
ART. 10. PREGĂTIREA PREPARĂRII BETONULUI 8

ART. 11. PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI 8
ART. 12. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI 8
ART. 12.1 PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI 8
ART. 12.2 REGULI DE BETONARE ŞI COMPACTARE 9
ART. 12.3 CONTROLUL CALITĂŢII LA LUCRĂRI
DIN BETON ŞI BETON ARMAT 11
3
CAPITOLUL I
LUCRĂRI DE COFRAJE
Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească
următoarele cerinţe:
• să asigure obţinerea formei şi dimensiunile prevăzute în proiect; abaterile
admisibile ale cofrajelor şi elementelor din beton şi beton armat după
decofrare sunt cele prevăzute în anexa III.1, tabelul III 1.1. din indicativul NE
012/07;
• să fie etanşe, stabile şi rezistente sub încărcări;
• să asigure ordinea de montare şi demontare f ără a se degrada elementele din
beton sau componentele de cofraje şi susţineri;
• să permită, la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele
care se decofrează.
Cofrajele se vor confecţiona din lemn, produse din lemn sau metal.
Realizarea lucrărilor de cofraje presupune, în mod obligatoriu, parcurgerea
următoarelor operaţii: întocmirea fişelor tehnologice, pregătirea lucrărilor, montarea
cofrajelor, controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje.
ART.1 ÎNTOCMIREA FIŞELOR TEHNOLOGICE
Fişele tehnologice vor cuprinde toate datele privitoare la lucrările de cofraje

(lucrări pregătitoare; utilajele şi materialele necesare; formaţiile de lucru şi
supraveghere a lucrului; fazele, ordinea şi ritmul de lucru; organizarea tehnologică a
punctului de lucru; programul de control al calităţii lucrărilor, măsuri P.S.I. şi de
protecţia muncii, etc.), precum şi dimensiunile cofrajelor (secţiuni, rigle, dulapi, popi,
etc.), se vor dimensiona conform precizărilor date în “Ghidul pentru proiectarea şi
utilizarea cofrajelor”.
4
ART.2 PREGĂTIREA LUCRĂRILOR
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţi şi pregăti

suprafeţele de beton care vor veni în contact cu betonul proaspăt turnat şi se va verifica
şi corecta poziţia armăturilor de legătură sau continuitate, precum şi a benzilor de rost.
Se vor respecta precizările din fişa tehnologică privitoare la această fază.
ART.3 MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

•
trasarea poziţiei cofrajelor;
• asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
• verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
• încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
În cazul în care susţinerile cofrajelor se reazemă pe teren, se va asigura repartizarea
solicitărilor la teren, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere
(prin umezire sau prin îngheţ-dezgheţ), în scopul evitării tasărilor.
Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se vor unge cu agenţi de
decofrare pe feţele care vin în contact cu betonul, după o curăţirea prealabilă şi înainte
de fiecare folosire.
Manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea
şi degradarea lor.
ART.4 CONTROLUL ŞI RECEPŢIA COFRAJELOR
La executarea lucrărilor de cofraje se vor efectua:

- controlul preliminar pentru lucrările pregătitoare şi pentru elementele de cofraje
şi susţineri;
- controlul în cursul execuţiei, verificându-se trasarea şi poziţia cofrajelor în raport

cu trasarea;
6
Operaţiile de control pe fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat, sunt conform
indicativ NE 012-1999, anexa VI. 1 pct. A.5, A.6;
- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor secţiunii, se vor efectua conform STAS 10107/0-1990;

- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
În caz de dubii asupra calităţii oţelului aprovizionat, se va trece la verificarea
caracteristicilor mecanice prin încercarea la tracţiune şi sudabilitate (după caz).
ART.7 FASONAREA ARM TURILOR

Ă
Fasonarea barelor şi confecţionarea carcaselor de armătură se vor efectua în strictă

conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie. Armăturile care se fasonează trebuie
să fie curate şi drepte, îndepărtându-se eventualele impurităţi şi rugina de pe suprafaţa
barelor (prin frecare cu perii de sârmă – în cazul petelor de rugină, numai în zonele în
care barele urmează a fi înnădite prin sudură).
După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barelor nu trebuie să
depăşească abaterile limită, la diametru, prevăzute în anexa II.2. din indicativ NE 012-
1999.
Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie s ă fie îndreptat înainte de a se
trece la fasonare. La întinderea cu troliul, lungimea maximă nu va depăşi 1 mm/m.
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, f ără
şocuri.
La fasonarea armăturii, se admit înnădiri sudate, dar numai cu acordul scris al
proiectantului solicitat acestuia, în mod obligatoriu înaintea executării înnădirilor.
ART.8 MONTAREA ARMĂTURILOR
Montarea armăturilor va începe numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor şi

