Revista Cronos Nr. 1 (44), 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
REDACŢIA:
Director fondator: Lenuş Lungu
Director: Nicolae Vasile
Redactor şef: Ioan Muntean Fondată la Constanța,
Secretar de redacţie: Gabriela Mimi Boroianu martie 2013
Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş ISSN 2286 – 1963
Lungu, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Mircea ISSN-L 2286 – 1963
Gordan, Rodica Bogdan Nr. 44/2020
Grafică şi ilustrare: Ioan Muntean Revista culturală C r o n o s
Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web) ~ Peniţa de Aur – izvor de
Tehnoredactare: Ioan Muntean cultură poate fi citită online pe
Corectură: Gabriela Mimi Boroianu site-ul Cronopedia
(lenusa.ning.com).
Colaboratori: Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace – Chișinău,
prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO & Email:
Diplomatic – USA cronostaifas@gmail.com
tel.: 0770406865
Comenzi pentru achiziționarea
Responsabilitatea privind conținutul textelor publicate în revista revistei se pot face pe site-ul
C r o n o s – Peniţa de Aur – izvor de cultură aparţine în mod Cronopedia şi pe adresa de
direct autorilor care le semnează, în numele libertății de exprimare. email de mai sus.
Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe

cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi
pentru scopuri necomerciale.
amintiri din sumar revistă

Biblioteca Cronopedia ADRIAN SCRIMINȚ 59, ALEXANDRU
2
CAZACU 20, ALEXANDRU NELU HUIDICI
Zborul frunzelor în ceruri,
Editura Edigraph, Buzău, 2014 38, CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ 14,
Coordonatori: Lenuş Lungu şi
Ioan Muntean
CONSTANTIN PREDA 62, DAN LUPESCU
Coperta: Ioan Muntean 26, DANDU BRIEL 32, DANIEL LUCA 37,
Tehnoredactare: Ioan Muntean ECATERINA CHIFU 5, FABIO GRASSI 55,
corectură: Gabriela Mimi Boroianu
FLORENTIN SMARANDACHE 36, FLORIN
T. ROMAN 16, FRANCESCA ANCONA 54,
GABRIELA MIMI BOROIANU 20,
GIOVANNA BALSAMO 56, ILIANA
CĂTĂNESCU 15, LENUŞ LUNGU 18, 23,
LUCA CIPOLLA 46, MARIA MITRICĂ 24,
MIHAI MERTICARU 22, MIRCEA FLORIN
CARACAS 47, NICOLAE VASILE 3, 57,
NICOLETA MIJA 64, NIŢU CONSTANTIN 9,
OSVALDO ROSI 54, PAUL ROTARU 19,
SAVINO CALABRESE 55, STEFANO
CAPASSO 55, VLAD SĂRĂTILĂ 40
ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020
editorial 3-4
tulburente, nedorite de Tot de gândirea logică
Nicolae Vasile conducătorii vremurilor. și comunicare sunt legate și
Al doilea, prin evenimentele care au condus
inventarea logicii, știința la apariția protestantismului,
De ce?... dar de data asta, de creșterea
gândirii corecte, intra în zona
considerată ca exclusivitate nivelului acestora.
A făcut Papa Francisc divină, la vremea respectivă, Cele 95 de teze ale lui
pactul cu diavolul? A devenit fiind acreditată ideea că Martin Luther, care au
e d i t o r i a l
Suveranul Pontif un agent de omul nu trebuie să declanșat Reforma
influență al globaliștilor cu gândească. Protestantă din Germania,
riscul de a provoca o În cazul amândurora, cuprinse într-un document,
schismă? se mai încălca un percept deși primul exemplar
bine încetățenit în societatea reprezentat printr-o hârtie
Sunt titluri de articole bătută cu un cui pe ușa
din presă apărute în ultima greacă antică, acela că
rezultatele filozofiei și bisericii respective, ulterior,
perioadă, în urma unor când lucrurile s-au întețit,
declarații mult prea științei, trebuie să ajungă la
populație doar prin acestea au fost tipărite.
îngăduitoare venite din Astfel, tiparul, care fusese
partea conducătorului intermediul și filtrul bisericii
care selecta, astfel, ce trece și inventat nu de multă vreme,
Bisericii Catolice față de devenea un instrument
„păcate” precum divorțul, ce nu, ce este bine să știe
omul, iar ei erau niște puternic de campanie
concubinajul sau chiar instituțională religioasă.
homosexualitatea. tribuni, obișnuiți ai relațiilor
directe cu poporul. Apropo, prima
Să fie de vină doar firea Comunicarea cu mediul civic campanie împotriva unei
bonomă, împăciuitoare, a nu a fost niciodată un punct persoane, utilizând materiale
bătrânelului de la Vatican tare al bisericii, exceptând tipărite, avusese deja loc și a
sau există niște explicații mai ceea ce ține de obiectul fost cea împotriva lui Vlad 3
profunde bazate pe evoluții religiei în sine. Țepeș.
greu de oprit?
Din aceste motive, Rolul tiparului în
Pentru a înțelege, nu lucrările de logică au fost societate a fost, însă, mult
neapărat faptul în sine păstrate, pentru o lungă
întâmplat recent, declarațiile perioadă, doar în custodia
făcute de Papa, ci tendința bisericii, cu mare grijă de a
care se manifestă de-a lungul nu deveni publice,
istoriei, trebuie pornit de la ajungându-se de multe ori la
părinții filozofiei și logicii, situații deosebit de
respectiv Socrate și Aristotel, tensionate. În romanul
ambii având de suportat Numele trandafirului, a cărei
efectele unor manifestări acțiune este plasată în anul
concurențiale din partea 1327, autorul, marele scriitor
reprezentanților bisericii din italian Umberto Eco,
vremea respectivă, adesea prezintă magistral, printr-o
intermediate de puterea ficțiune grefată pe anumite
politică și militară de atunci. date istorice, legate cu o
Primul, un gânditor și logică desăvârșită, acțiunea
promotor al primei foarte incitantă dintr-o
democrații din istorie, a mânăstire, în jurul unei
preferat moartea decât să biblioteci în care era păstrată
renunțe la convingerile sale sub mare secret o carte de
filozofice care, transmise logică, unde au fost țesute o
maselor, era acuzat că serie de intrigi finalizate cu
provoacă evenimente sociale multe crime.
milioane de oameni,
devenind, astfel, un bun
socialmente acceptat.
Ce să facă toate
bisericile din lume, nu
numai Biserica Catolică, în
această situație?
Dacă continuă, cu
insistență, solicitarea binelui
absolut, ar conduce la
pierderea legăturii cu
masele. Dacă se amăgesc
sperând că mediile politice
vor avea tăria de a interzice
mai mare, acesta înlesnind dezumanizând cumva modul internetul, nu cred că
circulația cunoștințelor din de a fi al individului, scăzând reprezintă o soluție fezabilă.
toate domeniile, nu numai a nivelul de idealizare a Nu mai rămâne decât
celor bisericești. Acest fapt acestuia în favoarea să găsească o alternativă
face mai dificilă păstrarea practicismului.
combinată, constând în
exclusivității informațiilor de Dacă înainte, erau
partea bisericii. Dacă înainte, acceptarea binelui relativ
conștientizate doar două
cărțile scrise de mână se concomitent cu creșterea
valori de adevăr, bine și rău,
făceau doar în câteva nivelului de comunicare prin
biserica fiind aceea care
exemplare, care ajungeau la propovăduiește încadrarea utilizarea aceluiași internet
palatele regale și bisericile tuturor în zona binelui, folosit de societate, venind în
mai reprezentative, prin acum, când între bine și rău întâmpinarea enoriașilor,
4 apariția acestui instrument există o infinitate de variante tocmai pentru a
extraordinar, au început să intermediare, conform preîntâmpina o ruptură de
ajungă cărți și la universități, logicii fuzzy, foarte puțini amploarea celei întâmplate
școli, primării etc. sunt cei care își mai propun cu sute de ani în urmă, la
Evoluția logicii, pe să reprezinte binele absolut, apariția tiparului.
calea: binară (Aristotel), marea majoritate a
trivalentă (Jan Lukasiewicz), populației se complace în Pericolul nu constă în
polivalentă (Grigore Moisil), situația acceptării unui grup pierderea credinței
fuzzy (Lotfi Zadeh), a făcut de opțiuni din zona oamenilor în Dumnezeu, ci
posibilă atât dezvoltarea conceptului de bine relativ, în căutarea unei relații
unor aplicații care au preluat cuprinzând o serie de
e d i t o r i a l
directe, nu prin intermediul

o parte din activitatea minții caracteristici pozitive, dar și bisericii. Sunt convins că
umane, vezi calculatorul unele, poate puține la număr, Papa Francisc a sesizat
electronic, dar a condus și la negative, pe care le aceasta.
dezvoltarea fără precedent a categorisește în așa zisa
comunicării, culminând cu denumire populară de Comunicarea
apariția internetului, care slăbiciune umană. indivizilor nu poate fi
permite legătura, practic Aceste variante diminuată din motive
instantanee, între milioane opționale sunt și convenite, religioase, mai ales că
de interlocutori precum și ca relații interumane, prin aceasta a devenit un
accesul acestora la baze de intermediul rețelelor de domeniu economic de mare
date incomensurabile. socializare, părți pondere și dinamism care dă
Dar evoluția logicii a componente ale internetului, de lucru unui mare segment
mai făcut ceva, a modelat pentru un număr foarte mare din populație, cu unul dintre
mintea umană după modul de indivizi din întreaga lume, cele mai elevate niveluri de
de lucru al calculatorului, este vorba de sute de
educație.
eseu 7-12
vol. X, Ed Academiei „Crăiasă alegându-
Ecaterina Chifu Române). te,/Îngenunchem rugându-
Aducând drept te/Înalţă-ne, ne mântuie/
Eminescu în lupta argumente asemănările Din valul ce ne bântuie./
lingvistice din spaţiul Fii scut de întărire/Şi zid de
pentru unitate mântuire./Privirea-ţi
românesc, Eminescu a
naţională conchis: „O unitate atât de adorată/Asupră-ne
pronunţată a limbei coboară,/O, Maică
dovedeşte o unitate de Preacurată/Şi pururea
„Omul deplin al fecioară,/Marie!”
culturii române” cum l-a origini etnice”(idem).
e s e u
El a consolidat unitatea (M. Eminescu – Opere, vol.
numit Petre Ţuţea (Crina I, Ed Academiei Române)
Palas – Interviu în revista lingvistică a românilor, fiind
realizatorul limbii poetice Românii şi-au păstrat
Vatra, 2008) Mihai
româneşti. Pentru a face miraculos unitatea prin
Eminescu a învăţat să moară,
unitatea culturală a limbă şi credinţă. În sufletul
învăţându-ne pe noi să trăim
Românilor, Eminescu şi-a românesc al poetului, a
şi să iubim România, aşa
propus să facă o vastă operă înflorit mereu dragostea de
cum a iubit-o el, cu o
dramatică care să redea neam şi ţară, mai ales că s-a
dragoste fără sfârşit.
istoria naţională. născut şi a trăit în perioada
El a luptat pentru ţară efervescentă după revoluţia
cu pana sa, dar şi prin fapte Nimeni dintre scriitorii
de la 1848 şi în entuziasmul
ce au dus la moartea sa vremii nu şi-a manifestat ca
primei mari unirii a
jertfelnică, pe altarul patriei. el respectul şi speranţa în
românilor din 1859. El a
Eminescu a subliniat în biserică, recunoscându-i
învăţat slovele cu un preot
versuri şi în articole din contribuţia fundamentală la
care i-a sădit în suflet
ziare, precum şi în dezvoltarea culturii şi limbii
dragostea de Dumnezeu, de 5
manuscrise, unitatea etnică române, la păstrarea
neam. Avându-l ca
străveche, spirituală, identităţii şi unităţii
îndrumător pe profesorul
religioasă a poporului poporului român: „Biserica
Aron Pumnul, participant la
român, având o limbă unică, lui Matei Basarab şi a lui
tradiţii şi obiceiuri identice, Varlaam, maica spirituală a
port asemănător în spaţiile neamului românesc, care a
ce le-a populat. „Nu există născut unitatea limbei şi
nici o deosebire între rasa unitatea etnică a poporului,
română din Muntenia, ea, care domneşte puternică
Moldova, din cea mai dincolo de graniţele noastre
considerabilă parte a şi e azilul de mântuire
Ardealului şi a Ţãrii naţională în ţări unde
e s e u
Ungureşti. E absolut aceeaşi românul nu are stat” (M.

rasă, cu absolut aceleaşi Eminescu – Opere, vol. X, Ed
înclinări şi aptitudini”. Academiei Române).
Eminescu subliniază Poeziile-rugăciuni:
„Românii nu sunt nicăieri Înviere, Rugăciune, Răsai
colonişti, venitúri, oamenii asupra mea... sunt sublime
nimănui; ci, pretutindenea imnuri vibrând de sacralitate
unde locuiesc, sunt şi trăire tulburătoare, de
autohtoni, populaţie mai pioşenie în faţa Divinităţii, a
veche decât toţi conlocuitorii Fecioarei Maria, de speranţă
lor” (M. Eminescu Opere, în ocrotitoarea românilor
năpăstuiţi:

folclor, promovarea valorilor
româneşti, culturalizarea
românilor prin şcoli, biserici
şi prin scrieri. Fiind
secretarul acestei societăţi, a
organizat serbările de la
Putna, în anul 1871. În acest
loc de adunare a studenţilor
şi tinerilor din toate zonele
ţării care au comemorat
memoria lui Ştefan cel Mare,
e s e u
la împlinirea a 400 de ani de
la înălţarea Mânăstirii
Putna, Eminescu a avut
Revoluţia de la 1848, în i poporul mare, multe contacte cu românii
sufletul său au înflorit românesc,/Când s-aprinde din toate zonele actualei
idealurile naţionale. În sacru candida-i Românii şi din afara sa.
biblioteca acestui dascăl a vâlvoare,/Dulce Românie, Tinerii au adus la mormântul
putut citi multe cărţi asta ţi-o doresc!”(M. lui Ştefan pământ din toate
religioase vechi şi cărţi de Eminescu – Opere, vol. I, Ed ţinuturile ţării, înfăptuind un
istorie, „cronici bătrâne” ce Academiei Române) act de unire simbolică, o
au adâncit sentimentul Poetul doreşte ca „acest năzuinţă a Românilor de
patriotic. Încă de la 17 ani, popor mare, românesc” să fie pretutindeni, fiind uniţi în
Eminescu a închinat cea mai vegheat de „Îngerul de pace, „cuget şi simţiri” aşa cum era
frumoasă odă României, prin îngerul iubirii” care să deviza societăţii culturale
6 versurile căreia transmite un coboare pe sânul vergin al România Jună în almanahul
mesaj tinerei generaţii. El a ţării, să guste „fericirea căreia a fost publicat în 1883
visat un viitor măreţ al ţării raiului ceresc”. Dorinţa Luceafărul.
noastre dragi, România şi a poetul este ca în „dulcea Ciprian Porumbescu şi
scris cu patos Ce-ţi doresc eu Românie” „tânără mireasă, Theodor Ştefanelli au
ţie, dulce Românie: mamă cu amor” fiii ţării să adaptat societăţii
„Ce-ţi doresc eu ţie, trăiască „numai în frăţie” şi Arboroasa/Ţara Fagilor din
dulce Românie,/Ţara mea de mereu să fie: „Viaţa în vecie, Cernăuţi, statutul şi
glorii, ţara mea de glorii, bucurie,/Arme cu regulamentul României June
dor,/Braţele nervoase, arme tărie, suflet românesc,/Vis din Viena şi ca deviză au luat
de tărie,/La trecutu-ţi mare, de vitejie, fală şi versurile lui Alecsandri:
mare viitor!/” (M. Eminescu mândrie,/Dulce Românie, „Uniţi să fim în cugete, uniţi
– Opere, vol. I, Ed Academiei asta ţi-o doresc!”(M. în Dumnezeu”,
Române) Eminescu – Opere, vol. I, Ed asemănătoare devizei
Mândria de a fi Român, Academiei Române) României June: „Uniţi-vă în
de a aparţine a unui „popor Ideea unirii a purta-o în cuget, uniţi-vă-n simţiri”.
mare, românesc”, capabil să- suflet toată viaţa şi a murit Sunt versuri din imnul
şi poate împlini visul „de pentru ea. La Viena a acestei societăţi, aparţinând
glorii falnic triumfând” pe înfiinţat societatea „România lui Andrei Bârsan, pus pe
care să-l spună lumii întregi jună” care avea aceleaşi muzică de Ciprian
„flamuri tricolore”, simbolul principii ca Dacia literară Porumbescu, imn ce cheama
nostru naţional, este revistă lansată de Mihail la unirea tuturor românilor.
exprimată în strofa a doua: Kogâlniceanu: unirea tuturor Doina eminesciană a
„Spună lumii large românilor, inspiraţia din fost interzisă, dar azi este pe
steaguri tricolore,/Spună ce- istoria naţională şi din buzele tuturor: „De la Nistru
pân' la Tissa,/Tot Românul pân’ la Arad” (într-o mişcări naţionale pentru
plânsu-mi-s-a,/Că nu mai variantă). Aceasta este o reîntregirea neamului
poate străbate,/De-atâta proiectare a viitorului care se românesc, căci Eminescu
străinătate./Din Hotin şi va înfăptui odată cu îndemna studenţii să se
pân' la Mare,/Vin muscalii realizarea României Mari – întoarcă în Ardeal şi,
de-a călare,/De la Mare la Dacia străveche visată de sprijiniţi de învăţători şi de
Hotin,/Mereu calea ne-o poet. preoţi să îndemne românii
aţin;/Din Boian la Vatra- D-l academician Mihai ardeleni să ceară unirea cu
Dornii,/Au umplut omida Cimpoi a scris despre poezia ROMÂNIA. Ideea înfăptuirii
cornii,/Şi străinul te tot Doina: „Poezia care Daciei Mari a nemulţumit
paşte,/De nu te mai poţi aureolează, ca forţă a puterile austro-ungare care l-
cunoaşte.../Sus la munte, jos mesajului de unitate au considerat pe Eminescu
pe vale,/Şi-au făcut naţională, această latură a un om periculos. Eminescu a
duşmanii cale,/Din Satmar creaţiei sale lirice este înfiinţat această societatea
pân' în Săcele,/Numai vaduri celebra Doina, un inegalabil secretă „Carpaţi” prin care
ca acele./Vai de biet Român cântec de durere şi speranţă dorea să realizeze unirea
săracul!/Îndărăt tot dă ca confiscat zeci de ani Ardealului, pământ
racul,/Nici îi merge, nici se- postbelici, dar care are azi românesc, cu România.
ndeamnă,/Nici îi este aceeaşi magică putere de Este cutremurătoare
toamna, toamnă,/Nici e vară pătrundere la sensibilitatea descrierea făcută de prof.
vara lui/Şi-i străin în ţara şi conştiinţa românească, un Gheorghe Iscru în cartea sa
lui./De la Turnu-n strigăt, fundamentalul Eminescu dacolog, privind
Dorohoi,/Curg duşmanii în strigăt existenţial al lui fiecare moment al zilei de 28
puhoi/Şi s-aşează pe la Eminescu, identificat în cel iunie, 1883, când Eminescu a
noi;/Şi, cum vin cu drum de mai înalt grad cu cel colectiv fost mişeleşte redus la tăcere,
fier,/Toate cântecele – al neamului.”(Mihai scos din viaţa publică. Să nu 7
pier,/Zboară paserile Cimpoi – Mihai Eminescu. mai influenţeze minţile
toate,/De neagra Dicţionar enciclopedic”) altora, i s-a interzis să mai
străinătate;/Numai umbra publice ceva toată viaţa.
Poezia este un
spinului,/La uşa manifest, un testament lăsat
creştinului./Îşi dezbracă ţara urmaşilor, iar blestemul din
sânul,/Codrul – frate cu finalul Doinei este un
Românul –/De secure se tot blestem dacic, el se
pleacă/Şi izvoarele îi seacă – împlineşte mereu: „Cine-au
/Sărac în ţară săracă!”(M. îndrăgit străinii,/Mânca-i-ar
Eminescu – Opere, vol. I, Ed inima cânii,/Mânca-i-ar casa
Academiei Române) pustia,/Şi neamul
e s e u
Doamna prof. Catinca nemernicia!”

Agache observă că „Doina Mihai Eminescu,
trasează harta lirică a
împreună cu Ioan Slavici,
spaţiului de românitate”( Miron Pompiliu şi alte
revista Limba română, nr. 3 personalităţi sunt fondatorii
– 4, din 2018): „De la Nistru Societăţii secrete „Carpaţi”,
pân’ la Tissa”; „Din Hotin şi care ia fiinţă, în mod
pân’ la Mare”; „De la Mare la simbolic, la 24 ianuarie
Hotin”; „Din Boian la Vatra-
1882, la Bucureşti şi are ca
Dornii”; „Din Sătmar pân’ în scop sprijinirea studenţilor
Săcele”; „De la Turnu-n transilvăneni sosiţi în
Dorohoi”; „Din Boian la capitală, în realitate având
Cornu Luncii”; „Din Braşov misiunea înfăptuirii unei
dac). (M.Eminescu Opere
vol.I)
Iată opiniile iubitorilor
lui Eminescu apărute în
scrierilor dumnealor:
„Mihai Eminescu a
creat o operă de o valoare
inestimabilă, a ars ca o torţă,
înscriindu-se în acel şir
neîntrerupt de martiri ai
poporului român, despre
e s e u
care îi scria lui G. Panu, a
ridicat neamul său, prin
exemplul personal dus până
Eminescu voia să se revină la se va încheia prin la sacrificiu, căruia i-a lăsat
dacism, la morala creştină a crucificarea sa. în grijă testamentul său de
legilor belagine, care puteau Nu boala, ci „lupta unitate şi iubire sinceră de
aduce la viaţa morală pentru neam, lege şi ţară” i-a ţară, de reprezentare în lume
societatea românească. cauzat acest sfârşit tragic. prin cultură, prin valori, nu
Acum se ştiu mai multe „Glasul său, unic în mediocrităţi, prin magistrala
concertul politicianismului sa operă, de aceea este
despre Eminescu şi epoca sa
vremii, trebuia să fie stins. perceput de Români ca poet
datorită cercetătorilor: dr.
Supăra mult adevărul său, al naţional, far nestins al
Ovidiu Vuia care a scris
căutătorului de Absolut! Căci culturii naţionale şi are un
Misterul morţii lui loc special, de nezdruncinat,
Eminescu, Augustin Z. N. pentru el nu exista adevărul
de conjunctură al partidelor, în inimile românilor. A
8 Pop (Mărturii), Perpessicius, apărut în lumea noastră un
Nicolae Georgescu, Theodor ci doar adevărul naţiei
româneşti pentru care a trăit om care-a înţeles să fie om
Codreanu, Petru Creţia deplin”, sublinia
şi pentru care a fost
(Viaţa şi opera lui eminescologul Constantin
sacrificat, cu tăcuta
Eminescu), Victor Crăciun, Noica acest miracol al ivirii
complicitate a unor
Zoe Dumitrescu Buşulenga, personaje malefice”, Poetului de geniu pe pământ
Ion Creţu (Mihai Eminescu, conchide dramatic d-na românesc, supranumit
biografie documentară). Ion acad. Zoe Dumitrescu- Luceafărul poeziei
Dulciu aduce mărturii despre Buşulenga. Dumneaei româneşti. „Mihai Eminescu
adevărata boală a lui afirmă: „Eminescu a iubit şi a a scris, prin viaţa şi opera sa,
Eminescu, după o cercetare apărat ortodoxia secvenţa de aur a culturii
în arhivele de la Viena. românească.” (Zoe naţiunii române”. (C.Noica –
Dumitrescu- Eminescu sau gânduri
La 28 iunie, 1883, după
Buşulenga:Mihai Eminescu) despre omul deplin al
ce publicase articolele Pentru
culturii române)
libertatea presei şi a Eminescu îndeamnă
jurnalistului şi articolul Românii să-şi păstreze Eminescu va rămâne
Austria şi guvernul nostru credinţa strămoşească, cea creanga de aur ce a dat roade
(„Timpul”, 26 iun. 1883), ortodoxă, chiar de vor veni fără de seamăn, chiar în
marele poet şi creator de eretici să le vorbească de condiţiile vitrege ale
geniu este împins pe tragicul Dumnezeul lor. Dumnezeu existenţei sale, căci, geniu
drum al Golgotei, al este Unul, e în toţi şi în toate. fiind, nu a avut noroc, dar nu
martirajului, al cărui semnal Sunt grăitoare versurile: „Şi a cunoscut nici moarte şi
îl dăduse P. P. Carp cu el îmi dete ochii, să văd numele său a scăpat de
formula imperativă: „Mai lumina zilei,/Şi inima-mi „noaptea uitării” (Ecaterina
potoliţi-l pe Eminescu!”, care împlut-au cu farmecele Chifu – „Emin şi Vero”)
milei” (Rugăciunea unui
Niţu Constantin pentru participiul perfect catalană, infinité în franceză,

pasiv. infiniti în malai, infinito în
Infinitului îi corespund esperanto și în portugheză,
Jocuri de cuvinte infinitu în bască, infinity în
în alte limbi cuvintele:
– infinit äärettön în finlandeză (din engleză (toate din latinescul
ääri, „sfârșit, vecinătate” + - infinitus);
tön, „fără”, sufix); ketidakterhinggaan în malai;
Lingvistică geografică
agálašvuohta în sami de est; lõpmatus în estonă,
Infinit
ändlös în suedeză (din änd, loputtomuus (din loputon + -
Moto: „Eu, care am o
„sfârșit”, + -lös); anaṃta- uus, din loppu, „capăt” + -
fire pătimaşă,/Pân-am ajuns
să-mi cuceresc femeia,/Am ಅನಂತ în kannada, anant - ton) în finlandeză; mugen -
cheltuit răbdare uriaşă,/Dar 無限 (むげん) în japoneză;
infinit mai multă după-aceea.” अनंत în hindi și în marathi,
Cuvântul infinit în
(„Unei soţii”, de Mircea Pavelescu) ananta în indoneziană,
diferite limbi
anantata- അനന്തത în
muhan-무한 (無限) în
Toți am auzit de infinit malaialam, ɒ n ạ n t ʻ - อนันต์ în
coreană; nekonečno în cehă
și îl înțelegem perfect, mai thai (din ananta în pali, și în slovacă (din ne-, „ne”, +
ales pe timp de pandemie. ananta - अनन्त sau konečno, „sfârșit”),
Dicționarele ne explică
destul de clar că infinitul este anantyaअनन््य în sanscrită); neskončnost în slovenă;
neuyerinaght în manx;
ceva nesfârșit, foarte mare, anfeidredd în velșă;
oändlig în suedeză (din o- +
ceva ce pare că nu are limită ansahmanutʿyun -
ändlig, „finit”), óendanleiki
în spațiu sau în timp. Așa că անսահմանություն în în islandeză, oneindigheid în 9
ne familiarizăm cu ceva armeană; afrikaans oneindigheid în
nesfârșit, nemărginit. Și
asīma - অসীম în assameză, olandeză, uendelighed în
intervin matematicienii cu
infinitul mare (∞), cea mai asīma - অসীম în bengali; daneză, Unendlichkeit în
mare valoare spre care tinde awanggan în tagalogă;
o mărime variabilă. Și uite că bêdawî în kurdă; begalybė în
inventară matematicienii și lituaniană, bezgalība în
infinitul mic, o cantitate letonă; beskonačnost în
variabilă care tinde către bosniacă, beskonačnost –
zero, fără a lua această бесконачност (fără sfârșit),
valoare beskrajnost - бескрајност în
e s e u
Dacă nimic înseamnă sârbocroată (fără limită),

zero, un „mai nimic” e un beskonéčnostʹ -
infinit mic! бесконе́чность,
bezgraníčnostʹ -
Dicționarele pretind că
безграни́чность în rusă;
l-am moștenit din cuvântul
cheksizlik în uzbecă; éigríoch
latin infinitus, din cuvântul
în irlandeză; einsóf - ‫ אֵ י ְנסֹוף‬în
francez infini sau din cel
ebraică; hjazgaargüj -
italian infinito. Infinitus este
хязгааргүй în mongolă,
format din in-. „nu”, + fīnis.
infinidad în spaniolă, infinit
„sfârșit”, + -itus, terminația
în română, infinitat în

semnificații! Adică cele de
mai sus sunt și infinite? Sau
ce se întâmplă dacă le rotim
cu un unghi drept spre
dreapta?
A te referi la toate
descrierile infinitului în cărți
sau în arte e o muncă grea.
Ne vom referi doar la
„Infinitul iubirii”, o carte de
e s e u
poezii la care au colaborat
mai mulți autori, la inițiativa
germană; pafundësi în Soarelui sunt considerate a fi doamnei Eli(sabeta)
albaneză; rajattomuus în planete; 8 este numărul Gîlcescu, inițiatoarea
finlandeză (din rajaton + - atomic al oxigenului, strict grupului literar(-artistic)
uus, din raja, „sfârșit”, + - necesar vieții; 8 forme Arta Conversației, dedicat
ton); sonsuz (din son + -suz, alotropice are carbonul; 8 autoarei celebrului roman cu
son din turcescul otoman soŋ picioare și 8 ochi au titlu omonim, Ileana
- ‫صوك‬, „sfârșit, consecință”, păianjenii; 8 tentacule au Vulpescu.
din proto-turcicul *soŋ, caracatițele; Timothy Leary a La rugămintea lui Eli,
„înapoi, capăt, după”); tak identificat o ierarhie de opt cititor de poezie, am rumegat
hingga în indoneziană; tsiefa nivele de conștiință; în poeziile autorilor, tineri sau
dentiția unui om adult există consacrați și am prefațat
10 în malgașă; usasruloba -
უსასრულობა în gruzină; opt dinți pe fiecare cadran (al cartea. Asta era cu vreo 7 sau
végtelen în maghiară (din optulea este molarul de 8 ani în urmă și aș fi curios
vég, „sfârșit”, + -telen); vô minte); în jocul de șah sunt 8 cum au evoluat de atunci
cực în vietnameză; wúxiàn- linii și 8 coloane. autorii în scrierile lor. Nu fac
Ba și diferitele religii își decât să redau cele scrise
無限, 无限 în chineză.
găsesc semnificații ale atunci, pentru ca cei care îi
Infinitul în (c)arte cunosc să compare cele
acestui număr 8:
Moto: „Bărbaţii vor să gândite de autori atunci cu
dharmacakra, simbol budist
fie prima dragoste pentru evoluția și realizările,
femei, în timp ce femeile vor să
ce reprezintă Nobila Cale
Octuplă, are opt spițe; în împlinirile sau neîmplinirile
fie ultima dragoste pentru
iudaism, circumcizia are loc lor de acum, în plină
bărbaţi.”
în a opta zi de viață a pandemie.
(Oscar Wilde)
băiețelului; în creștinism
sunt 8 Fericiri; în „Infinitul iubirii”
Simbolul infinitului Apocalipsa, Anti-Cristul este
(mare) matematic este un Nu ştiu de ce aţi ales
al optulea împărat; Opt
opt „culcat” (∞). Adică cifra acest titlu, că sunt doi
Nemuritori sunt semizei în
arabă 8 sau romană VIII, infiniţi, cel mare şi cel mic.
China; Hanuka este o
număr compus, par, pozitiv. Dilema cititorului: «Că-i
sărbătoare evreiască de opt
Cifra asta 8 are semnificații iubire, bine, fie,/Infinitul?
zile, care începe pe data de 25
haioase: în sistemul nostru Şmecherie!/Poate fi un
a lunii Kislev. Când „culci!
solar, opt dintre corpurile şiretlic!/E cel mare sau cel
Cifra 8 poți inventa destule
care orbitează în jurul mic?»
Cu acest infinit, este albastre, sferice sau nici măcar vreun Herbert
inevitabilă o întrebare. De ce diforme»). von Karajan prin preajmă!
«dacă iubirea e infinită», Şi vine o altă Carmen, Eu nu mă bag. Am fost doar
plăcerea din dragoste ţine Ştefania Luca, cea care solist vocal, nu solist
doar un moment, iar durerea rămâne tot la optică şi instrumentist! Să-l lăsăm cu
din dragoste ţine o veşnicie? energie calorică, studiind solfegiile şi arpegiile sale în
Există şi o explicaţie flacăra, nu orice flacără, ci trei pătrimi.
pentru «infinit». Autorii doar pe cea a zilei, faultată de Din visare ne scoate
poemelor aparţin în «norii rostogoliți», dar care Gina Zaharia (tot «la mulţi
majoritate sexului frumos, în final «împrumută culorile ani!»), care se reîntoarce la
adică tare de fapt, să nu ne apusului tomnatic». Poeta e descântecul luminii,
amăgim, şi acum reţineţi: activă, «inspir(ă) lumina închiriind un naufragiu, dar
«Bărbaţii vor să fie prima soarelui obosit» şi «expir(ă) nu ne spune preţul,
dragoste pentru femei, în întunericul». Stau şi neterminând niciodată
timp ce femeile vor să fie meditez: pentru domnia sa prefaţa iubirii, pe când alţii
ultima dragoste pentru există doar ani-lumină sau şi au trecut demult de epilog.
bărbaţi». (Oscar Wilde). ani-întuneric, cum scria Aşadar, începe intuirea
Dar s-o luăm metodic Muşatescu? Trebuie revăzută infinitului. Celui mare, un
cu analiza, după o parcurgere teoria relativităţii! Cine să o opt culcat! Să o lăsăm aşa
fugară a celor scrise cerebral, facă? cum e, poate o răscumpără
din inimă, ziua şi noaptea, la Poate Diana Lola, cea cineva, dar nu ne spune cine.
birou sau acasă. Măria sa Ani care visează mai ales într-o Ioana Voicilă Dobre e
Bradea s-a metamorfozat noapte lungă de iarnă, când neatentă, pierde vise, preferă 11
într-o salcie ce se visa plop. «a nins cu friguri peste sânii dansul de nori, de fum şi
Noroc că a venit cel care i-a săi», dar «cu iubire». cenuşă, se întoarce la lampă
împletit din trup tulpină şi Şi ajungem uşor la într-o seară a greierilor
iat-o brusc... cascadă! Gheorghe Şerbănescu, cel ce
Debusolaţi, ne revenim se află «dincolo de departe»,
citind-o pe Carmen Huzum căruia pe 23 aprilie i-am
(criticul poet ar fi zis «sexul adresat cu toţii urările
frumos, un chip de munte cuvenite! Şi domnia sa are ce
scorburos, pe care-l urci de are cu a patra dimensiune,
sus în jos, când faci pe timpul şi găzduieşte durerea
e s e u
alpinistul caraghios» în altar.

(Minulescu). Noi, cititorii, ne George Safir (tot «la
abţinem. Domnia sa e mulţi ani!»), «actor» ce joacă
darnică («dau mersul tău rolul de arcuş, îşi mângâie
picioarelor mele»; dar el i-o iubita cu trup de vioară. Oare
fi dat permisiunea?). Vrea împlineşte armonia? O fi
«rostul său şi al lumii în altoi ajuns la coarda sensibilă?
de pelin», inventează psiho- Ştie că arcuşului îi dă, totuşi,
electronooptica (cu mişcarea un virtuos, nu
«gândurile roșii, galbene, lucrează de unul singur? Şi
nu ar accepta în niciun caz
fluturii în mod acut); Romiţa
Mălina Constantin
(inventată dintr-o pereche
de cărări împletite sau
născută din neputințele
tăcerii, avidă de spaţii fără
sfârşit); Florentina Streche
(cea care observă că tinerii
ăştia se iubesc ca frunzele şi
e s e u
spune adio iluziilor
feminine); Elena Buzatu (se
frige cu cafeaua gândindu-se
trubaduri, doar două umbre, Amintind de verde şi de la el şi la simfonia iubirii pe
ea şi el… muguri, cu «braţe pline de ţărmul lui); Ionel Creţu (o
La Mihaela Maria păsări», precis e primăvara, caută veşnic, nespunându-ne
Franc nu se cântă direct, până la atingere. rezultatul căutării, oprindu-
adică franc, ci prin metafore, Mihaela Aldea, cea care se gânditor chiar şi la fântâna
doar ecoul iubirii, reflectat «gândeşte când nu gândeşte cu irizări stacojii sau la banca
prin «mersul îngenuncheat că poate gândi», ne ţine în din parc cu rădăcini în
al păsărilor lovite de alicele paradoxuri, dând sufletului iubire); maratonistul printre
timpului». concediu şi nu prea, cuvinte Marius Iulian Zinca
etalându-l pe tarabă, iubind (contemplator al naturii, cu
Melania Grozavu se
12 efectul de turmă şi inima invadată de dureri şi
plânge că e sferă şi nu îşi
transhumanţa. Şi totuşi, spaimă, cu ochii încreţiţi la
găseşte doimea. Contrazice
amintirea primului sărut o colţuri, o adevărată nălucire
pictorii medievali şi pe unii
aduce la realitate şi nu prea, mistică, dar cu umbre şi
dintre noi, cititorii, care
sfârşind în temniţa din penumbre); Elisabeta
vedem femeia formată din
şotronul vieţii zidit vertical. Gîlcescu (colecţionară de
segmente de sferă. Insistă să
rouă pentru eternitate, efigie
îşi găsească sfera pereche, În fine, Mihaela
înaripată spre infinitul unei
încălcând principiile lui ying Meravei e prima care ajunge
șoapte, lăstar îngreuiat de
şi yang. Va reuşi? la infinit, clarificând
timp); Radu Popa (călător
Ioana Burghel, noţiunea, fiind precis vorba
prin alte spații, desigur
gorjeancă hoaţă de maci şi de infinitul mic, deoarece
neeuclidiene, cu sufletul în
iubitoare de muşcate trece la biologie, analizând
cutii de carton, dar boem în
muşatiste, colectează orice: celula. Raluca Nicoleta Bocu
criză noptambulică de
dezamăgiri, fragmente de trece la dendrologie, cântând libelulă care e sub pătură şi
viață și șoapte, başca iubiri copacul, cel care leagă
îmbrăcată într-un tricou
printre umbre. pământul de cer, ocroteşte
spălăcit, poet ce mai trebuie
Miha Aoinesei, păsările, se roagă şi face descifrat); zbuciumata
iubitoare de roşu, în cale spre dragoste cu adierea de vânt. Adelina Gabriela Clondir
dialogul iubirii, vrea să fie cu I-am mai remarcat şi pe
(relativistă ce disecă timpul,
el un anotimp, ţinând secret ceilalţi: Gia Ramona Ionaşu posesoare încă de fluturi, dar
modul de partajare a zilelor (care-şi donează bătăile renegându-şi coasta, cu un
senine şi a celor mohorâte. inimii şi căreia ploaia i-a ucis cârcel sub inimă în formă de
ceas, reflectat, poate, de Eli în grupul Arta formidabil științele exacte cu
oglinzile subţiri, cântând Conversației. Despre arta.
repetabila despărţire); bibliotecă în general și Infinitul format din imaginile
Raluca Neagu (cântătoare de despre această bibliotecă noi Soarelui
nopţi la capătul răbdării, cu am scris (vezi „Jocuri de Așa că cu infinitul ăsta
inima aranjată într-o cutie, cuvinte – bibliotecă”, avem mult de lucru, în
pe când cel insensibil publicat și în revista matematică, în logică, în
doarme liniştit, cei doi fiind Luceafărul). astronomie, în literatură și în
legaţi prin lucruri mici Întâlnirea dintre ce mai doriți. Cu gândul la
aparent inutile); Constanţa cititori și scriitori prezent și viitorul apropiat,
Badea (cu ladă de zestre, la devenirile poeților amintiți
În centrul întâlnirii
căutătoare în zadar de mituri mai sus, speriați sau nu de
scriitorilor cu noi cititorii a
şi vise şi de nirvana). pandemii,
fost invitată scriitoarea
Iar în final, apare Ileana Vulpescu. Întâlnirea a Să fiți iubiți!
maestrul hermeneut al fost o reușită, având printre
iubirii, ŞTEFAN DUMITRU noi și artiști de valoare care
AFRIMESCU (are Iubita fără au completat muzical și 1) „Amintirile noastre sunt
nici un viciu, ca un spectacol recitativ prezentările, singurul paradis din care nu putem
în mov sau roşu, ca o încheiate cu o seară la
fi izgoniți." Jean Paul Richte;
Cartagină de rouă, pădure 2) „Dacă-ți ștergi amintirile,
Boema, primiți fiind cu e lege: praful se alege!...” Ananie
nebună, populată de scufiţe căldură de poetul Vorona. Gagniuc
roşii, chiulind hoţul de lup,
Acestea au fost cele [va urma] 13
plecată apoi să adape zorii
prezentate doar la infinitul
unei alte zile, dar rămânând
iubirii. Dar natura are
o bună păstrătoare de
nenumărate necunoscute
inocenţă).
referitoare la infinit. Un
Aşadar, unitate în fotograf renumit a avut o
diversitate, geometrii inițiativă interesantă. A
neeuclidiene, logică, fotografiat cerul cu astrul
astronomie, optoelectronică, zilei în aceeași zi a celor 52 de
biologie, dendrologie, săptămâni ale unui an, la
sociologie, psihologie, dar aceeași oră, păstrând poziția
tratate somatic şi cu figuri de fixă a aparatului.
e s e u
stil. Noi cititorii ne

A suprapus apoi cele 52
descurcăm, dar ce vor zice
de imagini și surpriza sa a
criticii?
fost mare. Imaginile Soarelui
au format simbolul
Din inițiativa tot a matematic pentru infinit.
inegalabilei organizatoare Astronomii i-ar fi explicat pe
Eli Gîlcescu a avut loc o larg rezultatul muncii sale.
întâlnire vineri 17 mai 2013 Dar artistul fotograf a dat o
la Biblioteca Națională a explicație excelentă
României, între noi, cititorii experimentului său, legând
și poeții adunați de inimoasa
poezie 13-18
Se fură şi cenuşa de sub foc,
Copiii nu mai ştiu că au
părinţi.
Te doare adevărul când

gândeşti,
Dar şi mai rău e când găseşti
p o e z i e
minciuna,
Ar fi destul să poţi să mai
iubeşti
Şi plină să mai vrea să fie
Constantin Luna.
Mîndruţă Hotarele i-au mai rămas pe
hărţi, Tu, Doamne, pedepseşti să
Iarnă fără de A fi român devine o ruşine nu uităm
Şi iia ţi-e ruşine s-o mai
zăpadă De calea ce ne-ai dat-o spre
porţi, lumină
Ţi-e mai uşor să baţi la uşi Şi-n ţara noastră o tot
Fără zăpadă, de tine îmi e dor,
străine. căutăm,
De iernile în care eram doi,
Cei ce ne rătăcesc n-au nicio
14 Când ne jucam cu fulgii într- Ce-a mai rămas de noi e prea
un zbor vină!
puţin,
Şi ne strigau ai noştri pe-
Sub un amestec de Această iarnă fără de zăpadă
amândoi.
conducători, Mă ţine şi mai mult în Casa
Se duc partide, însă alte vin, Ta,
Cu degete prin păr, alb mai
Popor puţin cu multe Dar nu mă laşi, ea tot are să
găsim,
lipitori. cadă,
Încă un an plecat-a spre cei
duşi, Când o să ningă nici că va
Nu mai găseşti pe nicăieri mai sta!
Încet, încet, de tot ne părăsim
respect,
Şi vom ajunge să trăim
Nu mai putem gândi unii la Şi printre fulgi, să-mi văd
ascunşi.
alţii, iarăşi iubirea,
Nimic nu merge, totul e De la Crăciun e uşa tot
Norocul meu, că l-am pe
defect, deschisă,
Dumnezeu,
Dar tot mai poţi a auzi ovaţii. La geamul umed mi-a rămas
Din Casa Lui nu pot fi dat
afară, privirea,
Nu mai e-n suflet pentru Că doar aşa uitarea e învinsă.
Pe zi ce trece îmi e tot mai
inimi loc,
greu
Doar răutate, scrâşnete de
Să cred că ţara asta este ţară.
dinţi,
Iliana Cătănescu
Solie
Condițional-optative
Condițional-
Aș stârni pustietatea și aș lua la pas tot cerul să îți descifrez misterul, să-ți asediez cetatea,
optative
să aprind pe culmi făclii între două echinocții, să te văd cu ochii nopții, să mă deslușești în zi.
Aș intra iar în arene, în turniruri te-aș alege, cavaler din vechea lege prins în războiri viclene,
De dor
peste de tine
timpurile vrerii seceră în lan căzând, m-aș topi, tăiș de gând, între spicele plăcerii.
Și te-aș frământa în palme, cu înmiresmarea clipei dăruindu-ne risipei, pe altarul tainei calme,
aș nunti în suflet pâine în cântări neauzite și te-aș primeni, iubite, în magnoliatul mâine.
Solie
Așteaptă-mă pe puntea dintre taine, mirării să mă scrii, nevinovată,

cu palme de fioruri framântată, descopciindu-mă de ale iernii haine.
Dă semn venirii primăverii-n mine, în roi de floare de cireș amar,

fă-mi din iubire, astăzi, corolar miresmelor ce se așază-n tine.
Trimite-mi soli, toți îngerii iubirii, să mi te povestească fir cu fir, 15

în ropote de spini, și trandafirii, să mă rănesc, cu dor, când te respir.
Coboară-n mine-mpărății uitate, sub sceptrul tău străluminez arzând,

cu tine sunt Regina unui gând și-mi sunt supuși săruturile toate.
Cu tine ard zăpezi și fluier seara, cu tine învelesc un cer, cu dor,

cu tine visele nicicând nu-mi mor și-mi rătăcește-n inimă, vioara.
De dor de tine
p o e z i e
De dor de tine, 'mi plec din trup, pe vânt, înșuierând pe funii vijelii,
şi-n orgile năprasnei e cuvânt, litanic murmurat, ca-n sihăstrii.
De fuierul ce-mi arde tălpi arzânde, m-aș descălța, ca de o vrere plânsă,

dar guri deschid celulele flămânde, să-ți țină calea-n zarea cea ascunsă.
Și sângele, ah, sângele, aleargă, pe ultima turnantă, în burgund,

nedomolit, vertijul să îmi șteargă cu tropotul de curgere fecund...