acceptarea de către proiectant a fişei tehnologice de betonare în cazul elementelor sau
7
părţilor de structură al căror volum depăşeşte 100 m3 şi este necesar să fie prevăzute
rosturi de turnare (lucrările de infrastructură).
La montarea armăturii se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desf ăşurări a
turnării şi compactării betonului prin:

crearea spaţiilor necesare între armături pentru pătrunderea liberă a betonului sau a
furtunului de descărcare a betonului, respectiv pentru pătrunderea vibratorului (min. 2,5
x vibrator, la interval de max. 5 ori grosimea elementului);
ART.9 VERIFICAREA LUCRĂRILOR LA ARMĂTURI
La terminarea montării armăturilor se vor consemna în procesul verbal constatările

rezultate în urma verificărilor efectuate cu privire la:
numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni ale elementelor de
construcţie;
distanţa dintre etrieri, diametrul şi modul de legare a acestora;
numărul şi calitatea legăturilor dintre bare şi a sudurilor de prindere a etrierilor de
scheletul metalic;
dispozitivele de fixare a armăturii pe timpul betonării;
toleranţele de execuţie a lucrărilor de armături (fasonare şi montare) sunt cele
prevăzute în indicativ NE 012-1999 anexa II. 2.
La executarea lucrărilor de armare se vor respecta prevederile normativelor C 56-
85; C 28-83 şi indicativ NE 012-1999 şi fişele tehnologice întocmite de către executant.
CAPITOLUL III
BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT
Lucrările de beton şi beton armat constau în totalitatea operaţiilor de pregătire a

preparării, a preparării şi transportului, a punerii în operă a betonului, precum şi a
controlului pe timpul turnării şi a verificării calităţii betonului pus în operă.
8
ART.10 PREGĂTIREA PREPARĂRII BETONULUI
Pregătirea preparării betonului constă în totalitatea operaţiilor de livrare şi
transport, depozitare şi control a calităţii pentru materialele componente: ciment,

agregate, apă, aditivi.
ART.11 PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL BETONULUI
La prepararea betonului se are în vedere: starea tehnică a staţiilor de betoane,
dotarea laboratoarelor din staţiile de betoane, stabilirea compoziţiei betoanelor, dozarea

materialelor, amestecarea betonului şi încărcarea în mijlocul de transport.
Transportul betonului constă în transportul de la staţia de betoane la obiect şi
transportul local, în şantier.
Lucrările prevăzute la pct. A şi B de mai sus se vor executa în conformitate cu
prevederile indicativului NE 012-1999, cap. 9 şi 12, respectându-se de asemenea toate
actele normative şi legale aflate în vigoare cu privire la transportul acestuia.
Pentru transportul în şantier executantul lucrărilor va întocmi fişe tehnologice
specifice.
Compoziţia betoanelor se stabileşte de către laboratorul unităţii tutelare a staţiei de
betoane în conformitate cu prevederile din indicativ NE 012-1999, anexa I. 4.
Compoziţiile de betoane se vor aproba de către conducerea unităţii care tutelează
laboratorul.
La stabilirea compoziţiei betoanelor se va respecta cap. 5 din indicativ NE 012-
1999.
ART.12 PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
ART.12.1 PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
9
• fişa tehnologică pentru betonarea obiectului în cauză (întocmită de către
unitatea executantă a lucrării) a fost acceptată de către beneficiar;
• sunt realizate măsurile pregătitoare (cu referire la materiale, buna
funcţionare a utilajelor şi toate celelalte aspecte prevăzute în fişele

tehnologice);
• sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie, precum şi asupra măsurilor privind securitatea muncii şi paza
contra incendiilor;
• au fost recepţionate calitativ lucrările de cofraje şi armături, conform cap. 1,
2, din prezentul caiet de sarcini;

• suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu
betonul proaspăt sunt curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă
zone ne - compactate sau segregate şi au rugozitatea asigurării unei bune
legături între cele două betoane;
• în cazul fundaţiilor se vor lua măsuri de dirijare şi evacuare a eventualelor
ape provenite din precipitaţii.

Pe baza verificării acestor condiţii (pct. 1 - 6), se va consemna aprobarea începerii
betonării, de către reprezentantul beneficiarului, conform precizărilor din programul de
control pe şantier.
În cazul în care au intervenit evenimente de natur ă s ă modifice situaţia constată la
data aprobării sau betonarea nu a început în interval de 10 zile scurse de la data
aprobării, se va reconfirma aprobarea începerii betonării pe baza unor noi verificări.
Înainte de începerea betonării se va verifica starea tehnică a utilajelor, pentru
transportul local (macarale, bene, pompe pentru beton, etc.) şi compactarea betonului
(vibratare).
ART.12.2 REGULI DE BETONARE ŞI COMPACTARE

Betonarea oricărei părţi din construcţie va fi condusă nemijlocit de şeful punctului
de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă
a fişei tehnologice şi a normelor tehnice legale aflate în vigoare.
11
“Zi friguroasă” este ziua în care temperatura aerului exterior, măsurată la 2,0 m
înălţime de la sol şi la distanţă de minimum 5,0 m de clădire la ora 8oo, este inferioară
valorii de + 5oC şi nu are tendinţa de urcare.
ART.12.3 CONTROLUL CALITĂŢII LA LUCRĂRI DIN BETON ŞI

BETON ARMAT
În cursul betonării elementelor din beton şi beton armat monolit se va asigura dacă:
• datele înscrise, bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-
a depăşit durata maximă de transport;
•
lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute în fişele tehnologice;
• condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
• se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe,
conform indicativului NE 012-1999 anexa VI. 1;
• sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor
dimensiunilor şi formei cofrajelor;
•
se aplică măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.