Florin T. Roman
Amintirile unei nopţi din viitor

Motto: „Iubita mea, să ne-aruncăm în mare,
Împleticiţi în sare şi guvizi,
Să fie marea templul nunţii noastre,
Pe urmă, uşa ţărmului s-o-nchizi”.
(Adrian Păunescu)
p o e z i e
În noaptea asta, cu flori şi valuri treze,
m-am plimbat pe plaje calabreze
cu paşi uşori, sub clar de lună,
Florin
ţinând-o T. Roman
pe Mihaela de mână.
Ne opream din când în când,
la câte o mie de ani lumină,
Amintirile unei
şi ne îmbrăţişam cu braţe de boltă senină.
nopţi
Stăteam din viitor
îmbrăţişaţi şi îmbujoraţi aşa,
câte o veşnicie şi ceva,
aşteptând depărtările mării să ne cheme.
Era târziu… şi totuşi atât de devreme.
Apoi ne continuam promenada
cu gândul la îndrăgostiţii din Elada,
sub acelaşi (ori poate un alt) clar de lună,
16 ţinându-ne strâns de suflet şi de mână.
Valurile îşi etalau, cuminţi, acuarela.
Îţi mai aduci aminte, Mihaela?
Când priveam, uneori, înapoi, cu ochi umezi şi culţi,
ne vedeam urmele paşilor noştri desculţi,
ca nişte răspunsuri date Sfinxului de către Oedip,
imprimate uşor, foarte uşor, pe nisip:
ale tale – sub formă de inimă plină de dor,
ale mele – sub formă de general roman cuceritor.
Şi ascultam venind dinspre pescadoare taciturne
zvonuri de serenade nocturne,
fredonate de pescarii valurilor ioniene.
(Sau poate de misterioase, mitologice sirene.)
Nelăsându-ne destinele nicio clipă despărţite,
până la piele şi până la lacrimi lipite,
când ne opream să ne îmbrăţişăm, departe de lume,
fără să ne gândim la ceva anume,
cu anii şi cu picioarele până la glezne în mare.
Luna ne privea de sus, zâmbitoare…
Şi totuşi, poeţii din noi erau mai puternici,

pentru că versurile pline de răni şi de metafore
ne făceau mai pioşi, mai cucernici,
ca într-o poezie pe care i-am dedicat-o cândva
Cuvioasei Parascheva de la Iaşi.
Îţi mai aduci aminte, Mihaela din acelaşi oraş? Şi totuşi, copiii din noi erau mai tari,
Ecoul poeziei răzbate încă istoria, în acelaşi grai. mai puternici chiar şi decât poeţii,
N-ai uitat, oare, Eva din Rai? pentru că descoperiseră, fără să ştie,
Atunci, pe plajă, dincolo de trădări, de durere, Sensul vieţii!
cuprinşi de fericire, de vise frumoase, de tăcere, Da, copiii din noi erau mai puternici,
copilul din mine şi copilul din tine Fiindcă Santa Maria şi îngerii noştri
îşi luau zborul ţinându-se de mână, de poveşti, ne făceau mai evlavioşi, mai cucernici,
(între timp ne crescuseră aripi îngereşti), ca într-o poezie pe care i-am dedicat-o cândva,
necunoscând dragostea trupească, acum o veşnicie şi ceva,
neştiind să provoace lacrimi, să rănească, Cuvioasei Parascheva.
neînţelegând ura, răutatea sau mândria. Şi-atunci, Doamne,
Şi ce aproape de noi era România! cât de cuminţi şi de neprihăniţi
deveneam!
Când mă sărutai voluptuos pe gură cu buzele-ţi Îţi mai aduci aminte, Mihaela-Eva?
flămânde, de carne şi de sânge, Îţi mai aduci aminte, Florin-Adam?
mi se scurgea din suspine toată seva,
iar eu te muşcam răzbunător de gât, de ani, de vis, Uite! Încet, încet, se face dimineaţă
cu cântec de-azur şi de balsam. şi la orizont se întrezăresc siluete de vele.
Îţi mai aduci aminte, Mihaela-Eva? Grazie, signorina Mihaela, că ai acceptat
Eram eu, Florin-Adam. să ne plimbăm împreună prin visele mele.
Da, ne sărutam ca într-un joc de flăcări vii, Încet, încet, încerc să mă trezesc,
atât de candid, de nevinovat: mi-am deschis un ochi, pe celălalt îl ţin
încă eram copii – o fată şi-un băiat. încă închis.
Mai ştii, prietena mea dragă? Mai ştii? Şi totuşi, n-o fi fost cumva
Ne erau mult prea proaspete apa şi lutul: mai mult decât un simplu vis? 17
încă nu ştiam ce-i sărutul. Recunosc, de atâta visare
Şi iarăşi plaja ne devenea stăpână, tâmplele şi aripile încă mă dor.
şi iarăşi mergeam încet, încet, înainte, Dacă or fi fost amintirile unei nopţi reale
ţinându-ne, tandru, de suflet şi de mână, din viitor?
dezveliţi de dureri, îmbrăcaţi în cuvinte,
cu ochii aţintiţi printre umede şoapte
către Cerul care ne lepădase o vreme.
Era târziu, foarte târziu, în noapte...
Şi totuşi, şi totuşi, atât de devreme!
p o e z i e
Eu îţi recitam la ureche din Paradisul dantesc:

„L’amor che muove il sole e l’altre stelle!”– ce vorbe vii!
Tu mă ajutai, cu răbdare, să mă regăsesc
precum Beatrice pe autorul Divinei Comedii.
Şi îmi arătai cu degete etrusce, delicate,
o stea din Capricorn – zodia iubirilor mele trădate,
apoi poetul din mine şi poetesa din tine,
înveliţi în corali, în brocart şi-n rubine,
ne închipuiam sub aceeaşi (ori poate altă) lună plină
că suntem: eu rege, tu regină
ai unei Împărăţii pe care, coautori, am conceput-o,
cu capitala în La Castella (Isola di Capo Rizzuto),
şi ne făceam planuri, în vorbe cuminţi,
că ar fi cazul să concepem şi-un prinţ.
se simte
vocea plângerii
ca apa negată
la floarea esenței
de umbre rare și plictisitoare
pe obraji te-a tulburat
ai cerut iubire
să-ți mănânci și oasele
p o e z i e
și cele câteva bucăți de piele
agățat de respirații
abia restrâns
tu
Lenuş Lungu Cronos
ostaticul unui suflet
lacom de mângâiere
Spune-mi
Ora se scurge ai vrut totul
fără zgomot și nu ai avut nimic.
Spune-mi dacă ai cuvinte ștergând urmele
care să umple tăcerea din durerilor vechi
timpul iernii azi e doar
Pasiune
spune-mi dacă ai o inimă să o altă zi de mâine
știe să viseze am închis emoțiile Indici de pasiune
18
în nopțile înstelate, în serile în sertarele inimii plutesc în aer
de vară și am păstrat lacrimile seduce timpul
spune-mi dacă știi cum să-mi pentru momentele de fericire cu contur incert
usuc lacrimile timpul trece lingușesc suspendați
cum să zâmbesc o zi, cum să și șterge amintirile în linie de o noapte
trăiesc astăzi de iubiri îndepărtate vibrând sub piele
o tăcere uriașă simt în sufletul de dureri apropiate frânghii tensionate
tău timpul strălucește între tine și respirația mea
scene închise într-un film bucățile sufletului iubește-mă
tăcut păstrează e șoapta care se ridică
noi doi în afara lumii cicatricile vieții. din arpegiul inimii
recitând scenariul unui actor iubește-mă
îmi voi pune brațele la poalele acum în plâns de inundații
muntelui vieții Plouă distanța de la sărutări
și voi urca încet spre vârf vise sihastre
cu mâinile strânse-n Cerul geme în râurile destinului
rugăciune cu lacrimi de argint ca o floare infinită
gândindu-mă că dimineața în oglinda timpului tău între azi și mâine.
va aduce lucruri bune. netezind lent
un exil de tăcere

Paul Rotaru
Suflete prigonite III

Suflete prigonite Suflete prigonite IV
III
Nici eu nu cred în Simfonia morții. Suflete cu aripi schilodite,
Dar Moartea are Simfonia ei. Vă conjur să nu zburați în sus!
Suflete
Blestemul deprigonite
a te opune sorții N-ați gustat nici iernile cumplite,
IV
E ca un zbor spre groapa cu atei. Nici mirajul versului apus.
Nu m-am născut să cred în nemurire, Pentru o poemă mai frumoasă

Deși, în primul an, m-am sinucis Ca monotonii ce vă umbresc,
Și-am înțeles că unica sfârșire Ați luat obsesii de acasă:
E Viața... Și așa m-am compromis. Cele care-n veci vă prigonesc.
Nici Dumnezeu nu a crezut în mine, Și, în virtutea singurătății,

Cum eu nu am crezut în lumea lui, Debitați folclor omniscient.
De-aceea m-am trișat cu rău și bine Ce tribut plătiți eternității
Și-am coborât în raiul amărui. Și acelui demiurg absent?!
Am fost atât de sigur că destinul 19

Nu știți voi că-n repetate rânduri
Îmi scriu imaculat și fatalist, Au suit corsari pe-același turn
Încât mi-am pus în față doar veninul, Și-n pleiadă închinară gânduri
Dorindu-mi fără mine să exist. Sinelui acela taciturn?
Nici eu nu am crezut că toate-acestea Suflete cu aripi schilodite,

Au timpul lor... Că nu se vor mai ști. De veți vrea să mai zburați spre noi,
E drept că prea puțini își scriu povestea Umbrele acestea prigonite
Și cei mai mulți trăiesc cum nu ar fi. Ar veni Acasă înapoi!
p o e z i e
De-aceea dumnezeii nu au nume Și, atunci, o dulce amintire

În viața mea și nu vor fi nicicând A trăirii voastre pe Pământ
Mai mult decât am întâlnit în lume. Ar putea s-aducă împlinire
Ce-i om și groapă, e același rând! Zborului captiv în necuvânt
Nu m-am ferit de tainele terorii,

Ba chiar le-am așteptat cu-nfrigurare,
Știind, oricum, că noaptea naște glorii
Dispuse liber către fiecare.

Iubire fără anotimp
te iubeam aproape copilărește

cu bucuria primei jucării
primite-n dar
și nu era Crăciunul...
p o e z i e
de fapt nici iarnă nu era
nici primăvară
cineva încurcase anotimpurile
adormeam cu tine în gând

Gabriela Mimi și mă trezeam
Boroianu cu numele tău pe buze
soarele cădea într-o dungă
Cu tine... pe cartea ce veghea noptiera
Cu tine...
Cu tine iarna-mi pare primăvară și visele mele
De zic, când ninge, că se scutur flori! obișnuiam să mă ascund între file
Iar eu cutia goală de chitară proiectându-te în fiecare personaj îndrăgit
Iubire
Pe care tu c-un degetfără
o-nfiori...
cădeau ghiocei...
20 anotimp
Și pot să jur că iarba încolțește legasem șnurul alb-roșu
Sub pasul tău ușor și legănat; la fereastră
Când leneș vântu-n plete-ți șușotește iarna râdea în pumni
Se pune timpul însuși pe cântat! primăvara nu mă găsea
Străinul care s-a nici tu
pierdut
Și-auzi vibrând în zbor înalt cocorii, rătăciserăți drumul...
Și turle de biserici numărând!
Sub sloi râzând bat zbaturile morii marginea lumii își așezase linia
Căci eu rămân în urma ta oftând... dincolo de gard
până și albul lăptos al ceții
Străinul care s-a pierdut se sprijinea leneș
Treceai atât de orb că n-ai văzut de ziua ce abia începea
Cu pași grăbiți cum vine poezia,
Și-n linul ei cum fierbe frenezia sub puful zăpezii
Cuvintelor ce nu le-ai cunoscut... gemeau mugurii
lacrimile primăverii scânteiau
Îngândurat n-ai auzit salutul, la streașină
Și nici că ceru-albastru de cobalt numai eu rămânsesem prinsă
Se risipește în cioburi ude pe asfalt! într-o poveste ce nici nu trecea
Ratând iubirii însăși începutul
nici nu venea
În simfonia tristă a vieții ce-a trecut
copilărind o iubire fără anotimp
Rămâi străinul care s-a pierdut...
Alexandru Cazacu
Am vrea
Marionetele
Marionetele
După plecare ar fi nedrept Ca un chepeng uriaș
să credem că ceva se întinde în față câmpia
se poate înlocui cu altceva când dimineața pune
Souvenir
lângă fața atâtd’amour
de schimbătoare papioane de ceață
și impocrită a locului ferestrelor
când pojghița de aer dintre lucruri și culorea zilei sosește
începe să crape
din petalele violetei de Parma
Am
și în vrea
oglinzi zărești doar umbra zeului
prin orașul din ce în ce mai tânăr
îndepărtat și indiferent
cu imobile înghesuite
ce a renunțat să administreze lumea
unde dreptatea a ajuns
După plecare și ghinioniștii și norocoșii pe mâini molatece de imperator
stau la aceiași masă a primilor și nimic nu este sigur
cu ochii lucizi doar personalizabil
ca niște puncte evadate Aerul se amestecă farmaceutic
din semnele de interogare prin bovindouri și curți interioare
iar sufletul devine un păpușar unde am vrea ca dragostea
care își salvează mai întâi marionetele să nu rămână
apoi de va mai putea
un lucru uitat printre lucruri 21
și pe sine
care încearcă să se desprindă
Souvenir d’amour din mișcarea centripetă
a iluziei
Bucata de tablă ruginită
pe care este scris
numărul casei interbelice
cumpărată și vândută de mai multe ori
asociată mereu cu fericirea noastră
puțin îmbătrânită
p o e z i e
precum chipul unei adolescente

după o noapte pierdută
Şi mirosul de xilină
din cabinetele dentiștilor
înlocuind orice timp de lamento
când aura de fum a serii
încoronează orașul
iar sfaturile bune
te pot adânci în pierzanie
iar totul devine o simplă plimbare
prin spațiul ivit
între două cercuri concentrice
Sonetul ubicuităţii (II)
Te văd pretutindeni şi-n orice clipă

Prin fire de iarbă, dar şi prin stele,
Prin flori, prin codri şi-n lumi paralele,
În frumuseţea ce face risipă,
p o e z i e
În visele şi visurile mele,
În vestea cea bună, sosită-n pripă,
În dragostea ce uşor se-nfiripă,
În minunea ce mişcă toate cele.
Te simt peste tot, Doamne, şi-n orice timp,

În astrul nevăzut, ușor intuit,
În orice relicvă, cutumă şi mit,
În catedrala de-azur şi în Olimp.

In toate, dacă Te afli înmiit,
Atunci eşti puţin şi-n mine, negreşit.
Sonetul ubicuităţii (I)
22
Un sonet
Sonetul cucerniciei
În ziua cu trei dimineţi în frunte,
Mihai
Cu luceferi Merticaru
și muzică celestă, Cu o lumină binefăcătoare,
Esenţa Sfântului Duh se atestă, primește-mă-n graţia Ta, Iisuse,
Şi-n sacralitatea lumii apuse!
Sonetul
Către Dumnezeu Tatăl, sacră punte.
Dă-mi un strop din divina Ta splendoare,
ubicuităţii (I)
O părere mai mult decât onestă
Smerenia, harul fiind incluse,
S-ar încurca în multe amănunte,
Drept inepuizabile izvoare
Adevărul, încercând să-l înfrunte
Menite, în inimi, să se strecoare,
Sonetul
Cu-o argumentare voit agrestă. Cucernice, blajine şi supuse!
ubicuităţii (II)
Nimic, pe pământ, în cer şi pe ape, Din sfinţenia Ta, trimite-mi rază,
Fără dumnezeire nu se poate. Din nemărginire, un punct albastru,
Oricât de departe, El e aproape, Calea-mi înaripată luminează,
Sonetul
cucerniciei
În Univers, dar şi-n inimă-ncape. Dragostea de Tine rămână trează!
Nimeni nu-i singur în singurătate, Inculcă-mi pioşenie de sihastru
Şi înţelepciunea lui Zoroastru!
Dumnezeu e pretutindeni şi-n toate.

cafeneaua cu peniţe 19-23 (dezbateri) interviu
R.J: Pasiunea pentru ie L.L: Ce alte porturi
Lenuș Lungu. a apărut dintr-o tradiționale ale altor popoare
întâmplare... știu să cos vă plac?
Interviu cu (bunica maternă m-a R.J: Toate porturile
învățat) și am găsit pe populare îmi plac, deoarece
Rodica Rozalia Facebook un grup care au fiecare un farmec specific
Jianu atunci, promova portul și nu pot să fiu părtinitoare!
popular și iile în special. L.L: Când v-ați simțit
L.L: Ce alte pasiuni mândră de munca voastră?
O adevărată punte între mai aveți?
trecut și prezent îmbogățită R.J: Mereu mă simt
R.J: Artele mândră de realizările mele,
de motive florale autentice.
decorative... indiferent dacă sunt „de
Când vine vorba despre
valorile românești, Rodica L.L: Aveți o regiune specialitate” (arte plastice)
Jianu ne vorbește cu din țară favorită atunci când sau hobby-uri!
pasiune, iar cuvintele ți se vine vorba de costume L.L: Ce planuri aveți?
lipesc de suflet. Un Om populare?
R.J: Doresc să-mi
creativ şi talentat munceşte R.J: Nu am o regiune continui activitatea, în toate
cu multă pasiune pentru a favorită, mai ales că după domeniile pe care le-am
face faţă provocărilor. tată sunt ardeleancă, după abordat, cât de mult timp va
Talentul este esenţial în mamă olteancă și am văzut fi posibil...
domeniul artei, însă lumina zilei în Banat! L.L: Prin ce simţiţi că
formarea profesională este L.L: Ne puteți spune vă diferențiați de alți artiști
de bază în dezvoltarea unui câteva cuvinte despre care promovează valorile
tânăr. șezătoare? tradiționale românești?
Frumuseţea portului a R.J: Grupul „Oltenia 23
R.J: Nu cred că mă
căpătat noi valenţe în ochii coase iie”, a apărut atunci diferențiez de alți artiști,
românilor şi de peste hotare. când ne-am dorit câteva deoarece toți împărtășim
Pentru noi tocmai această iubitoare ale portului
înţelegere a motivelor popular, să ne împărtășim
tradiţionale, a rolului şi din experiență și cunoștințe
contextului acestora ne-a în domeniu. La început am
permis să putem reinterpreta fost două persoane, apoi
stilul folclorului tradiţional grupul a tot crescut și acum
fără a pierde esenţa acestuia. suntem un număr
i n t e r v i u
Lenuș Lungu (L.L): considerabil de iubitori ai

Ne puteți spune câte ceva tradițiilor românești.
despre dumneavoastră? Șezătoarea grupului se
Rodica Jianu (R.J): ține lunar, în cadrul
Mă numesc Rodica Rozalia Colegiului nostru și primim
Jianu, sunt profesor de pe oricine dorește să
Educație Plastică la Colegiul participe și să învețe să-și
Național Pedagogic „Ștefan coase o iie proprie.
Velovan” din Craiova Dolj și Duminică avem
membru al U.A.P.R. Filiala șezătoarea din luna
Craiova. februarie... voi posta despre
L.L: Cum a apărut ea, ca de fiecare dată!
pasiunea pentru „IE”?

Rodica Jianu şi-a cusut
propria ie după ce s-a
documentat temeinic în
bibliotecă, dar şi
îndrumată de câteva
persoane cu experienţă.
Modelul şi l-a
compus tot ea, pentru a o
reprezenta, inspirându-se
i n t e r v i u
din motivele populare şi
pentru a aduce un omagiu
celor două bunici ale sale.
A făcut mai multe
greşeli de lucrătoare de ie
dragostea pentru artă și cămăși și ii, unele cusute de începătoare, pe care a
tradiție... mine, altele primite în dar... fost nevoită să le
L.L: Ce credeți că am Despre actul de creație corecteze, dar nu s-a dat
pierdut noi, ca români? Ne- nu vă pot spune mare lucru... bătută, iar după aproape
am rupt cumva de origini sau pur și simplu „îmi vine” și un an de lucru şi de
simțiți că există o întoarcere atunci magia „se-ntâmplă”. căutări se poate mândri
că şi-a cusut propria ie.
către folclor? L.L: Ce puteți
Momentele le-a
R.J: Este foarte transmite tinerilor din ziua
imortalizat într-un album
important să ne păstrăm de azi despre arta străveche? cu câteva sute de poze, pe
identitatea națională Tinerilor de azi le care l-a denumit simplu
nelăsând să se piardă transmit, că atunci când „Ia mea”.
24 tradițiile strămoșești, mai dorești să afli mai multe „Modelul mi l-am
ales în condițiile globalizării. despre un popor, vizitezi un compus singură, cu gândul la
Uniformizarea este muzeu de artă tradițională, cele două bunici ale mele –
periculoasă prin banalitatea Mall-urile sunt peste tot la Dumnezeu să le odihnească!
ei și ucide creativitatea! fel! Bunica din partea mamei,
L.L: De ce credeți că e Vă mulțumesc frumos care era din Romanaţi, din
important să nu lăsăm să se pentru interviul acordat Caracal (ea nu zicea
piardă tradițiile? Cât mai niciodată Olt), era din neam
contează ele, în acest context Maria Mitrică de popi şi era blondă cu ochii
al globalizării, în conturarea albaştri-verzi.
identității unei nații? Un alt interviu cu Culoarea specifică
R.J: Nu consider că ne- Rodica Rozalia Jianu zonei este albastrul, iar ea
am rupt de tradiții, acestea s- era blondă, motiv pentru
au păstrat „în lada de zestre a IA – IERI ŞI AZI care am ales nuanţele de
bunicii” și se perpetuează albastru pentru bunica mea
de la Caracal, care s-a
prin intermediul Din dragoste pentru bunici, măritat în Craiova, unde a şi
„șezătorilor” noastre, din o profesoară din Craiova şi-a cusut
trăit, şi care m-a învăţat să
toată România și nu numai! ia care să o reprezinte - Autor
Maria Mitrică cos înainte să învăţ să scriu şi
L.L: Aveți vreo colecție să citesc.
personală de costume? Ne Am şi acum şervetele
puteți descrie ce simțiți când Profesoară de
cusute de mine de pe vremea
creeați? educaţie plastică-vizuală
la Colegiul Naţional când nu ştiam să citesc.
R.J: Nu pot spune că Simbolul „laleaua” este
Pedagogic „Ştefan
am o „colecție”, doar câteva pentru bunica mea de la Cluj,
Velovan” din Craiova,
mama tatălui, care era
unguroaică, dar s-a măritat care semnifică locul în taie, mai exact se rupe pe fir.
cu un român, iar pe toată care s-a născut: Clopodia Nu se fac răscroiri. Are mai
ceramica ungurească apare din Banat. multe greşeli de începătoare,
laleaua albastră ca simbol. Şi Şi pentru că iia dar iile nu sunt făcute
atunci laleaua este pentru spune ceva despre cea perfect, intenţionat. Chiar
bunica mea de la Cluj, care care o îmbracă, la fel dacă o ie nu avea nicio
m-a învăţat să tricotez, ea vorbeşte şi iia Rodicăi greşeală, cea care o crea
fiind maistru-tricotor la Jianu. greşea ceva intenţionat,
fabrica Someşeana din Cluj”, pentru că numai Dumnezeu
„Romburile sunt
a povestit, pentru este perfect”, afirmă Rodica
semnul fertilităţii, iar dacă
AGERPRES, Rodica Jianu.
cineva se uită la o ie şi vede
Jianu. romburi ştie că este vorba Pentru această ie s-a
Din dragoste şi despre o femeie care e documentat temeinic, s-a
admiraţie pentru cele măritată. Iar pentru că inspirat, dar a personalizat-o
două bunici ale sale a romburile mele au sămânţă pentru că nu suportă banala
creat modelul iei în interior înseamnă că am uniformitate şi pentru că iile
îmbinând laleaua cu născut, am copii. Şi eu am pot semăna între ele, dar nu
albastrul. A folosit şi doi băieţi şi despre ei vorbesc sunt identice.
culoarea roz pentru ea, aceste romburi. Pe faţă am Poartă ia de câte ori are
pentru că o cheamă şi pus două rânduri de ocazia – de Ziua Universală a
Rozalia, iar toată romburi, pentru cei doi Iei sau la diverse expoziţii la
copilăria mama ei a băieţi. Pe spate am pus o care este invitată în calitate
îmbrăcat-o în roz „de coloană, aşa cum se pune în de artist plastic. Şi este foarte
parcă nu mai exista altă zona Banatului”, explică apreciată de cei care o văd
culoare pe faţa Rodica Jianu. astfel îmbrăcată.
pământului”. Chiar dacă pânza După ce a terminat ia,
„Şi am zis că, dacă sunt folosită nu este ţesută de Rodica Jianu s-a apucat să îşi 25
şi Rozalia, să folosesc şi mână, ci lucrată de lucreze o cămaşă ţărănească.
rozul, mai ales că am maşină, iar iia a fost
moştenit de la sora mamei lucrată după propriile
mele care cosea o cutie cu standarde, Rodica Jianu
jurubiţe în care am găsit o a respectat toate rigorile
jurubiţă roz de mătase, iar după care se lucrează un
una albastră, pe care am astfel de element
folosit-o, este tot din acea vestimentar.
cutie. Pentru că, după ce am Şi pentru că nu avea
căutat de am spart pământul experienţă, modelul de
i n t e r v i u
prin tot oraşul după culori, „încreţ” a fost mai întâi

mi-am dat seama că eu am desenat, pentru că este
culorile respective şi că de profesoară de desen şi
fapt este ia mea şi pot să pun asta ştie să facă cel mai
ce culori vreau pe ea. În afară bine, şi l-a lucrat cu
de acest albastru pe care l-am şablon.
cumpărat, restul este din „La gât am făcut un
cutia mătuşii mele”, spune încreţ cu „puişori în cuib”, iar
Rodica Jianu. când am încheiat-o am
Pentru a-şi îmbogăţi folosit ideea tradiţională,
ia, a folosit şi paiete, pe adică am folosit un lat de
care bunica ei le numea pânză pentru spate,
„fluturaşi”, iar de jur adaptând pânza pe care o
împrejurul lalelelor a aveam ca să fie cum scrie la
făcut şi nişte clopoţei, carte. Ia nu se croieşte, ia se
in memoriam 24-27
Dumitru Brehui, colecţionar,
aflând despre pasiunea mea,
să-mi ofere câteva
manuscrise inedite, printre
care şi unele, deosebite, ale
lui Asachi. Documentându-
m e m o r i a m
mă asiduu, cu mult înainte
de a mă înscrie, am elaborat
teza de doctorat în numai doi
ani, după care am susţinut
teza, în prezenţa
conducătorului ştiinţific:
Dumitru Micu şi a
Dan Lupescu alţi scriitori clasici… Fiind membrilor comisiei
ani de război, a trebuit să mă doctorale: Eugen Todoran
transfer la „Fraţii Buzeşti”, în (Universitatea din
Marin Sorescu – Craiova, mai aproape de Timişoara), Alexandru Dima
i n
punţi spre Bulzeşti, însă mătuşa (venit de la Iaşi, care se
profesoară din Bucureşti a transferase, între timp, în
nemurire (3)
continuat să mă îndrume şi, Bucureşti) şi Ovidiu
mai ales, să mă sprijine Papadima. De reţinut că, la
Interviu cu prof. univ. pecuniar, cu preponderenţă Editura „Minerva” din
dr. George SORESCU, pecuniar. Capitală, monografia mea
Laureat al Academiei – Ce ecouri a avut teza despre Gheorghe Asachi
26 Române de doctorat pe care aţi fusese deja tipărită, cu câteva
(continuare din nr. susţinut-o în anul 1970: săptămâni înainte de
42/2019) „Gheorghe Asachi – Viaţa şi momentul susţinerii tezei.
– Mătuşile din opera”, monografie pe cât de Partea neplăcută era, însă, că
Bucureşti ce rol au avut în neaşteptată, pe atât de – anterior momentului
formarea Dv? originală, pentru unii chiar susţinerii – am întâmpinat
– Cel mai substanţial insolită şi provocatoare, prin manifestări de ostilitate
ajutor l-am primit de la acribia documentării, tocmai de la unii dintre
Maria Ionescu, cum rigoarea şi limpiditatea colegii de la Facultatea de
spuneam, profesoară de latină a redactării, prin Filologie din Craiova. Pentru
italiană, sora din Bucureşti a judecăţile de valoare a-mi pune beţe în roate, au
mamei Aceasta m-a luat din echilibrate, judicioase şi lansat zvonul că intenţia mea
Bulzeşti, după absolvirea notele de originalitate subterană ar fi fost aceea de a
claselor primare, şi m-a irefragabilă? deveni decan ori măcar şef de
ajutat să urmez studiile catedră – afirmaţii
– Fiind profesor în
gimnaziale în Capitală. Era, tendenţioase, cu totul
Turnu Severin, eram
repet, profesoară de italiană, mincinoase, deoarece aşa
preocupat, obsedat de ideea
studiase şi fusese în Italia ceva nu-mi trecuse niciodată
de a-mi da doctoratul.
câţiva ani, avea o bibliotecă prin gând şi nici nu eram
Frecventam arhivele,
bună, pe care eu o scotoceam tentat de asemenea
bibliotecile importante ale
deseori, îmi alegeam cărţi… promovări, pentru că nu
urbei, colecţionam
De atunci, încă de atunci m- eram bun pentru astfel de
documente literare…
am obişnuit să-i citesc pe funcţii…
Întâmplarea a făcut ca
Dante, pe Petrarca, ca şi pe secretarul Liceului „Traian”,
– De ce ziceţi că nu evocat familia lui Asachi; 2. corespondenţa pe care o
eraţi bun? Vă îndoiaţi de că manuscrisul „Leucaida”, purtasem, pe acest subiect,
abilităţile dv organizatorice, menţionat de mine ca inedit, cu profesorul din Iaşi, care
manageriale sau în ce sens? tradus şi comentat în reliefa: „Eu am publicat, în
– Nu! Nu mi-au plăcut premieră, nu ar fi inedit, revista Cronica, un
astfel de funcţii deoarece întrucât Gheorghe manuscris, dar din 1819,
implicau irosirea timpului cu Ungureanu, de la Iaşi, mi-o scris în limba română, pe
birocraţie, acte luase înainte, publicând acel când al dumitale este
administrative, fel de fel de manuscris inedit… Mi-am anterior, din 1812, scris în
rapoarte etc. Printre cei ce pregătit, în replică, un italiană”… Cei din comisie s-
acţionau subteran era şi unul material detaliat, în care-i au arătat stupefiaţi. Unul s-a
care-mi părea apropiat, dar… contra-argumentam pe întrebat cu voce tare: „Cum a
avea să se vadă că nu-mi era puncte, profesorului Piru… fost posibil ca profesorul Al.
bun coleg, în realitate. El a Şi aşa am plecat la Bucureşti, Piru să nu observe aceste
fost cel ce l-a influenţat pe să-mi susţin teza. Unul detalii şi să-l acuze pe
profesorul Al. Piru, decanul dintre membrii comisiei a nedrept, pe George
Facultăţii, un om generos, făcut referire la acel Sorescu?”… După care am
bine informat şi bun comentariu critic, întrebând trecut la susţinerea propriu-
profesionist, cu care fusesem dacă, în atari condiţii, mai zisă a tezei, care beneficia şi
în relaţii amiabile, de este oportună susţinerea. Un de referate ştiinţifice
prietenie, dar care – în urma membru al comisiei a sărit ca neoficiale, favorabile trimise
unei polemici indirecte cu ars, opinând că trebuie să de specialişti în domeniu din
Marin Sorescu şi presat de susţin public teza de centre universitare,
aceste „fitileli” – îşi doctorat. M-am ridicat şi am personalităţi recunoscute la
schimbase vădit atitudinea şi spus că sunt de acord cu nivel naţional, a căror 27
comportamentul faţă de susţinerea şi să mi se dea autoritate era dincolo de
mine. Îmboldit mereu, în voie să-mi prezint mai întâi orice îndoială. Unul dintre
cele din urmă, Al. Piru a scris replica pregătită, pentru că aceste referate era trimis de
un articol pe alocuri virulent: nu vreau să planeze vreo
„Asachiana”, publicat în suspiciune asupra
revista „Contemporanul”. corectitudinii mele. Au
Fratele meu cel mai mic, încuviinţat solicitarea mea.
m e m o r i a m
Ionică, având abonament la Ca răspuns la prima acuză,

această revistă, care-i sosea am deschis monografia
săptămânal în Bulzeşti, i l-a „Asachi” indicând paginile şi
arătat mamei ori poate ea a i-am rugat să citească – au
dat peste acea revistă… M- constatat că, în acele pagini,
am pomenit cu mama la am evocat şi figurile familiei,
Craiova. A intrat direct în aşadar reproşul lui Al. Piru
subiect, abordându-mă era neîntemeiat. Referitor la
frontal: „Măi George, te atacă a doua acuzaţie, am
Piru în Contemporanul… E evidenţiat că este vorba de
manuscrise diferite, la
i n
adevărat ce scrie?...”. Eu încă

nu văzusem acel articol. L- distanţă de ani unul de altul
am citit cu atenţie şi am – aşadar, manuscrisul meu
constatat că nu avea era cu totul altul decât cel
dreptate. Acuzele cele mai descoperit de Ungureanu.
grave erau două: 1.că nu am Le-am arătat şi
aparte. Ea a avut relaţii de
colegialitate cu Asachi, între
ei înfiripându-se un „amour
platonique”, cum recunoştea
însuşi autorul sonetelor.
După plecarea lui Asachi din
m e m o r i a m
Roma, ea s-a căsătorit cu
doctorul francez Benito
Mojon, prietenul lui
Napoleon din bătălia de la
Marengo. Amândoi, Bianca
şi Benito, au murit în 1849,
de ciumă, cu care Bianca
fiul lui Ion Pillat. După anii 1809-1812. Am adăugat, fusese contaminată la
susţinere, comisia s-a retras, în recenta ediţie – George Milano.
a deliberat apoi a comunicat Sorescu, „Leucaida lui Alvivo – Prin ce se
rezultatul pozitiv: a hotărât Corintio Dacico” (G. Asachi), caracterizează cele 46 de
i n
acordarea titlului de doctor Editura Autograf, 2015, sonete, caligrafiate foarte
lui George Sorescu. Marin, biografia Biancăi Milesi, alte frumos pe hârtie
care asistase la susţinere, a documente, scrisori, care transparentă de calc, cu tuş
insistat să mergem la revista întregesc imaginea negru, într-un volum
„Contemporanul”, unde am Leucaidei. Este un volum de copertat, păstrat în condiţii
depus replica mea la articolul 46 de sonete, scrise de Asachi impecabile?
lui Al. Piru, pentru care în manieră petrarchistă, – Concepute, cum
28 alesesem titlul „Plăsmuiri traduse de Gh. Dogaru, afirmam, în manieră
critice”. Replica mea a fost controlul ştiinţific – de G. petrarchistă, ele
publicată în numărul proxim Lăzărescu, Petru Creţia, C.D. impresionează prin
al revistei. Zeletin şi Al. Duţu. Bianca sensibilitatea aparte şi prin
– Care este cea mai Milesi descindea din familia vibraţia realistă cu care au
luminoasă amintire pe care o Viscontinilor, din care, fost scrise. De-a lungul a mai
păstraţi din frumosul probabil, se trăgea şi Laura bine de un secol şi jumătate,
municipiu de pe malurile lui Petrarca, din Milano. până au ajuns la Severin, în
Dunării, care este, din 1968, Asachi îşi însuşise limba colecţia lui Dumitru Brehui,
capitala judeţului italiană în răstimpul care ni l-a dăruit Subliniez
Mehedinţi? studiilor lui la Lemberg, la că, la vremea când acest
Viena şi la Roma. Stăpânea, preţios manuscris a ajuns la
– Descoperirea
în mare măsură, noţiunile Severin, oraşul nostru
manuscrisului „LEUCAIDA”.
prozodice ale limbii italiene. dunărean era unul cu
Reiterez ideea că
Îndrăgostindu-se de Bianca accentuat profil cultural. I.G.
manuscrisul l-am descoperit
Milesi, i-a scris aceste sonete, Bibicescu, directorul Băncii
în arhiva particulară a lui
care au rămas în manuscris, Naţionale, apropiat al
Dumitru Brehui, secretarul
cu care a venit în ţară. Bianca marelui profesor Istrate,
Liceului „Traian”.
Milesi, muza lui Gheorghe fusese coleg, la Colegiul
Manuscrisul este un volum
Asachi, era carbonară, din „Carol” din Craiova, cu Al.
de versuri cu sonete în limba
perioada Risorgimentului Macedonski şi a sprijinit
italiană dedicate de
italian, pictoriţă şi consecvent autorităţile
Gheorghe Asachi Biancăi
memorialistă, dintr-o familie culturale din urbe, inclusiv în
Milesi, o colegă de-a lui din
aristocrată, de un patriotism campania de construire a
anii de studenţie la Roma, în
viitorului Palat al Culturii, Universitatea din Timişoara) dea doctoratul. Venind de la
sub patronajul lui Teodor şi colegii de la Liceul Severin cu experienţa de
Costescu, al cărui nume îl „Traian” m-au recomandat, conducător de cenaclu şi de
poartă. Alt detaliu fără ca mie să-mi comunice cerc literar, de unde
interesant: una dintre fiicele cineva acest lucru. Întrebat publicasem, în „Oltenia
lui Asachi descoperise, la fiind dacă sunt de acord să literară”, sonete şi diverse
Paris, mormântul Biancăi mă transfer la Filologia din articole, mi-a convenit să-mi
Milesi. Cetatea Băniei, am răspuns pot relua activitatea, atât în
– Cum a prins viaţă , în afirmativ. Profesorul publicistică, dar şi în
sufletul dv, iubirea pentru Cioroianu s-a dus la cercetări, în studii cu
Secolul Luminilor? Bucureşti şi mi-a luat avizul caracter literar. În acest
pentru a mă muta la context m-am hotărât să mă
– Pasiunea mea pentru
Institutul Pedagogic din înscriu la doctorat, iar în
veacul Luminilor s-a născut
Craiova. Întâmplarea a făcut 1970 l-am şi susţinut.
din lecturile asidui şi
să mă căsătoresc şi n-am mai – Împăcarea cu
aprofundate. Procesul de
venit pe noul post. În anul propriul Eu! În ce se
cunoaştere se adânceşte prin
următor, l-am întâlnit pe regăseşte, după 43 de ani de
lecturi sistematice.
profesorul Râncu, care m-a eforturi creatoare ale Dv,
Conceptul „La Lumiere”
întrebat: „De ce nu vii la aici, în Craiova?
poate să fascineze uneori un
Institut, că ai fost aprobat?”.
tânăr aflat în perioada – În 17-18 volume
L-am căutat pe profesorul
studiilor. Sigur că a fost un personale şi în 25 de volume
Cioroianu şi i-am mărturisit
moment de satisfacţie cu opera lui Marin Sorescu.
că m-am hotărât să vin –
spirituală, incipientă şi Sunt laureat al Academiei
acesta a mers din nou la
benefică, pe care am încercat Române pentru lucrări
Ministerul Învăţământului, 29
să-l valorific. ştiinţifice şi valorificarea
mi-a luat o nouă aprobare şi
– Ce satisfacţii operei lui Marin Sorescu (5
aşa am ajuns de la Severin la
profesionale v-a adus cariera martie 2004). De-a lungul
Institutul din Craiova…
universitară? celor patru decenii, am
Fireşte că acesta a fost un pas
– 1961 este anul foarte important pentru
începerii carierei mele mine, în plan profesional,
universitare. Profesorul dar şi uman, aici întâlnind
m e m o r i a m
universitar Constantin personalităţi remarcabile.