În condica de betoane se vor consemna:
• - bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
• - locul unde a fost pus în lucrare;
• - ora începerii şi terminării betonării;
• - probele de beton prelevate;
•
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;

• - evenimente intervenite (intemperii, întreruperi, etc.);
• - temperatura mediului;
• - personalul care a supravegheat betonarea.
În cazul în care se prepară betonarea pe şantier, este obligatorie verificarea calităţii
cimentului, agregatelor şi a eventualilor aditivi, precum şi modul de dozare, amestecare
şi transport, conform cap. 4 din indicativ NE 012-1999.
12
Aceste constatări se vor înscrie în condica de betoane. Responsabil pentru acest
gen de lucrări este conducătorul punctului de lucru.
La decofrarea elementelor din beton şi beton armat se va verifica:
•
aspectul elementelor (existenţa unor rosturi de betonare, zone cu beton
necompactat, segregat, etc.);
• dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
• distanţele dintre diferitele elemente;
• poziţia golurilor din pereţi şi radieri;
• poziţia pieselor metalice înglobate;
•
poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă
ulterior.
Rezultatele verificărilor vor fi consemnate în procesul verbal, ţinând seama de
precizările din proiect şi indicativul NE 012-1999 pct. 17.2.2.2.
În cazul constatării unor defecte ce depăşesc limitele de acceptare conform
indicativ NE 012-1999, anexa III. 2 se va trece la executarea remedierilor conform C
149/87 şi pe baza soluţiilor propuse de proiectant.

La terminarea montării elementelor prefabricate se va verifica:
• poziţia în plan a axelor elementelor;

Cs-Trotuarepdf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cs-Trotuarepdf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/18/2019 CS Trotuare.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

AMPLASAMENTUL JUDEŢUL ARAD,

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

ŞEF PROIECT: ing. Cristian HERMAN

PROIECTANŢI: dr. ing. Remus SILAGHI

ing. Atilla PÉNZES

ing. Bogdan BOCICU

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

S.C. LONGHERSIN S.R.L. TIMIŞOARA cu sediul in Timişoara str.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cap. 1 DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR:

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cât priveşte extremităţ ile oraşului, respectiv teritoriul administrativ al

Cap. 1c CLIMA ŞI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI:

peste media generală a întregii ţări.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

STAS 1709/1 - 90.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cap. 1d GEOLOGIA, SEISMICITATEA:

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cap. 1e MEMORIU TEHNIC:

Cap. 1e1 Situaţia existentă:

Amplasamentele unde urmează a se proiecta trotuarele și parcajele

Cap1e2. Situaţia proiectată :

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Pentru asigurarea continuității scurgerii apelor pe șanțurile existente

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cap. 1e3 Organizarea execuţiei :

Organizarea de şantier se va limita la rulote pentru scule şi vestiar

a punctelor periculoase şi de dirijare a traficului.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor în

Cap. 1e4 Măsuri de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor

Constructorul va respecta toate normele legale de protecţ ia muncii,

executării de lucrări în zona drumului public” aprobate cu Ordinul nr.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

“Norme specifice de protecţ ia muncii pentru manipularea prin purtare

Cap. 1e5 Măsuri ecologice şi de protecţie a mediului

În baza Legii 137 / 1995 privind protecţ ia mediului, acordul şi / sau

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cap. 1e6 CONTROLUL CALITAŢII LUCRĂRILOR:

Controlul calităţ ii lucrărilor se va face conform standardelor, normelor

Cap. 1e7 CONCLUZII:

Prezenta documentaţ ie cuprinde toate piesele scrise, desenate şi

Cap. 1f Deviere şi protejare de utilităţi afectate:

Cap. 1g Sursele de apă, energie electrică, căile de comunicaţii şi

utilităţ i în/din zonă.

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Cap. 1h Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi

Cap. 1i Calculul cantităţilor de lucrări rutiere:

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

CALCULUL CANTIĂŢILOR DE LUCRĂRI RUTIERE

Spargere - desfacere betoane

Borduri perimetrale 20x25 cm montate la +10 cm

Borduri delimitare 20x25 cm montate la nivel

AMENAJARE TROTUARE ȘI PARCAJE

Fundaţie balast inclusiv sub borduri