Cioroianu, prorectorul Profesorul Ion Zamfirescu,
Institutului Pedagogic de 3 care preda „Istoria literaturii
ani din Craiova, unde se universale”, m-a luat
înfiinţase Facultatea de asistent. Devenisem, ca prin
Filologie, a trimis în Severin miracol, coleg cu Barbu
un emisar care să se Teodorescu, care fusese
intereseze, la Secţia de secretarul lui Nicolae Iorga,
Învăţământ, despre cadrele şi cu fiul lui Panaitescu-
tinere din învăţământul Perpessicius, profesor de
preuniversitar severinean franceză. Aceştia făceau
i n
care ar merita să predea la naveta de la Bucureşti,

proaspăt înfiinţata facultate săptămânal. În plus, se
din Bănie. Şeful Secţiei, prof. punea problema unor
Vasile Şerban (devenit mai cercetări ştiinţifice, mai ales
târziu cadru didactic la pentru cei ce doreau să-şi
românesc şi universal. Un
prim exemplu: „Al.
Macedonski inedit”, apoi
manuscrisele aparţinând lui
Gheorghe Asachi, Costache
Negri şi alţii. În etapa a doua,
m e m o r i a m
am deplasat accentul pe
interpretarea operelor
literare din patrimoniul
românesc şi european. De
pildă, în volumele
„Neliniştea esenţelor”,
„Structuri erotice în poezia
primit peste 40 de diplome şi „Byron şi Eminescu”, română”, „Colocvii în
premii! subiecte din clasicii noştri, Grădina Hesperidelor”,
– Câte teze de doctorat multe teze privind opera „Exegeze”, preocupările mele
aţi coordonat? poetului naţional… Tot îşi găsesc expresie, fiind de
i n
timpul am fost alături de notorietate faptul că nu m-
– 35. Priviţi-le acolo, pe
am mulţumit să prezint critic
ultimele două rafturi ale doctoranzi, cu idei, cu
doar componentele operelor
coloanei de bibliotecă sugestii şi diverse îndrumări
de bază, ci m-am străduit să
„Milcov”, dinspre fereastră… metodologice, astfel încât,
aduc o serie de contribuţii,
Am trăit satisfacţia spirituală finalmente, tezele lor să
deseori cu elemente inedite.
că doctoranzii au lucrat în conţină cât mai multe
contribuţii ştiinţifice, reale. – Originale.
30 mod onest – nu au plagiat,
aşa cum se pare că a fost – Vă rog, domnule – Originale, fireşte! Vă
moda în ultimii ani. Am avut profesor George Sorescu, să invit să spicuim, fie şi în fugă,
doctoranzi şi din Basarabia, reliefaţi înşivă calitatea o suită de titluri, pentru a
din Grecia, din Macedonia. primordială pe care aţi vizualiza, cu ochii minţii, aria
Dintre tezele cele mai bune, urmărit-o cu obstinaţie în autorilor şi temelor disecate:
foarte bune, le amintesc pe studiile dv monografice, în „Conachi – Eminescu. Arii
acelea ale lui Ovidiu zecile de analize, sinteze şi oraculare”, „Cultul lui
Ghidirmic, un bun cercetător eseuri pe care le-aţi publicat, Dionysos”, „Nimicul în
şi un valoros critic literar, mai întâi, într-o puzderie de accepţie eminesciană”, „Mit
Gabriela Rusu-Păsărin, reviste: „Convorbiri literare”, şi scenarii mitice în Strigoii
Maria Ionică şi Gabriela „Tribuna”, „Ramuri”, de Eminescu”, „Conceptul
Şerban (ultimele două din „Tomis”, „Lamura”, „Scrisul tăcerii în erosul eminescian”,
Slatina, judeţul Olt), lectorul Românesc”, ca şi în „Marin Sorescu şi fabulosul
de macedoneană de la „Analelele Universităţii din folcloric”, „Garcia Lorca şi
Universitatea din Craiova, Craiova”, studii reunite apoi Marin Sorescu”, „Infernul în
un tânăr şi o tânără din în diverse volume? vechile culturi”, „Codurile
Grecia, un român din Sibiu şi – Prima perioadă mi- înţelepciunii în Luceafărul”,
soţia sa din Albania (ambii, am întemeiat-o pe „Marin Sorescu – exegezele
acum, cu titlu de doctor în valorificarea unor tinereţii”, „De la Homer la
Filologie Română)… Aceştia manuscrise inedite, pe care Eminescu”, „Marin Sorescu
şi ceilalţi şi-au ales teze cu le-am abordat cu în medii literare hispanice”,
teme din literaturile română, instrumentele specifice „Marin Sorescu în medii
franceză şi engleză. domeniului şi le-am literare germane”, „Marin
„Shakespeare şi Eminescu”, interpretat în context istoric Sorescu – Tratat de
inspiraţie”, ,,Eminescu şi publicaţie. Preotul culegea planul valorilor literare… În
prototipurile eterne”, folclor din comunităţile ceea ce mă priveşte, la
„Ovidiu Ghidirmic – exeget româneşti din jurul Severin, acest daimon – care
şi hermeneut de profil”, bătrânului Danubiu. Sunt se trezise în mine încă din
„Mytos şi exegeză modernă”, bucuros să vă destăinui că, şi perioada studiilor liceale – s-
„Borges în viziunea lui Marin acum, după atâţia ani, a manifestat sub diferite
Sorescu” etc. Aş putea să primesc epistole de forme, încât am reuşit,
citez altele din volumul mulţumire de la foştii mei parţial, să scriu articole şi
„Colocvii în Grădina elevi care participau la anumite studii, graţie acestui
Hesperidelor”. reuniunile cenaclului literar, daimon, fără de care –
– În creaţia dv literară, pe care i-am îndrumat subliniez – nu se poate… Din
aţi făcut pasul de la poezie atunci, iar ulterior i-am acea perioadă şi de mai
spre eseistică, publicistică, promovat prin prefeţe la înainte, i-am intuit daimonul
istorie şi critică literară sau diferite volume ale lor. O şi lui Marin, pe care îl
invers? fostă elevă, Einhardt Ana – găsisem formulat, cu
poetă consacrată acum, cu 12 anticipaţie de două milenii,
– De la poezie la
volume de versuri tipărite – la Horaţiu: „Os magno
exegeze critice.
m-a sunat zilele trecute. sonatorum” – „Gura care va
– În anii de profesorat Dintre foştii mei elevi şi rosti lucruri măreţe”. El mai
la Liceul „Traian”, ce daimon membri ai cenaclului care s- poate fi înţeles şi ca un
vă dădea ghes, vă stăpânea au dedicat literaturii şi sunt impuls interior, care te
inspiraţia?
recunoscuţi ca scriitori stăpâneşte permanent şi nu-
– În activitatea mea de consacraţi la loc de frunte se ţi dă pace.
profesor la Liceul „Traian” află şi Şerban Foarţă, stabilit
din Tr. Severin, întinsă pe la Timişoara. La şedinţele 31
vreo şapte-opt ani, din 1953 acestui cenaclu a participat şi
până în 1961, pe lângă Marin Sorescu, citind poezii
activitatea de profesor, şeful proprii (în 1957-58).
Secţiei de Învăţământ mi-a – Şi, totuşi, nu mi-aţi
încredinţat conducerea răspuns la întrebarea
cenaclului „Al. Vlahuţă”, la referitoare la daimonul ce vă
care participau cadre însufleţea când eraţi
m e m o r i a m
didactice, intelectuali de
profesor la Liceul „Traian”
toate vârstele, pensionari ai din Drobeta-Turnu Severin…
urbei, dar şi tineri cu
– În accepţie socratică,
preocupări literare. De mai
daimonul înseamnă darul
multe ori a participat şi
zeilor – „theia moira”. Fără
preotul Gheorghe
acest daimon nu poate fi
Dumitrescu-Bistriţa,
vorba de un poet ori de un
conducătorul şi realizatorul
scriitor adevărat. Or,
revistei „Izvoraşul”, de mare
Horaţiu afirma: „Poeta
notorietate în perioada
nascitur” – „Poetul se naşte”.
interbelică, având difuzare la
i n
Aşadar, ca să devii creator

nordul, dar şi în sudul
autentic, trebuie să
Dunării, toţi preoţii şi
moşteneşti un daimon, care
învăţătorii făcându-şi
– printr-un act de cultură, e
abonamente, an de an, la
de preferat o cultură aleasă,
această prestigioasă
care se poate realiza în
proză 28-33
început prin vânzarea unor
texte înregistrate cu caracter
motivațional dar care, în
câteva momente te învățau
în a utiliza orice tehnologie și
a stăpâni orice proces de
producție. Lucrurile au mers
foarte bine până în ziua când
Adenel a ascultat chiar el un
p r o z ă
text, de acest gen, până la
capăt și l-a cuprins o dorință
nebună de a ajunge cel mai
bun maestru bucătar posibil.
Dandu Briel Totuși, dacă s-a
Așa că, în timp ce vindea în
luminat de ziuă, eroul nostru
continuare cursuri și texte, a
Adenel, trebuie să se cupleze
O zi obişnuită din la interesele unei firme unde
început studiul tainelor
anul 3000! bucătăriei tradiționale, adică
este angajat. El poate să
așa cum găteau strămoșii lui
lucreze și noaptea dar aceea
pe la anul 2800. Avantajul
și-a rezervat-o pentru
Dacă acum sute de ani era că acum, avea
pasiunile personale. Acum va
omul se trezea de dimineața posibilitatea să procure orice
intra în legătură cu una din
și pleca la treaba lui acum fel de legumă sau fructă și
firmele cu care are contract.
lucrurile s-au simplificat și orice fel de ingrediente căci
32 noțiunea trezitului nu mai El are dreptul să lucreze, la
de câteva sute de ani nimeni
câte firme dorește,
există. Lumea nu mai pierde nu mai consuma carne de
bineînțeles chiar simultan.
timp stând într-un pat și niciun fel, majoritatea
Capacitatea lui mintală și
dormind ore întregi deoarece hrănindu-se prin, pur și
tehnologia îl ajută să poată
totul se rezolvă în fracțiunile simplu, inspirarea de
rezolva sute de probleme în
de timp dintre teleportări. vitamine și hrană gazoasă, în
același timp. Nu este nevoie
Ele nu au o durată mare dar orice local cu specific culinar.
să se deplaseze la niciunul
sunt suficiente, prin Plăcerea lui era și să
din sediile firmelor pentru
multitudinea lor, pentru a vândă holograme pentru
care lucrează și nici nu este
cumula, puțin zipuit, câteva concediu pe care cel care le
cazul să cunoască vreo
ore bune de odihnă. cumpăra le putea deschide și
persoană din conducerea ei.
Nici măcar noțiunea de atunci era pe o plaje, pe un
De fapt el nici nu știe unde
loc de muncă nu mai există șezlong, sau în vârful unui
sunt acestea sau cine le
fiecare fiind prezent tot munte, după o ascensiune
patronează.
timpul cam peste tot. Ceea ce extraordinară. Vremea
Pentru prima slujbă a
s-a păstrat, din vechime, a hologramelor, alb-negru sau
căutat pe internet ceva care
fost familia, adică un bărbat doar simplu colorate era de
să-i convină și a găsit o
și o femeie uniți prin legea domeniul trecutului și acum
funcție de marketing la o
sacră, în anumite condiții, au orice hologramă are chiar
firmă care distribuia produse
dreptul la nenumărați copii miros iar dacă e vorba de
de instruire a celor care se
și le sunt asigurate toate cele feluri de mâncare
plictisesc și doresc să aibă
necesare pentru pregătirea și tradiționale atunci există și
totuși o viață mai activă. A
instruirea lor. gust. Practic hologramele nu
se mai pot deosebi de iar calculatoarele lor știau timp decât să-i faci și apoi te-
realitate doar că legea le perfect ce au de făcut de la ai dus!
obligă pe fiecare să poarte prima atingere. Toți aveau o – Să știți că și pe
marca literei H pentru a nu atenție distributivă vremea aia se făceau de toate
exista riscul să faci o afacere excepțională și puteau să și dar mult mai intens, lumea
cu o hologramă. Sigur că s-a converseze, să-și conducă era fericită și se distra
încetățenit obiceiul ca afacerile și eventual să minunat, sigur că totul părea
anumiți patroni să trimită la citească un text nou. Cu toate că se desfășoară repede,
negocieri holograme identice că majoritatea preferau ca repede!
cu ei și să le dicteze ce să textele să le fie transmise în
– Nu cred că a existat o
spună, sunt întruniri uneori cipurile de memorie atașate astfel de lume, de
care se fac numai între după ureche și să fie derulate exemplu,eu o cunosc pe
holograme. Singura în pauzele ce interveneau în prietena mea de optzeci de
diferență este că acestea nu discuție. ani dar încă nu ne-am pus
au drept de semnătură el Ca de obicei Adenel problema să ne căsătorim în
fiind, în exclusivitate stătea la masă cu diferite vreun fel, cred că este prea
apanajul omului real. cunoștințe, unul era inginer, devreme!
Lumea se aduna la câte altul specialist în – Ai și tu dreptate, mai
o petrecere sau la masa de calculatoare, altul bucătar bine schimbăm subiectul.
prânz și toți glumeau și celebru și nu lipsea nici Cine are altă idee?
râdeau iar în acest timp prin profesorul lui de științe care
– Mie mi-ar place să
atmosferă pluteau vapori de urmau să fie inventate.
vorbim despre cei care au
hrană exact cum își dorea Fără nicio pregătire venit zilele trecute de pe
fiecare, cu miros de 33
prealabilă el i-a întrebat: cine Marte, niște persoane foarte
sandwich, de roșii, de sushi, are mai mult de 200 de ani? drăguțe.
fripturi din alge marine, ouă – Ce vorbă e asta, ce
ochiuri, care nu se suntem la grădiniță, toți
considerau a fi carne, oricum avem peste vârsta asta, dar
nimeni nu mai știa ce este aia ce-ți veni?
găină sau cum arată un
– Nu știu dacă știți dar
copan la grătar. Asta se mai
cu multe sute de ani în urmă
putea vedea doar la Arhivele
oamenii depășeau rar o sută
naționale, unde erau
de ani!
înregistrate, pe nano discuri,
p r o z ă
toate obiceiurile mai vechi – Hai mă, și ce făceau

ale omenirii. în acest timp atât de scurt?
Bineînțeles că în timpul – Tot ce facem și acum
acestor întâlniri nimeni nu-și dar că toate aveau o durată
întrerupea activitatea pentru mult mai mică.
care era angajat. Toată – Vorbești prostii, cum
tehnologia era pe masă și să trăiești atât de puțin, când
avocații pledau de zor pe să te instruiești, când
tastauri, profesorii examinau călătorești pe alte planete, să
studenții iar managerii de cunoști o fată , să faci copii,
zbor dirijau aeronavele. să-i însori, evident că nu ai
Nimeni nu deranja pe nimeni
‒ Și tu ce ai mai vrea?
‒ O viață ca în filmele
din arhive, lumea se
întâlnea, bea ceva din niște
cupe frumoase, se privea, se
îndrăgostea, plecau
împreună, făceau dragoste,
era cu totul altceva.
‒ Tu ești chiar
p r o z ă
caraghios cum să faci așa
ceva, te complici mult. Toată
hrana îți este transmisă
– Așa este, am vorbit și – Ăsta chiar ar fi un automat prin respirație, de
eu cu ei, dar nu m-am progres! privit poți să ne privești cât
lămurit dacă sunt din cei ‒ Eu cred că cel mai vrei, de plecat împreună
originali sau sunt un fel de bine ar fi să mai plecăm toți o dată, iar
corcituri create din îmbogățească puțin dragoste sau ce o fi aia nu are
împerecherea cu atmosfera cu oxigen că parcă niciun rost că transpiri și e
cosmonauții care s-au dus așa poluare nu a mai fost de mult mai ușor să faceți un
acolo, că acum nu mai este mult! schimb de energie prin orice
nicio diferență între ei. mijloc de comunicare și e
‒ Dar tu nu ai trusa ta
– Eu nu cred că mai de respirat care are și același lucru doar că poți face
asta în timp ce te plimbi sau
34 există din cei de primă pastilele cu oxigen, iei una și
generație și toți, acuma, sunt gata. lucrezi pentru firmă. Dacă
un fel de amestec. vrei mai mult te duci la biroul
‒ Ai și tu dreptate dar de stare civilă și ceri lista cu
– Ai dreptate, că Marte este greu să-mi umflu
persoanele de sex opus
a fost colonizat de multe sute plămânii cu pastile. Nu
compatibile cu tine, sau
de ani, dar aceștia ce doreau? vedeți și voi, ne hrănim cu
participi la loteria familiilor
– Să ne plaseze o mâncare gazoasă, respirăm și găsești cea mai potrivită
tehnologie de purificare mai pastile, cum să se dezvolte și persoană cu care să-ți petreci
performantă decât ce avem mușchii noștri? măcar o sută de ani, pentru
noi acum. Știți că în prezent ‒ Da ce nevoie ai de început. Ce rost are să implici
sterilizarea atmosferei și mușchi că tu nu depui niciun sentimentele în chestia asta?
purificare corpurilor noastre efort!
‒ Din câte m-am
și a hainelor se face prin
‒ Am auzit că pe documentat, pe vremuri,
contactarea serviciului de
vremuri lumea făcea sport, totul se făcea pe bază de
purificare care transmite
alerga, ridica greutăți, sărea sentimente, nu erai
costumelor noastre
de-a lungul, și toată lumea programat să fii fericit și
instantaneu toate
arată altfel, noi, acum, parcă gata!
substanțele necesare iar ei
suntem numai capete ‒ Astea sunt prostii de
vor, acum, să ne plaseze
umblătoare. Ne întâlnim, adormit copiii, că parcă așa
costume care se autocurăță și
vorbim, lucrăm, plecăm, iar se spunea atunci când cineva
atunci nu mai ai nevoie să
venim, iar plecăm și în rest zicea o chestie mai gogonată,
apelezi la un serviciu
nimic. cum adică sentimente și
specializat.
logica unde este, ‒ Păi singur? Cum să fii era fiul lor care dormea ca un
programarea ta ca om unde fericit singur! prunc adevărat.
este? Sau vrei să fii de capul ‒ Ți-am mai explicat Soția lui s-a întors spre
tău? dar tu ești greu de cap, vrei el și i s-a părut agitat și la
Adenel, cel cu pereche, te duci la o firmă întrebat:
sentimentele nu mai știa ce specializată și pleci de acolo ‒ Ce este iubirea mea,
să spună interlocutorul lui cu pereche. ce s-a întâmplat?
era foarte hotărât să-l ‒ Adică să nu ne ‒ Nici eu nu știu, am
combată, până îl lămurea dar întâlnim, să nu ne visat o lume oribilă fără
el nu prea avea chef să cunoaștem, să nu-i dau o
suflet și fără sentimente.
cedeze. floare, să nu ne sărutăm? ‒ Culcă-te la loc, așa
‒ Eu cred că cei din ‒ Am impresia că tu vrei ceva nu există și nici nu va
vechime aveau și ei o viață doar microbi nu o viață
exista vreodată!
frumoasă și asta se datora normală, dar te asigur că
Pe fereastră se auzeau
numai sentimentelor. toate persoanele care se strigătele copiilor care
‒ Sentimentele nu se furnizează de firmă sunt
mergeau la școală și peste tot
mai recomandă a fi utilizate sterilizate în prealabil în
era o primăvară minunată iar
de foarte multă vreme, acum abur profesional, adică dacă
soarele strălucea prin
avem computere, avem ții neapărat să pui gura pe ele
geamuri.
programe, avem informații sunt curate, nu pun
de absolut toate formele și probleme.
atunci ce să faci cu ‒ Eu nu mă refeream că
sentimentele, la ce bun, sunt aș dori să le gust ci să ne 35
inutile, mai rău te încurcă! atingem așa cum am văzut în
‒ Dar iubirea, nu e un filme.
sentiment? ‒ Pentru asta poți să iei
‒ Și ce faci cu ea, e pe o hologramă tactilă care îți
DVD să o poți relua când ai dă toate senzațiile posibile și
chef, e pe cip să o poți lua cu o atingi unde vrei tu!
tine oriunde, te face ea să te ‒ Eu nu vreau să-mi fac
simți mai sătul, cu ce te ajută o familie cu o hologramă, să
acest sentiment? fac copii cu așa ceva, vreau o
‒ Poate că mă face femeie reală pe care s-o
p r o z ă
fericit! iubesc!
‒ Prostii, pentru asta ‒ Ești învechit! Nici nu
există zeci de tipuri de știu ce cauți la masa noastră?
pastile, de la fericirea simplă Nu vezi că toți cei prezenți
la beatitudine sau la extaz și suntem holograme!
toate sunt numai din cele În acel moment Adenel
create genetic, adică foarte s-a trezit, se afla acasă, în
sigure, fără efecte secundare. patul lui, transpirat de ceea
Iei o pastilă și ești fericit în ce visase, lângă el era iubita
casa ta, pe vasul tău de lui, marea lui dragoste, iar la
croazieră sau oriunde vrei! capul patului, în pătuțul lui

note de călătorie 35
Biografii și interviuri
ale artiștilor inuiți: o sută la
număr, din Cape Dorset.
*
c ă l ă t o r i e
Artiști groenlandezi:
Aka Heegh, Arnannguaq
Hoegh, Camilla Nielson,
Kari Kristoffersen, Inuk Silis
Heegh, Ivalo Abelsen, Ivan
Burkal, Ivinguak Stork
Heegh, Jannie Jergensen,
Julia Pars, Julie Edel
Hardenberg, Kristine Spore
Kreutzmann, Linda T.H.
Florentin Ashoona, Siassie Kenneally, Milne, Lisa Kreutzmann,
d e
Tim Pitsiulak. Lisbeth Karline Poulsen,
Smarandache Maria P. Kjaerulff, Miki
Jacobsen, Mike Lynge, Naja
n o t e
Muzeul de Artă Rosing-Asvid, și Pierre
Auzias.
din Ilulissat *
În albumul „Eskimo
Muzeul de Artă din Art”, de Cottie Burland,
Ilulissat este dedicat publicat în 1973,
pictorilor groenlandezi. predominând elementele
arctice: caiacul, soarele (atât
36 Emanuel A. Petersen
de dorit!), schiurile, peștii,
(1894-1948), născut în
câinii pentru sănii, măștile,
Frederiksberg, Copenhaga, a
hanoracul, vasele, toba,
călătorit în Groenlanda de
animalele mitologice
douăsprezece ori în perioada eschimose, păsările arctice,
1925-1946. A studiat arta cu ursul polar etc.
profesorul Ejler Sørensen.
*
Zeci de picturi de-ale
sale sunt expuse. Alți pictori Directorul Muzeului de
groenlandezi: Hans Jaconi, Artă Ilulissat, Ole Gamst-
Aka Hoegh, Peter Rosing, Pedersen, aflând că mâine
Harald Moltke, Ossian plec în Danemarca, mă
Elgstrøm etc. sfătuiește să vizitez Muzeul
„Louisiana” din Humlebaek,
O expoziție a
în nordul Copenhagăi, unde
Studiourilor Kinngait din
este o expoziție de ceramică a
Cape Dorset, Canada. Au
lui Picasso.
expus: Cee Pootoogook, Itee
Pootoogook, Kakulu *
Saggiaktok, Malaija Am răsfoit „Guide to
Pootoogook, Mayoreak Cape Dorset Artists”, de Kyra
Ashoona, Nin-geokuluk Vladykov Eisher, și fotografii
Teevee, Ohotaq Mikkigak, de Jerry Riley, tipărit de
Papiara Tukiki, Pitaloosie municipalitatea din Cape
Saila, Qavavau Manumie, Dorset, Canada, în anul
Saimaiyu Akesuk, Shuvinai 2008.

cronică de carte 36-41
brutală din vis în realitate, lumină cu forță am
Daniel Luca când nu se mai pune preț pe pornit./Cine am fost și cine
normalitate („Simțim în aer sunt, mi-am reamintit”).
Recuperarea lipsa parfumului
inocenței normalității./Magia și-a Fiorii iubirii nu mai
pierdut deja efectul./Și stau ascunși, ci, ușor-ușor,
Karei întrezărim./Suntem în
În viziunea răsar în inimă, aducându-i
Molnar, poemul se află chiar pericol de luciditate!”). fericirea („În inimă îmi cresc,
pe granița dintre lumi Pierderea inocenței ca un fior,/Mugurii
(Poemul dintre lumi, Editura atrage și pierderea speranței, iubirii./Toate în jurul nostru
Inspirescu, Satu Mare, dar în mod voluntar, ca o strălucesc/Mai tare decât
2019), funcționând ca un acceptare, ca o renunțare în legea firii”).
filtru între viață și moarte, fața destinului („Mi-am
dar și între realitate și oniric. îngropat de vie
Poemele Tăiș de gând
Poem ce ascunde o speranța./Zilnic pun o floare și Comă melancolică nu
taină sufletească („Din pe mormânt”), urmarea fiind au suficientă forță, iar E
carnea literelor cufundarea în întunericul ușor este numai moralizator
crește/Poemul viu al tainei interior („Fără ea mă și atât, însă poezia Karei
scufund încet/în întunericul
mele”) și se naște din Molnar este curajoasă,
scheletele altor poeme („În din mine”). venind cu un mesaj optimist,
limpezimea din pre- Moment în care și de lumină și speranță, pentru
somn/zăresc schelete de moartea începe să-și facă ca omul să nu se lase 37
poeme/Ele-mi întârzie simțită prezența („Miroase-a niciodată înfrânt fără luptă.
visarea,/Continuă să mă moarte peste tot./Miroase-a
cheme”). lumânări și-a crizanteme”).
O taină a inocenței, atât Numai că speranța nu
c a r t e
a vârstei copilăriei („Ochii de se dă bătută cu una cu două,

copil privesc în gol,/Dar ci luptă din totate puterile
golul nu e gol, e plin/De pentru a supraviețui
fantezie și mister,/De feți („Buzele mi se crispează într-
frumoși, de zâne”), cât și a o grimasă/Și țip cu disperare
d e
maturității, nefiind pierdută mai tare decât ea,/Căci nu

atunci când fata devine mai știu unde am ascuns
femeie („Contrar obiceiului, lopata”).
c r o n i c ă
inocența mea/Nu s-a pierdut Și începe cursa pentru

odată cu ruperea
recuperarea inocenței
himenului./Fluturii mei albi
pierdute, rezultatul fiind o
încă zburau fericiți prin fața
reușită deplină („Și rând pe
ta, viperă!”). rând, cu grijă, mi i-am
Totuși, inocența se adunat,/I-am cunoscut din
evaporă odată cu intrarea nou și mi i-am
întrupat,/Împreună spre
multicolore,/mă scald în
aroma palmelor,/pe albe
cărări/la margine de suflet/)
de comparații exotice (Luna
c a r t e
o floare galbenă).
Multe cuvinte și
expresii revin obsesiv tocmai
pentru a reda complexitatea
d e
lucrurilor simple. De altfel,
vântul, ploaia, norii, stelele,
luna, curcubeul, fluturii,
c r o n i c ă
Alexandru Nelu Dulce cântec, pictată în viorile fac parte dintr-o
calde culori de pastel, poezia pinacotecă campestră prin
Huidici
ei emană parfumuri, e care este definită iubirea. Din
catifelată, e melancolică și această colecție de imagini,
Pletorismul îmbie la visare: „E târziu și rustică, nu pot lipsi păsările
petale de cuvânt pașii mei se pierd/în umbra (zbor lin de porumbel,
– cronică literară serii”..../„...ceru-i o pescărușii străbat cerul,
oglindă”.../„...acolo, tu îmi cântec de privighetori),
ești lumină”... „când soarele animalele (cerb cu glasul
Imagistic al poeziei Mariei apune în priviri”... Sunt cristalin sau căprioara).
38 Ciobotariu frânturi din poemul „În
liniștea serii”, un lait-motiv
Dar dragostea nu este
Născută pe plaiuri parcă al stării de regret în
întotdeauna un lucru
botoșănene, plămadă a fața trecerii ce amprentează
abstract, iar pe ici, pe colo
arealului care a dat culturii întregul volum. O iubire
scapă în clar-obscur din
românești atâtea valori, pierdută, poate trecută în
centura castității: „ține-mă
Maria Ciobotariu pare să se fi lumea umbrelor... o
lângă tine/în amintirea
maturizat în același creuzet urmărește și sensibilizează
primei iubiri/când
de porțelan în care s-a perpetuum pe autoare
pășeam/prin pădurea cu
închegat poezia populară. „chipul tău, o fotografie/cu o
stejari/în cea mai frumoasă
lacrimă a neînțelegerii
zi de mai” (Floare roșie).
mele/poartă
Prezentul volum este Apoi, revine cu literă mare,
parfumul/primăverilor de
un cronolog existențial, aș spune: „E luna Mai.../Și
altădată (Amintirea ta).
inegal răspândit în mireasma iubirii
Surprinzător este cum
anotimpuri și vârste și ne străbate/Alungă norul
tristețea-i este estompată de
transpune edenic într-un liniștii deșarte/Din covorul
epitete cromatice (floare
tărâm al dragostei împlinite. de timp” (E luna Mai). Sau:
roșie, porți albe, zorilor
Este, dacă ar fi să-l „sub cerul nobil de
albastre, petale albe, păsări
autodefinească, "Un poem opal/umbrele
albastre, fluturi albaștri,
închinat timpului". nopții/prindeau să se
fulgii albaștri) de metafore
întindă/pe plaja unde
luxuriante (sufla-n viorile de
noi/ne-am
vânt/, buchet de raze
cunoscut/cuprinși de împletesc şi se definesc una stele ce apune,/Pe înaltul
vraja/nisipului fierbinte” pe cealaltă: „voi scrie necuprins.” (E prima
(Cânta la țărm o mandolină). versuri/pline de ninsoare). Poezie a dragostei
iubire/despre anotimpuri... trăite și împărtășite în
poemele (La braț cu primăvara), „cu anotimpuri și vârste, a
Căci
prezentului volum fac parte veri arse de soare și împlinirii ei prin apariția
al iubiri,/toamne cu brume și urmașilor, a regretului după
dintr-un panteon
dragostei, din care nu poate nostalgii,/ierni troienite de stampe ale trecutului ei,
lipsi dragostea maternă doruri (Un zbor peste timp), bucuria parcurgerii, cu
„sufletul de dragoste-mi „renasc clipele trăite/în urmele de întristare în fața
cântă/... din ochii mei de braţele primăverii/... mă văd irepetabilității clipelor
mamă/cu iubire sfântă” copil,/în satul de lângă Prut” memorabile exprimate prin
(Iubire sfântă), „E atâta (Parfumul copilăriei), „în metafore și imagini plastice,
soare şi atât de bine/Când vă ochii mei verzi,/toamna se face ca poezia în sine să fie de
arată/iar glasul vremii/nu factură romantică (...)
privesc pe voi, copile/Cu voi
e tinereţea mea şi dorul”, sau știe să mintă/pe cer se Figurile de stil clasice se
dragostea față de părinți şi aprinde/o nouă lumină...” rostogolesc pletoric în
artefactele rămase în urma (Zboruri deschise) „respir a poemele Mariei Ciobotariu,
trecerii lor, „un singur loc/de doua tinereţe/într-o trecere încântă, uimesc și
prin vreme/voi alerga să prosternează, ceea ce a făcut
care-mi este drag/la casa
(Mirajul prind răsăritul (Se aude ca poezia ei să fie intens
părintească.”
nopții), „vântul îmi aduce colindul), „la tâmple am pus premiată la concursurile de
șoapte/și fire de argint/din cosițele gen din țară și străinătate, 39
întruna/tăcute
dulci mângâieri/la casa lunii și clipe din/iubirile făcând-o cunoscută și
părintească, nimeni nu-i/... pierdute”... (Ritmul unui apreciată în mediile culturale
și o lacrimă îmi umezește cântec) și exemplele ar putea în care fiinţează.
fața” (La casa părintească). continua...
c a r t e
Surprinzător este că
dragostea de mamă este Şi, în sfârşit, pentru că
singura care implică un prezentul auctorial al Mariei
sentiment de îngrijorare, Ciobotariu este timpul unei
după cum reiese din aceste frumoase vârste, dragostea
fragmente ale unor poeme ia o turnură
d e
dedicate celor două fiice: „în corespunzătoare: „Te-am

curând vor bate la întâlnit într-o iarnă
fereastră/fulgi albi din târzie,/.../Când se așterneau
c r o n i c ă
orizonturi.” (De ziua ta!) sau ninsorile între noi/Pe

„mă sperie/ninsorile lacrima zidită-n privire.”,
neașteptate/când fulgii vor „Mergem la braţ cu timpul
acoperi/potecile umblate nostru rece/E prima
(Ninsori neașteptate). Iar ninsoare sub alb curcubeu/...
dragostea e diferită, în Să mai chem iubirea, e în
funcție de anotimpuri şi zadar..../rămânem iarăși
vârste care se întretaie, se singuri/Sub lumina unei

stăteam eu. Ziua mergeam
împreună la cinema, la
teatru, la muzeu, la sala cu
orgă, la operă… (fiecare
c a r t e
cuvânt e ca un glonte tras în
Petre).
PETRE: Iar eu am
prins cu undiţa o balenă!
t e a t r u
Hop. Şi-aşa! În băltoaca de
lângă poartă. La noi, ştii,
d e
plouă din când în când cu
cartea de pe noptieră 53
FABIAN: Stop, că nu balene. (râde călos) În
Vlad Sărătilă eşti la stână! N-a fost nimic
c r o n i c ă
stomacul la asta am găsit
din ce insinuaţi voi. Dacă lanţugurile de la
Vino să te naşti! vreţi să ştiţi, sora voastră e douăsprezece vaci din sat pe
castă! care bâzdâgania le mâncase.
Numai pripoanele le stuche.
(continuare din nr. PETRE: Care coastă,
43/2019)
măi? Are vreo boală? FABIAN: Vacile
voastre, problemele voastre.
FABIAN: Neprihănită,
Dramă Eu v-am spus adevărul.
măi Petrea. Virgină. Nu mă
Actul I PETRE: (aproape
40 face să vorbesc şi eu
SCENA 3 (fragment) isteric) He, adevăr... cu
mojiceşte.
(Aceiaşi plus LALEAUA) chelea goală. A venit la mine
PETRE: (Năucit) Cum
[…] o fată tânără şi frumoasă şi-a
adică virgină, băăăi? De unde
PETRE: Nu se va naşte? rămas o lună de zile. Eu mă
virgină? Ce eşti nebun? Dar
Ah, vulpoi tărcat ce eşti! Ai uitam toată noaptea cu
eu pentru ce-am venit aici?
avut grijă să nu laşi urme. dragoste la dânsa şi mă
FABIAN: Zi şi tu că eu gândeam: de ce nu vine
Dar cu obrazul fetei ce faci?
nu ştiu. odată dimineaţa ca să ne
FABIAN: Eu nu m-am
PETRE: Hai că-i bună. ducem la muzeu, să vedem
jucat de-a dragostea. E
N-am băut nici n-am maimuţe umplute cu paie.
altceva la mijloc.
mâncat, la mireasă m-am FABIAN: Am impresia
uitat. Iar Ilinca plânge cu că n-o să înţelegi niciodată
PETRE: Altceva? Ce săptămânile de bucurie. Hop ce-ţi spun. Oameni ca tine
altceva? Ahaaa! Nu cumva ai şi-aşa! (Dur) Sora mea a fost văd în relaţiile dintre un
dus-o la doctor... la avort. vreodată pe-aici? bărbat şi o femeie numai
Ferească sfântul. Măăi, da
FABIAN: A stat o lună. patul şi coada vacii. Nimic
pentru asta eu te fac cordele!
Fără două zile. altceva! Niciodată!
(Înaintează agresiv
PETRE: Şi noaptea... PETRE: Ian uitaţi-vă la
spre FABIAN)
tot pe aici? dânsul! Îngeraşul domnului!
FABIAN: Nu, noaptea Făcătorul de bine! Poate să-ţi
acolo, în dormitor. Aici
pup mâna pentru că o rămas târziu, nu reuşiţi. Ş-apoi aţi mă mai prostisem. Acum
Ilinca neprihănită? vrut să aflaţi tot adevărul. înţeleg de ce nu-ţi plac copii,
FABIAN:(Conciliant) PETRE: Vrei să spui că de ce torni la poveşti despre
Petre, te rog să mă crezi, şi asta de la urmă tot căţăratul pe munte. Caţără-
există reguli, dar există şi minciună a fost? Ori, cum îi te sănătos, noi om mere pe
excepţii. Admite măcar asta, ziceai tu, adineaori, eccepţe. din jios.
deşi nu se poate ca ceea ce (Înveselit brusc) Aha, FABIAN: Loveşti în
este curat şi frumos între simţeam eu că-i ceva necurat amorul propriu şi voi fi
oameni să fie trecut la la mijloc. Îmi pare că ştiu şi nevoit să mă apăr. Să nu fie
excepţii. Nu a fost nimic din ce. Bă, tu n-ai curaj să spui cu supărare.
ceea ce crezi tu. Nu m-am adevărul. Ţi-l spun eu. Hei, PETRE: (Voios) Dau
culcat cu sora ta! Nu am dacă-s prost apu-s prost! nasul la tăiet.
nici un interes să te mint. Cum de nu m-am priceput (Fabian culege un
Oricum, vei afla totul şi ce mă de-odată?!
număr de telefon)
fac eu, când vii a doua oară? FABIAN: Cinstea din FABIAN: Alo, florăria
partea mea. Cu cel adus de la Afrodita? Săru mâna,
PETRE: (Îşi priveşte pletoasa. (Toarnă şi servesc) domniţă. Îmi pare bine că m-
pumnii) Da, asta cam aşa-i. PETRE: Acum, chiar să ai recunoscut. Pot găsi la ora
N-ai cum să mă amăgeşti. Ei, vrei, că nu te mai cumnăţesc. asta Laleaua mea preferată?
dacă nu-nu. Dragoste cu de-a Dacă-ţi spun, nu te superi? Da? Să ştii că ai o bomboană
sila nu se face. La urma FABIAN: Dau nasul la în loc de inimă. Hello, Lalli, 41
urmei, toate fetele plâng şi tăiet. poţi să vii fuguţa până la
văd că nici una nu se PETRE: Tu ai purtat-o mine. Mersi că nu mă laşi
prăpădeşte de jale. S-a găsi şi o lună de zile pe Ilinca cu niciodată să insist. Cu taxa de
pentru Ilinca un om care să-i poveşti despre greci şi
poarte de grijă. Hai acasă, animale cu bunghi în loc de
Micule, noi n-avem ce face ochi din muzeu. Săraca fată
aici. Am ajuta-o pe sora s-a îndrăgostit, iar mai apoi a
noastră, dar n-avem cu ce. înţeles.
(Porneşte stins spre ieşire.
FABIAN: Ce a înţeles?
t e a t r u
De la jumătate de cale către

Fabian) Dar tot, nu-i curat PETRE: Că eşti...
ceva aici, bă lentilă. Oi fi eu impotent. Ori de-aiştea...
prost pe unde-s prost, dar la care fac dragoste la borta
femei mă pricep. Trebuie să cheii. Ai crezut că o fată
fii (arată cu degetul la frumoasă te-ar putea lecui de
tâmplă) hantut la cap ca să boală. Poate şi ea a vrut, dar
te laşi de o fată ca Ilinca. Asta n-a putut. Acum plânge. De
am vrut să-ţi spun la mila ta plânge, măi. Îmi pare
despărţire. şi mie rău, dar n-am ce-ţi
face. Uuf, parcă mi s-o făcut
FABIAN: (Alarmat)
mai uşor pe inimă, căci tare
Staţi, nu trebuie să plecaţi! E
înfăţişarea. Astfel, fugea de
fiecare dată din robie şi
venea la rege. Iar regele o
vindea din nou.
PETRE: Eu mai bine
muream cu fata în braţe. Dar
ia să-mi spui, dom profesor,
de ce se lipesc aşa tare de tine
t e a t r u
femeile. Una aduce coniac,
alta găini, a treia floricele. Cu
ce le convingi, că doar nu cu
rigoare, desigur. Pa, te supărat de obicei blânda puterea bărbatului.
aştept, comoară. (Închide zeiţă şi a hotărât să-l FABIAN: Eu am lăsat
vădit satisfăcut). Iar acum pedepsească pe îndărătnicul amanet o parte din suflet.
fraţilor, ca să mai treacă rege. De pe meleaguri
puţin din timp, aş dori să vă îndepărtate a chemat PETRE: Cum-cum? De
spun o poveste. La greci ele Foametea şi i-a ordonat să-l suflet? Hai că eşti ghiduş,
se numesc mituri. cuprindă strâns în braţele nene. Şi unde se află un
PETRE: La braşoave sale pe Erisicton. Foametea asemenea amanet, căci eu, să
eşti mai tare decât la femei. s-a supus. Dimineaţa regele fi ştiut, nu vindeam bunătate
se trezi şi începu să strige la
42 Toarnă! de bouţ. Veneam la magazin
slugi: Mâncare! Aduceţi cât şi ziceam: dă-mi, frate, un kil
FABIAN: Trăia odată ca
mai multă mâncare! Au de sineală că-mi stă casa
nici odată în bogata Tesalie
început a curge bunătăţile pe nevăruită, iar eu am să-ţi las
un rege falnic, numit
masa lui, dar cu cât mai mult la păstrare... un zâmbet. Îmi
Erisicton. Se credea un rege
mânca, cu atât mai tare îl închipui ce mutră ar face
puternic, încât la un moment
cuprindea foametea. Până la acela cu sineala.
şi-a permis să-i înfrunte
urmă a mâncat tot ce se
chiar şi pe nemuritorii zei.
putea mânca în bogata
Într-o zi, din încăpăţânare, el FABIAN: Ce s-ar mai
Tesalie.
a hotărât să doboare un bucura. Nu ştiu ce-ai face tu
stejar bătrân care găzduia o PETRE: Oho, să ai vreo
venind acasă şi descoperind
nimfă a zeiţei roadelor doi de aiştea la prăşit...
că nu mai poţi zâmbi. Pe
Demetra. A izbit cu securea şi FABIAN: Când a văzut urmă te deprinzi aşa şi duci
din trupul arborelui a ţâşnit că va muri de foame regelui îi la amanet credinţa în adevăr,
sânge. Nimfa rănită fugea veni în ajutor o frumoasă apoi demnitatea, apoi curajul
plângând prin pădure. fecioară, Metra. Ea a şi la urmă înţelepciunea.
PETRE: Dobitocul. În consimţit să fie vândută pe Priveşte pe aceste coline
fete mari nu trebuie de dat cu bani grei şi să se cumpere (arată în sală) şi spune-mi:
toporul. astfel mâncare. Metra avea, mulţi oameni de aici cred în
însă, o proprietate adevăr? Unde-s cei care au
FABIAN: Stejarul a fost
miraculoasă: ea putea să-şi
doborât. Tare s-a mai
schimbe la dorinţă
curaj? Nu vezi că-i plină LALEAUA: Vai ce FABIAN: Piciule, eu te
lumea de nebuni, Petre? surpriză, Fabi. Zău, nu m-am credeam un elev silitor.
aşteptat. MICU: Aici a stat
MICU: Dar asta e FABIAN: Va fi ceva de Ilinca! Nici un pas mai mult!
crimă. E... e genocid! vis. Petre, nu doreşti să fii După ce plecăm noi, vă
martor. Ca să te convingi de priveşte.
nişte adevăruri. Dacă nu, nu
FABIAN: Ei lasă, nu
te reţin. Toate trenurile din
dramatiza, Micule. Suntem FABIAN: Lalli, piciul
lume sunt ale voastre.
oameni liberi, fiecare face ce pare periculos. Trebuie tratat
Ţăranule, eşti liber. Muzica, urgent de infantilism. Nu
vrea cu golul din propriul
maestre!!
suflet. Pardon, mi se pare că doreşti să fii pentru puţină
Răsună o muzică uşor vreme medic?
avem oaspeţi.
contrastantă cu pretinsa
(Intră fără să i se LALEAUA: Dacă zici
festivitate a momentului. tu... Dar costă.
deschidă Laleaua. E o
Laleaua lasă să cadă de pe
tânără, poţi să zici Fabian şi cu Laleaua se
ea haina „ermetică”,
splendidă, îmbrăcată retrag până la masă. Ea ia o
rămânând într-un abia
„ermetic” ceea ce, pe lângă porţie de coniac şi se
sesizabil costum de baie şi cu
impresia de modernitate o îndreaptă spre Micu. Petre,
cizme scumpe până mai sus
lasă şi pe cea de pudoare). năucit de prezenţa fetei, și,
de genunchi. Imitând un fals
LALEAUA: Hello, Fabi. ritual de mariaj cei doi se deci, absent la tot ce s-a
Îmi pare bine că te văd. Dacă îndreaptă spre dormitor. întâmplat până acum, 43
nu sunai să ştii că veneam revine la realitate, apoi,
LALEAUA: Zău, eşti sesizând mişcarea, îi taie
nechemată.
splendid, Fabi. calea. Ea, oferindu-i
FABIAN: Ce fericită
coincidenţă de intenţii.
Muzica încetează subit,
Fraţilor, v-o prezint pe Metra
odată cu ea murind şi
mea, femeia care se jertfeşte
pretinsa solemnitate a
mereu pentru mine. Avem cu
momentului. În faţa uşii
ea multe în comun şi o
dormitorului stă postat gata
singură diferenţă: mie îmi
t e a t r u
de apărare Micu. Arma lui

plac grecii vechi iar ei –cei
este, eventual, un scaun. Toţi
mai noi.
rămân frapaţi.
LALEAUA: Eşti un
exaltat, Fabi. Mai întâi îmi
placi tu. MICU: Eu... eu înţeleg
FABIAN: Lalli, eu vreau că nu e casa mea şi nu pot
să fii azi a mea. Numai a mea. dicta aici, dar dacă mai faceţi
un pas vă... vă… omor!
LALEAUA: Vai ce
nostim e.

FABIAN: Ce zi stupidă.
Azi toţi vor să mă omoare.
Parcă aş fi un virus. Iar tu,
Petre, eşti atât de voinic şi
atât de nimic. Ai plătit. Ia-o!
Câteva salturi şi Petre
o răpeşte pe Laleaua tocmai
în clipa când mâinile ei
t e a t r u
aveau să se lege de ale lui
Micu. Dezorientat o ia cu
fata în braţe mai întâi spre
seducător paharul, îl (Continuă să avanseze uşa de la ieşire, apoi înapoi,
ocoleşte şi îl lasă încurcat. hipnotizat). spre dormitor. Dă cu
Micu stă la locul lui cu piciorul în uşă şi uşa
PETRE: Profesore, lasă
„arma” de-a gata. cedează. Din dormitor
copilul în pace.
răzbeşte lătratul câinelui
FABIAN: Ce să fac? care-l sileşte să bată în
LALEAUA: Nu te teme, PETRE: Dă-mi-o mie. retragere.
puişor, lelea vrea să te facă Eu bou... am vândut. Îţi PETRE: Drace, de ce n-
bărbat. Sper că nu eşti plătesc! am gâtuit eu mai înainte
împotrivă. Ţi-a venit timpul. FABIAN: N-am nevoie potaia asta.
44 da banii tăi şi nici de emoţii LALEAUA: Potaia
MICU: (Incurcat) Eu... ce valorează un kil de sineală. trebuie silită să tacă. Vai, ce
de ce eu? (Bate în retragere). Eu trebuie să-mi refac plăcere, Fabi, e să fii purtată
LALEAUA: Simplu. imaginea de bărbat? în braţe ca o mireasă! (scapă
Fiindcă anume tu-mi placi. PETRE: Te cred, te cred din braţele lui Petre).Tu de
Hai vino să te ţin puţin în pe cuvânt. Eşti bărbat! Şi pe ce nu vrei să mă porţi aşa?
braţe. (Micu porneşte Ilinca ai ajutat-o ca un frate, Provincia din tine nu te lasă
hipnotizat spre braţele iar ea, proasta-proastelor, s- să pui flori de mireasă pe
întinse chemător ale Lalelei a îndrăgostit. Profesore, dă- fruntea unei femei de hotel?
cu „armă”cu tot) Bravo, un o! Ori poate ai lăsat curajul la
păsuţ, încă unul. Copăcel, FABIAN: A mai fost casa de amanet? Aş putea
copăcel… Îmi place că eşti între noi la început un găsi ceva care să-l
curajos. Adevărat bărbat… incident, mai bine zis o înlocuiască.
MICU: Aşa... Aşa se confuzie. FABIAN: (a lehamite)
lasă sufletul amanet? PETRE: (Fără să-şi Hai s-o lăsăm baltă.
LALEAUA: Nu, aşa se dea prea bine seama ce face, LALEAUA: Fiecare cu
lasă copilăria în amintiri. cade în genunchi. Fabian îi balta sa? Plictis, Fabi. Doi
dă uşor cu tifla. Petre îşi într-o baltă aş mai înţelege.
MICU: Dar eu nu revine şi sare ars) Dă-mi-o MICU: Ticăloşilor!
vreau... nu vreau... aşa! căci, de nu, vai de zilele tale. Trădătorilor! Nişte mizerii cu

idealuri moştenite din voi vă ador. Nimic nu PETRE: De unde,
străbuni! contează decât drumul spre dracu, era să aud?
Cât de repede uităm! Îţi voi, spre Olimp. Pe el trebuie MICU: Ea vrăjea
mai aduci aminte, frate, de o să mergem chiar dacă ştim că băuturile şi-i transforma pe
fată cu numele Ilinca?! Dar ne vom pierde în urcuş oameni în porci. Nu-ţi pare
cum ai vrut să mă faci pe prietenii şi vom pieri şi noi! că noi suntem porcii?
mine bărbat mai ţii minte? Nu contează pe cine ai trădat, PETRE: Druşca de la
A-a-a! contează ce ai obţinut. Nu-i nunta Ilincuţei. Iată că i-am
aşa domnilor deputaţi?
(În disperare Micu îl cunoscut farmecele. (Îl vede
atacă pe Petre cu pumnii, cu LALEAUA: Sus! Cu pe Fabian) O zi în rai, alta în
unghiile, cu dinţii. Petre orice preţ! Chiar dacă va iad. Cică, este important să te
ripostează – În mine să trebui să sacrificăm şi ridici acolo, pe munte. Dar
tragi, mă? Pe mine dragostea, şi onoarea! vreau să ştiţi de la prostul
nimeni în viaţă nu m-a FABIAN: Înainte! E Petrea: ca să urci dealul nu
bătut. Tu să faci una ca mai bine să fii scos din luptă trebuie să te îmbeţi în vale!
asta? Na, ţine. Îţi arăt decât să nu fii admis în ea! Astfel iese că cel mai prost
eu. Mai vrei? etc. Cioanda Comedia a luat sfârşit! spune ultimul cuvânt. Ei hai
degenerează în buşeală. Aplaudaţi! (Înainte de a să ne mai odihnim oleacă. E
Fabian speculează pronunţa aceste cuvinte antract, măăăăi!
momentul. Cocoţat pe un Fabian consumă o porţie
scaun el îşi trece peste umăr mare de coniac care-l Muzică „vânătorească” 45
un cearşaf alb imitând în doboară) M-aţi plictisit cu
mare măsură caricatural un toţii!
zeu antic. Alături de el LALEAUA: A adormit
Laleaua, cuplul devenind activistul. Dormi, puişor, ne
într-un fel sinistru. vedem mâine. Da, mâine e
FABIAN: Admiraţi-i, ziua cea mare. Sper să nu ai
cetăţeni! Omuleţii din spuma încotro. (Îşi pune haina
mării, din trupul viu al „ermetică”) Pa, cocoşeilor!
Gheei, din pietrele Tesaliei, Salutări fierbinţi
t e a t r u
din furnicile lui Aiax sau din administraţiei publice

lut. Voi vreţi să faceţi cu locale! (Pleacă)
dânşii schimbare, progres? PETRE: Te doare,
Cu ăştia vreţi să ajungeţi în frate?
Europa? Nu vedeţi că ei abia MICU: Mă doare.
aşteaptă clipa ca să se bată
PETRE: Hai, rabdă,
frate cu frate?
doar eşti bărbat.
Numai fiii lui Cronos
MICU: Petre tu n-ai
sunt stăpâni pe filele din
auzit niciodată de vrăjitoarea
calendar. O, zeilor, viclenii,
Circe?
vanitoşii, infidelii,
nemuritorii mei păgâni. Pe
Maggio '92
pagina membrului portret literar – traduceri 54-55
Stanca e dimessa,
le tue pupille bucavano
l'etere
nella profonda e calda
t r a d u c e r i
consapevolezza che
il tramonto a maggio
ci donava.
Ricordi la sera?
La fragranza del respiro
traduceri pregno
Luca Cipolla di fieno sulla corte che
un'antica danza
A mia figlia Fiicei mele destava
svelando membra pallide
vegliate dalla luna
Perché m'hai tenuto in piedi Pentru că m-ai sprijinit
di fine novecento?
e dalle tue mani și din mâinile tale
viridi sentieri che cărări verzi pe care
46 folle camminavo,
eu nebun umblam, Mai '92
arbusti arbuști
ove l'avèrla, unde sfrânciocul,
i rami pizzicando, ramurile pișcând, Obosită și smerită,
alla finestra, scaltra, la fereastră, isteț, pupilele tale găureau eterul
il canto ridestava.. cântul redeștepta... în profunda și calda
Breve e lunga Scurtă și lungă conștiința pe care
ogni tua sillaba fiecare silabă a ta apusul în mai
a un tempo, totodată, ne o dăruia.
ossigeno all'oscuro male, oxigen obscurei boli, Îți amintești seara?
rompe la clessidra rupe clepsidra Mireasma respirației
lasciando lăsându-i încărcate
gioco al padre drum liber tatălui din fân peste curtea pe ce
..prati accesi e foschie ... pajiști strălucitoare și un dans antic
settembrine, cețuri septembrine, o deștepta
monocromatiche forme monocromatice forme dezvăluind membre palide
d'obliate stanze ma ale odăilor uitate însă păzite de luna
dolore durere sfârșitului nouă sute?
che ancor tarda ce mai întârzie
a tarpare le sue ali. să-și taie aripile.

scrib – teorie literară 56
Caligrafia, la fel ca și primele sisteme de scriere a
pictura sau muzica, este o limbii, nu doar a cifrelor, au
Mircea Florin
artă. Mai precis, e vorba de aparut în Mesopotamia din
Caracas arta vizuală și desprinderea jurul anului 3000 î.Hr., sub
de a scrie frumos de mână formă de scriere cuneiformă
Scrisul artistic prin poziționarea (sumeriană), în
armonioasă a unor cuvinte Mesoamerica în 600 î.Hr.,
Un prieten algerian, care să demonstreze ritm și hieroglifele mayașe (glifele
cadru medical la Spitalul creativitate, dar și să aibă mayașe), iar în China în anul
unde fac analizele și unele ceva din stilul original 2700 î.Hr., caracterele
controale medicale m-a caligrafic redat. chinezești.
inițiat în scrisul artistic, al Ea îți permite să creezi Scrierea cuneiformă,
cărui pasionat este. opere de artă prin aranjarea prima scriere din lume, a fost
M-am trezit, cu o unor simboluri pe hârtie inventată de sumerieni care
situație interesantă la fel ca într-un mod deosebit cu au început de la desenarea
în cazul scrisului japonez, ajutorul unui instrument de unor imagini, pe care le-au
unde am reușit să expunem scris, folosind abilități și transformat mai apoi în
pe mozaic și eu și soția, tehnici, care țin cont de un simboluri în formă de cuie
numele și prenumele set de reguli geometrice și de sau ace, săpate în piatră sau
noastre, așa cum am design. imprimate pe tăblițe de
prezentat în cartea recent Cuvântul „caligrafie” ceramică sau lut.foto:
apărută anul acesta luna vine din limba greacă, de la sancient.eu 47
aprilie „A fi vârstnic” „kalligráphia”, unde „kalli” Hieroglifele mayașe au
volumul II/5/ înseamnă frumos, iar fost aduse de civilizația
Numele meu și cele „gráphia”, scris. Caligrafia mayașă, care folosea
două prenume care conțin 11 reprezintă, pe scurt, scrisul
consoane și 8 vocale sunt frumos.
scrise în arabă de la dreapta Scrisul, una dintre cele
la stânga, și au nu mai puțin mai vechi și importante
de 47 de semne. metode de comunicare
Transcrierea de pe umană a cunoscut diferite
s c r i b
carton pe tabla de mozaic am forme și dezvoltări de-a

reușit-o, așa cum am descris lungul timpului. În toate
și la tăblițele japoneze. civilizațiile, el a pornit ca o
modalitate de înregistrare a
Chiar dacă astăzi
sunetelor, silabelor și
scrisul de mână este înlocuit
cuvintelor pe un suport, prin
tot mai des cu cel pe
intermediul anumitor semne
calculator, pe tabletă sau
sau simboluri.
telefon, caligrafia clasică încă
este de actualitate, mai ales Epoca bronzului este
printre pasionați. perioada când a fost
inventată scrierea, iar

papirus, pe care romanii îl
denumeau „volumen” și îl
foloseau la scrierea cărților,
documentelor legale sau
scrisorilor.//
În secolul XV a fost
inventat printul, iar
popularitatea acestuia a
condus la o nouă eră:
s c r i b
reproducerea mecanică a
scrisului. Dezvoltarea sa a
continuat până la apariția
logograme și glife, pictate pe convenționalizată, și astfel, a
digitalizării, care a adus
ceramică, pereți și hârtie. luat naștere alfabetul
scrisul online, metodă pe
Unele logograme erau grecesc, din care s-au
care o folosim tot mai des
sculptate în lemn sau piatră dezvoltat mai multe alfabete
astăzi pentru „imprimarea”
și modelate în stuc, iar apoi folosite în Europa și Orientul
cuvintelor.
pictate. Mijlociu, inclusiv chirilic și
Aceste etape nu au
Scrierea chineză a fost latin, cunoscut și ca alfabetul
făcut caligrafia să dispară, cu
dezvoltată în Nordul Chinei roman
ajutorul tehnologiei, ea a
sub forma unor ideograme, În Europa, scrisul pare
cunoscut o etapă de
semne picturale care mai să dateze din jurul anului
48 modernizare la finalul
sunt folosite și azi în 4000 î.Hr, dovadă fiind
secolului XIX, iar Eduard
alfabetul chinezesc. Ca și Tăblițele de la Tărtăria
Johnston este recunoscut ca
instrumente, chinezii descoperite la Tărtăria în
fiind părintele caligrafiei
foloseau penelul și cerneala, județul Alba, România.
moderne. În prezent, aceasta
fie pe materiale moi sau pe Limba română, a fost își găsește diverse utilizări.
materiale mai neobișnuite inspirată din alfabetul Printre cele mai populare
(os, bronz, carapace de grecesc și roman, fiind
sunt designul grafic, pictura,
broască țestoasă). Chinezii predominată de alfabetul
hărțile, invitațiile,
sunt cei care au pus bazele chirilic și latin. Acesta din
documentele legale sau chiar
caligrafiei ca artă. urmă a fost declarat alfabetul imagini animate pentru filme
Primul alfabet este oficial în perioada – toate create pe calculator,
alfabetul ugaritic, cu o domnitorului Al. I. Cuza, tablete grafice sau telefoane
scriere cuneiformă, inventat care a cunoscut cu trecerea
Vechea caligrafie are un
în jurul anului 1300 î.Hr. în timpului diverse schimbări,
set de reguli exacte. Cel mai
Ugarit, Siria, urmat de ce au dus la limba română
important aspect este legat
alfabetul fenician, cu oficială de azi.
de elementele de bază ale
aproximativ 200 de ani mai Odată cu dezvoltarea fiecărui stil tradițional (cum
târziu. diverselor forme de alfabet, este cunoscutul scris
Cele două alfabete au conservarea cuvintelor prin Copperplate) și alfabet
trecut, în timp, de la o formă simboluri a trecut la caligrafic, pentru o nouă
picturală la una tot mai înregistrarea alfabetului pe lucrare: simbol, integritate,
ritm, armonie, tradiție și numeroase stiluri, Nasta’liq În schimb, deoarece
creativitate. fiind cel mai răspândit. literele se leagă între ele, în
Caligrafia modernă face Cele mai importante cea mai mare parte a
referire la orice tip de scris de ustensile folosite în cazul cazurilor, au forme diferite în
mână caligrafic opus față de caligrafiei islamice sunt funcție de relația lor cu
cel tradițional. Aceasta este o briceagul; amakta, o mică celelalte litere din cuvânt.
caligrafie artistică, mult mai placă plană pe care se Scrierea arabă este o
permisibilă și expresivă față poziționa stiloul de trestie și scriere legată și cursivă.
de caligrafia tradițională, foarfece pentru tăierea Literele au forme diferite în
pentru că nu te constrânge să hârtiei. funcție de context (în funcție
ții cont de niște reguli stricte, Pentru a putea învăța de poziția lor în cuvânt:
ci îți oferă o mai mare mai rapid și mai ușor, alege formă izolată, formă inițială,
libertate de a-ți pune de la început seturi de scris mediană, finală). Consoanele
imaginația și creativitatea la de calitate, mai ales că dublate sunt marcate de un
bătaie prin a îmbina într-un acestea sunt destul de semn special, numit shadda
mod unic diverse stiluri de accesibile. (ar. ‫)شدة‬, asemănător literei
caligrafii. Arta scrisului frumos s- „w”.
O altă caracteristică a a dezvoltat în mai multe părți Caligrafia arabă este
caligrafiei moderne este ale lumii și în perioade considerată o artă. De vreme
accesibilitatea. Găsești o diferite de timp. Alfabetul ce islamul sunnit interzice
mulțime de idei, sfaturi arab este derivat dintr-o reprezentarea ființelor vii,
practice și exerciții de formă cursivă a alfabetului moscheile sunt decorate cu 49
caligrafie în cărți și cursuri nabatean (o variantă a versete din Coran, scrise
din domeniu, dar și pe alfabetului aramaic), fiind delicat. Un exemplu este
internet, în comunități creația creștinilor din Hirah
online de caligrafi și artiști. secolelor IV-V e.n.Odată cu
expansiunea islamului, acest
Caligrafia islamică alfabet a fost adoptat de
numeroase alte limbi, chiar
și nesemitice .
Un alt model de scris de
Alfabetul arab are
mână deosebit care trebuie
s c r i b
douăzeci și opt de litere care

amintit este caligrafia
notează consoanele și
islamică, pe care musulmanii
vocalele lungi. Comparativ
o consideră una din cele mai
cu alfabetul latin, alfabetul
apreciate expresii ale artei și
arab nu cunoaște litere mari
reprezintă pentru ei limbajul
(majuscule) sau mici
lumii spirituale. Datorită
(minuscule).
importanței crescute pe care
o are, caligrafia islamică s-a De asemenea, nu există
dezvoltat odată cu religia și litere specifice de tipar ori
limba arabă și a cunoscut specifice de mână, ci doar
stiluri de scriere diferite.
naskh, thuluth, muhaqqaq,
nasta‘liq, și ruq‘a. În general,
în momentul de față, stilul
naskh ar.: ‫)نسخ‬, fiind foarte
ușor de citit, se folosește în
textele tipărite, iar stilul
ruq‘a (ar.: ‫ )رقعة‬pentru
scrierea de mână.
Scrierea în alfabetul
s c r i b
arab se face de la dreapta la
stânga, așadar, invers față de
direcția scrierii în akfabetul
palatul Alhambra din exemplu, sunetelor b, t, t, n,
latin. Invers, dar nu și
Granada. y le corespundea grafic un
anormal, căci, dacă vom
Alfabetul arab este singur semn, ceea ce încerca să facem orice
derivat dintr-o formă cursivă îngreuna lectura și chiar activitate cu mâna, mișcarea
a alfabetului nabatean, înțelegerea textului. naturală, instinctivă, va fi de
derivat la rândul său din cel De aceea, ’Abu-l- regulă, de la dreapta la
aramaic (din care, prin ’Aswad ad-Du‘ali (m. 688) a stânga. Așadar, am putea
intermediar fenician, s-au introdus un sistem constituit spune că direcția scrierii
dezvoltat, printre altele, și din puncte colorate, prin care arabe ține de firesc.
alfabetele grec, latin, chirilic. se indicau vocalele scurte.
50 Alfabetul arab are
Acest alfabet, folosit în Către anul 700, califul
douăzeci și nouă de litere
secolele al IV-lea – al V-lea ’umayyad ‘Abdu-l-Malik, sub
(inclusiv semnul
d.Hr. de către triburile arabe influența guvernatorului al-
suplimentar hamza,
de la Hirah și ’Anbar, a Hallağ bin Yūsuf poruncea să
„pinten”, care notează
pătruns în Hiğaz, inclusiv la fie făcută diferențierea
consoana oclusiva glotala
tribul Qurayš – tribul consoanelor în scris. Al-Halil
sonora, care notează
profetului Muhammad – bin ’Ahmad al-Farahidi a
consoanele si vocalele lungi.
unde a fost introdus de către înlocuit sistemul de notare a
Comparativ cu alfabetul
Harb bin ’Umayyah. vocalelor scurte folosit de
latin, cel arab nu cunoaște
’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali
S-a dezvoltat, cu litere mari (majuscule) sau
printr-un alt sistem ce
precădere, începând cu mici (minuscule).
cuprinde șase semne.
secolul al VII-lea, odată cu De asemenea, nu există
fixarea în scris a textului Acest sistem care s-a
litere specific de tipar ori
sacru al religiei islamice. impus în mod exclusiv din
specific de mână, ci doar
Într-o primă fază, secolul al XI-lea, este folosit stiluri de scriere diferite așa
textul Coranului a fost notat și astăzi. Cu timpul alfabetul cum am arătat mai sus. În
consonantic, defectiv, în care a atins un înalt nivel de schimb, deoarece literele se
același semn grafic sofisticare, el variind de la leagă între ele, în cea mai
reprezenta mai multe forma rigidă, unghiulară, a mare parte a situațiilor, au
consoane, iar vocalele scurte stilului kufic până la
forme diferite în funcție de
nu erau marcate. De numeroasele stiluri cursive:
relația lor cu celelalte litere Europa ci este socotită de sunetele s, h și k, h când apar
din cuvânt. către arabi ca fiind o formă separat.
Pentru vocalele scurte majoră de artă; caligrafii In ultimele decenii, în
se folosesc semne puse sunt foarte respectați în mod special în anii ’90, au
deasupra sau dedesubtul societatea arabă. apărut tehnologii de
consoanelor (numai în Fiind cursivă, spre comunicare de proveniență
cărțile destinate învățării deosebire de scrierea latina, occidentală, care s-au
limbii arabe, precum și în cea arabă este folosită pentru răspândit în lumea arabă,
cărțile sfinte, Coran si Biblie,
a transcrie versete din Coran, cum ar fi calculatoarele,
pentru a evita erorile de hadith-uri, sau proverb într- internetul, e-mailul,
citire); în textele obișnuite,
o formă artistică. Compoziția mesajele instant sau sms-
vocalele scurte nu apar decât
este de multe ori abstractă, urile.
pentru a evita confuzii între
dar câteodată scrisului i se dă La început, majoritatea
cuvinte care au același o forma concretă, cum ar fi acestor tehnologii nu puteau
schelet consonantic, dar se cea a unei plante, a unui folosi decât alfabetul latin,
diferențiază prin vocale. Peanimal, a unei corăbii. iar unele încă nu ofereau
lângă aceste semne Există diferite metode araba ca opțiune.
suplimentare, pentru
pentru transliterarea Ca rezultat, vorbitorii
vocalele scurte, mai există o
cuvintelor arabe prin care de limbă arabă comunicau cu
serie de semne cum ar fi: acestea sunt redate în mod ajutorul acestor tehnologii
šadda, semnul dublării exact și eficient în alfabet transliterând textul arab în
unei consoane; latin. caractere latine, sistem 51
sukūn, semnul care Metodele permit cunoscut ca IM Arabic.
indică lipsa vocalei după o cititorului să recreeze Pentru a utiliza acele
consoană. cuvântul exact folosind litere arabe care nu pot fi
Alfabetul arab,cu unele alfabetul arab. Totuși, aceste
adaptări, se folosește, fie în sisteme se bazează pe semne
exclusivitate, fie în paralel cu diacritice uneori, destul de
alte alfabete, și pentru complicate, elaborate. Alte
notarea altor limbi din Asia, sisteme mai puțin exacte
precum persana (farsi), folosesc deseori câte două
s c r i b
kurda, pashto, urdu, caractere (de exemplu sh și

malaeza, și a unor limbi din kh), care sunt mai ușor de
Africa, precum swahili, citit, dar sacrifică
hausa, berbera etc. Printre minuțiozitatea sistemelor
alte limbi care au folosit științifice.
alfabetul arab, amintim În unele cazuri,
turca-osmană, până în 1928, sunetele reprezentate prin sh
azera, până în 1924 ș.a. sau kh pot apărea scrise
Caligrafia arabă nu s-a cursiv sau subliniate – în
demodat așa cum s-a acest fel, pot fi deosebite de
întâmplat cu caligrafia din
‫ – ش‬š – consoană
șuierătoare, prepalatală,
surdă
‫ – ص‬S – consoană
siflantă, dentală, surdă,
velarizată
‫ – ض‬D – consoană
oclusivă, alveolară, laterală,
s c r i b
sonoră, velarizată
‫ – ط‬T – consoană
oclusivă, alveolară, surdă,
reprezentate în mod exact ‫ – ’ – ء‬consoană velarizată
folosind scrierea latina, sunt oclusivă, glotală, sonoră ‫ – ظ‬Z – consoană
folosite cifre și alte caractere. ‫ – ا‬ā – vocală lungă, fricativă, interdentală,
De exemplu, cifra „3” medială, deschisă sonoră, velarizată
poate fi folosită pentru ‫ – ب‬b – consoană ‫ – ‘ – ع‬consoană
reprezentarea literei arabe oclusivă, labială, sonoră fricativă, faringală, sonoră
„‫”ع‬, ‘ayn. Nu există o ‫ – غ‬ġ – consoană
‫ – ت‬t – consoană
denumire pentru acest tip de spirantă, velară, surdă
oclusivă, alveolară, surdă
transliterare, dar unii îl
‫ – ث‬th – consoană ‫ – ف‬f – consoană
numesc „alfabetul arab de
52 fricativă, interdentală, surdă fricativă, labială, surdă
chat”. Există și alte sisteme
de transliterare, ca de ‫ – ج‬ğ – consoană ‫ – ق‬q – consoană
exemplu folosirea punctelor africată, prepalatală, sonoră oclusivă, postpalatală,
sau majusculelor pentru ‫ – ح‬H – consoană sonoră
reprezentarea echivalentelor spirantă, faringală, surdă ‫ – ك‬k – consoană
emfatice ale anumitor ‫ – خ‬kh – consoană oclusivă, postpalatală, surdă
consoane. spirantă, velară, surdă ‫ – ل‬l – consoană
De exemplu, prin ‫ – د‬d – consoană fricativă, laterală, sonoră
această practică, litera „‫”د‬, oclusivă, alveolară, sonoră ‫ – م‬m – consoană
sau dal, poate fi transcrisa ‫ – ذ‬đ – consoană oclusivă, labială, sonoră,
prin d, iar echivalentul său fricativă, interdentală, nazală
emfatic, „‫”ض‬, poate fi sonoră ‫ – ن‬n – consoană
transcris prin oclusivă, alveolară, sonoră,
‫ – ر‬r – consoană
majuscula/D/sau prin nazală
vibrantă, apicală, alveolară,
minuscula/ḍ/cu un punct
sonoră ‫ – ه‬h – consoană
sub ea.
‫ – ز‬z – consoană spirantă, laringală, surdă
litera arabă –
siflantă, dentală, sonoră ‫ – و‬w – consoană
Transliterare –
‫ – س‬s – consoană constrictivă bilabio-velară,
Descrierea sunetului: sonoră
siflantă, dentală, surdă

ū – vocală lungă, extrem de bogată, cu multe formare a vocabularului în
posterioară, închisă reguli (în arabă, termenul limba arabă./2, 3, 4/
‫ – ي‬y – consoană pentru „gramatică” este chiar
constrictivă, medio-palatală, al-qawā'id „regulile”)și cu Bibliografie
sonoră multe excepții de la acestea.
Ceea ce se prezintă în
ī – vocală lungă, • https://www.my-
continuare nu este decât o man.ro/resurse/ghid-despre-
anterioară, închisă
mică parte a acestei caligrafie/
Limba arabă are două
gramatici, aleasă în așa fel • https://ro.wikipedia.org/wiki
tipuri de silabe/2/ /Alfabetul_arab
încât cititorul să-și poată face
– silabe deschise: o idee generală. • George Grigore, Limba arabă -
(consoană-vocală scurtă:qa- pronunție și scriere, Editura
La fel ca în multe alte „Fundația România de Mâine„,
lam"creion") și (consoană-
limbi semitice, structura București, 2002, 2006
vocală lungă: mā-ra-sa "a
verbala arabă se bazează, de • https://ro.wikipedia.org/wiki
practica");
obicei, pe o rădăcină /Limba_arab%C4%83
– silabe închise: triconsonantică, care nu este • Mircea Florin Caracaș ," A fi
(consoană-vocală scurtă- prin natura sau un cuvant, vârstnic", vol I si II, editura
consoană: šub-bāk dar conține sensul semantic. ePublishers, aprilie 2020
"fereastră"); (consoană- Consoanele š-r-b, de
vocală lungă-consoană: ša- exemplu, arată rădăcina care
rīk "partener") și (consoană- înglobează sensul larg de „a
-consoană-consoană: dars bea”, s-r-q, „a fura”, ‘-k-l, „a
53
"lecție"). mânca” etc.
Orice silabă începe cu o Cuvintele se formează
consoană – sau o consoană prin atașarea la rădăcina
vocală este preluată de la un triconsonantică (sau,
cuvânt anterior prin elidare rareori, cvadriconsonantică)
– în special în cazul al (folosit a unei structuri vocalice și a
atunci când se începe o unor afixe (prefixe, sufixe,
propozitie) sau -l (atunci infixe). În mod tradițional,
când urmează unui alt gramaticienii arabi au folosit
cuvânt). De exemplu: rădăcina f-‘-l, „a face”, ca
s c r i b
maktabu-l-mutarğim „biroul prototip pentru formarea

traducătorului” devine mak- cuvintelor. De la oricare
ta-bul-mu-tar-ğim când este rădăcină triconsonantică, se
rostit pe silabe, luat separat, pot forma până la zece forme
„traducătorul” se pronunță (în araba clasică
al-mutarğim. cincisprezece), fiecare cu
Din punct de vedere prototipul său particular.
tipologic, limba arabă Aceste forme, alături de
literară este o limbă participii și nume verbale,
flexionară, sintetică, ceea ce sunt principalele mijloace de
înseamnă că are o gramatica
Disperata ed inerme
taccio l’orgoglio
fino al tremor delle dita
Ivan WaterArt Saltarel fino al pulsar delle tempie
i n t e r n a ţ i o n a l e
L’altra metà del Cielo –
Funambolica veglia
(acquerello – Carta Arches –
all’alba del mutamento
38×56 )
al tramonto della menzogna
Pina Di Pastena L'altra metà del Cielo...
Pallida Luna in piena
Il tuo Amore è solo
Prigione
Il mio brivido è solo
Francesca Ancona Babilonia
tipărituri vechi/pagini regăsite 60-61 pagini internaţionale
Osvaldo Rosi
Cercando luce Luna in piena Tu, oh figlio
D’argento indifferente Figlio,i tuoi occhi guardano
Seduto sopra
come avessi il monopolio alla luna.
la sabbia ardente di questa terra dannata Le tue dita brillano ai raggi
p a g i n i
osservo il mare- Ti versi della notte
Mentre Si intrecciano fra i fili
dinanzi a me Ad alluvionare i corpi dorati della terra bagnata
vive il color de sole, a ridurre a brandelli Dalla fresca rugiada
54 ogni lembo di pelle mattutina.
guardo lassù nel cielo
gabbiani volar sereni- E le farfalle Le tue braccia, figlio,
perdono le ali abbracciano le mie
Sussurri di voci lontane
all’ululato di prodigiosi lupi Mentre Rivoli di lacrime
si confondono Così diafana formano laghi salati
con il rumor del mare, Bagnando l'arida terra su cui
Sbriciolata e solitaria cammino.
c’e’ tanta pace può vagare l’anima mia
nel suo rumor rombante Arresa al dio Il tuo sorriso offusca il sole
Ti asseconda nascente
nell’ultimo giorno che muore, E miriadi di stelle nascono
l’ultimo raggio di sole Disperata e doma alla luce del giorno
fino alle radici del fuoco Ed esultano la dolce melodia
che lento declina
fino alle vette della neve dalla tua anima.
la lotta nel grande prato
che e’ la vita Nulla può la mia lotta Figlio,i tuoi occhi mirano la
né l’istinto in difesa luna che, incantata
e io che cerco luce Intreccia il suo oro in fili
per dare al cuore pace. Furia è la tua preziosi
che mi vince E in versi nascenti da mani
e mi lascia impregnata sapienti.
del tuo algido diluvio
Tu,oh figlio.
Stefano Capasso Savino Calabrese Fabio Grassi
Ma che Colpa Tu sei SoloSolo il uscito

il fumo fumo
Abbiamo Noi daluscito
camino dal camino
Se ho
Sulla spiaggia , attimi Solo il fumo uscito dal camino
di un mare infuriato, di vita, era libero di andare
un relitto se vivo, di ballare
sta lì sdraiato se respiro, di giocare
in bella mostra, se il mio di guardare
mentre lo sciabordio cuore
di onde rumorose batte é Un fiume nero, coi suoi rami,
perché scorreva tetro sospinto dal vento
lambiscono la prua
fin lassù, coprendo il sole
un po' stupite. esisti tu.
assieme alla ragione.
Lungo e faticoso Io non posso

L'anima non era invisibile:
fu il viaggio esistere in quei giorni la si poteva vedere,
stracolmo di sogni senza averti sospinta dal vento,
uno all' altro accanto, sempre vestita di cenere e silenzio.
tenuti stretti al petto, con me.
Volava volteggiando la corrente. 55

per non farli scivolare
in fondo al mare. Tu sei
irreversibilmente Volava e saliva,
l'amore saliva e volava
Ma quel Destino
fino ad arrivare
che ,di ognuno, si diverte mio
alla porta di San Pietro
a tracciar la rotta ,
quelle teneri speranze Foto e parole di
ha interrotte, Fabio Grassi
facendo calar sul fondo
quel carico impaurito
per una sorte orrenda.
Da quel relitto ,
p a g i n i
rimasto lì da solo,
continuano di notte
a levarsi in alto
lucubri lamenti :
MA che COLPA
Abbiamo Noi.

sotto la pioggia e col manico
in mano.
Di esempi da fare ce ne
sarebbero tanti, ma la realtà
è una sola: è bene provarci a
rinsaldare un rapporto, ma
solo se ne vale la pena...solo
se la fiamma è abbastanza
alta...e solo se c'è calore a
sufficienza. Se tutto ciò che si
Giovanna Balsamo dell'estate. L'amico deve
perde non vale nulla...è tutto
starti vicino quanto il tempo
guadagno: chesto
Solo se ne vale la è bello, ma deve soprattutto
dicette...mentre tesseva 'a
pena. saperti supportare anche col
tela 'o ragno.
brutto tempo.
Come si suol dire: il
p a g i n i
Quando si eliminano i Per ricucire rapporti,
rapporti troppo logorati e si bisogna adoperare un buon gioco deve sempre valere la
tenta di riparare quelli, come filo di cotone: se il cotone è candela.
56 dire...un tantino malconci, è resistente la stoffa regge; ma
un po' come provare a se la qualità è pessima l'abito .
riparare un abito si sgrana...si lacera e

danneggiato: perché tu...rischi di rimanere in
conviene provare a riparare mutande e col sedere al
un abito malconcio; ma solo vento.
se la stoffa è di buona fattura
Un altro paragone si
e di ottima qualità.
potrebbe provare a farlo con
Se il vestito da trattare l'ombrello.
presenta maglie larghe e orli
Se la stoffa è
troppo sdruciti, forse è
sufficientemente
meglio rinunciare: in
impermeabilizzante; allora si
brevissimo tempo finirebbe
che vale la pena riparare il
comunque col cedere.
manico rotto; altrimenti non
L'amicizia somiglia serve a nulla: l'ombrello
tanto ad un abito: deve potrebbe volare via al primo
saperti proteggere dal freddo colpo di vento e tu rimarresti
dell'inverno e dal caldo
impresii – lecturi în foileton 64
who contributed to the politicians, or, especially,
Nicolae Vasile development of astronomy, them, benefit from the
being deemed to be the beneficence of philosophical
The systemism father of the sciences. thinking, considering that it
From the Peripatetic School Philosophy, as a notion, would be useful to them, in
to Globalization in its etymological sense of order to achieve their
"love of wisdom," was purpose, to bring happiness
(2) The evolution mentioned for the first time to the people. Socrates's
of the by another Greek closeness to the political
mathematician, namely environment was fatal for
relationship Pythagoras (580 BC-495 him, because its
between religion, BC). Pythagoras is therefore representatives condemned
philosophy and considered the father of him to death for "impiety"
philosophy. against the pantheon of
science
The relationship of Athens and "corrupting the
young". Religion was not
religion with science and
The religion, as a place philosophy has never been alien to this turn of the
peaceful. The religion, which situation.
of refuge for the man facing Strongly
events that he could not since its inception, has been convinced of the correctness
explain, was at the same time institutionalized through the of his ideas, Socrates refused
the first way of balancing Church, in its various forms, the authorities' offer to
him mentally. The belief in has prevented the free forgive him in exchange for
supernatural forces, manifestation of the other denying his philosophy.
embodied in one two, which have been Meanwhile, the
(monotheism) or more institutionalized much later. representatives of the 57
f o i l e t o n
(polytheism) persons, with A first epoch in which science science accumulated

the image and likeness of the and philosophy were able to important knowledge, based
man, capable to explain and organize was the one during on which to explain the
solve all that man could not, the existence of Plato's
was the fundament of the Academy. It was founded by
first forms of religion in the Plato, even since the time of
history of mankind. In Socrates, his mentor, and
various places around the continued during the time of
world, religion was weaker or Aristotle, the disciple of
stronger depending on the Plato. Socrates took
î n
socio-historical events advantage of the relative

experienced by these weakness of the Church and
communities at the time. laid the foundations of many
l e c t u r i
We can consider that branches of philosophy,

science emerged when the being an epoch-maker, so
first man attempted to pass that afterwards the terms
from the religious Pre-Socratic and Post-
explanations of the events of Socratic were consecrated to
the universe to the natural fix in time the various events
ones. This man was the in the evolution of
Greek mathematician Thales philosophy. The declared
of Miletus (640 BC-550 BC), desire of the great
philosopher was that
philosophers or scientists,
confirmed by famous
experiments, was achieved
the definition of the notion
of field, which is something
other than matter, and this
f o i l e t o n
has decisively contributed to
explaining the phenomena
of gravity, light,
communications, etc. .
The first electric field
experiment that led to the
emergence of the first
emergence and evolution of common approach of patented electrical product
the universe through philosophy and science was in history was the lightning
î n
mechanistic concepts which, mechanistic, afterwards, rod, in 1753 in the US. His
also mixed in some aspects through the emergence of the author, Benjamin Franklin
with the intervention of God, electromagnetism, a new (January 17, 1706, Boston-
l e c t u r i
were embraced also by the way of cooperation between April 17, 1790), one of the
Church, in all the Earth being science and philosophy was most prominent
considered to be at the center opened, especially in the personalities in US history,
of the Universe. more in-depth diplomat, scientist, inventor,
A next period, with understanding of rational philosopher, professor and
human sacrifices in the fields knowledge. Although politician, took advantage of
58 of science and philosophy, phenomena in the field of the period of religious
was that of the Inquisition. electricity and magnetism nonconformism in the US,
Many philosophers and have been observed since the before the Independence, to
scientists paid with freedom, earliest times (lightning, study a phenomenon that
or even life, for their beliefs. namely the magnetic was a taboo topic in Europe,
The main idea for which attraction shown by some because of the Church, who
science and philosophy came minerals containing iron believed that the lightning
into conflict with the Church oxides, mentioned for the and the thunderbolt were
was that of the geocentric first time in the Greek phenomena whose
model (also known as province of Magnesia, hence explanation was related to
geocentrism). The sacrificed the name), attempts to find the domain of the divinity.
one was Giordano Bruno scientific explanations for This success unleashed a
(1548, Nola/Campania- these appeared much later. series of efforts that led to
1600, Rome), an Italian Electromagnetism, in the other notable results in a
humanist, theologian and same way it happened earlier relatively short period of
philosopher of the with mechanics, has started time.
Renaissance, condemned by from the perception of The theoretical
the court of the Roman natural phenomena which
methods used in
Inquisition and burned at the later has contributed,
electromagnetism constitute
stake for his conception, through induction, to the
an important proof of the
different from that of the building of theories, with an
important degree of possibility of existence of
Church.
generality. However, by the apriorism in the rational
While until the
genius insights of some knowledge. The electric field,
eighteenth century, the
the magnetic field and all Adrian Scriminț scutească de vamă. După mai
other electromagnetic multe emoţii şi controale
quantities, such as currents, poliţieneşti, m-am văzut în
voltages, fluxes, etc., cannot
Ceartă și sfârşit balerin într-unul din
be perceived by any form of împăcare cele mai moderne teatre ale
human senses. They can only fostei Yugoslavii. Primirea pe
be sensed by the perceptible acel pământ mi-a fost dată pe
Ciudat pământ, când
effects they produce, such as măsură: viitorii mei colegi nu
trăieşti în el îl sudui de-l iau
light, heat, forces, couples, mai văzuseră niciodată un
dracii şi când eşti departe de
dansator atât de schilod.
etc. All those come in el îţi e dor. Nu trebuie s-o
Degeaba le explicam eu că
support of a transcendental experimentaţi, că am făcut-o
eram venit dintr-o altă lume,
vision of the philosophy, but,eu. L-am părăsit ca traficant
că proveneam dintr-o epocă
at the same time, in the de coca cola. Vigilenţii de la
de aur şi împliniri măreţe, că
religion-science-philosophy graniţă nu m-au crezut pe
îmi pierdusem toţi dinţii
triangle, they further reduce cuvânt şi atunci a trebuit să
datorită acelor timpuri şi că
the edge afferent to religion.improvizez. „Mă băiete—îmi
aveam lordoze şi alte boli
spuneau dumnealor—tu
Can any of these sides cronice ale oaselor, că
mergi în Italia, prea fain eşti
totally disappear? Science făcusem cunoştiinţe acute cu
îmbrăcat!...”
will never disappear, being a foametea; că tot nu le
Am fost returnat în
constantly growing puteam volatiza indignarea.
patria mumă. Mi-am luat de
instrument of knowledge. Nu au stat prea mult pe
toţi banii cutii de coca cola,
Philosophy, using and gânduri şi m-au trimis cu
căci aşa mă sfătuiseră
correctly interpreting the forţa la tras de fiare. Cu 59
persoanele umblate din timpul m-am înzdrăvenit.
f o i l e t o n
scientific achievements, will

autocar, mi-am pus o cravată
have a permanent object of peste un tricou, peste tricou Am înaintat rapid şi în rang,
activity. Religion still has un sacou, şi mi-am pus apoi de la balerin de ansamblu
something unbeatable in the toţi pantalonii pe care îi
competition with the other aveam pe dedesubtul
sides of the knowledge. The pantalonului de stofă. Să nu
creations of God - beings, vă mai spun de adidaşii albi
plants - are born of one form din picioare. Ca să par mai
or another of seed, grow and convingător mi-am ciufulit
î n
then die. Creatures of man, părul şi mi-am luat o

increasingly complex, due to atitudine cât mai buimac
the increasing importance of posibilă. Grănicerii sârbi se
l e c t u r i
science, are being built, uitau la mine perplecşi. „Mă

working and then dying. duc la Vrsak să vând marfă!
They cannot grow by their Sunt student şi nu am bani să
own internal mechanism. îmi continui facultatea...”—le
The Samovar will not grow explicam, văzându-i cam
and will never become a încurcaţi atunci când îmi
locomotive! ... scotoceau valizele burduşite
cu cărţi. Deghizarea asta a
mea i-a făcut chiar să mă

rămâneţi aici?” Am ridicat
cam mult prea nepăsător din
umeri: „Staţi liniştită că nu
va fi nici un război!” A doua
zi s-au cam răstit colegii la
f o i l e t o n
mine. Nu neapărat sârbii cât
mai ales ruşii. „Ce mama
dracului vă trebuie vouă
NATO? Vreţi să trimiteţi şi
avioane?! Aveţi de gând să
nu mai aveţi cu ce zbura?”
Am sunat de urgenţă la
ambasadă şi m-au liniştit.
cum venisem din România, contactat şi ambasada. S-au
„Se duc negocieri, nu va fi
m-au avansat rapid la solist bucurat foarte mult. Nu mai
î n
niciun război! Spuneţi-le
trei, când le-am câştigat o avuseseră onoarea să fie
ruşilor să bea câţiva litri de
diplomă la un festival contactaţi de un balerin. Îmi
votcă şi să se calmeze!” Le-
internaţional de balet m-au explicau că le-am mai
l e c t u r i
am transmis mesajul
făcut solist doi, un fel de a descreţit frunţile, că în
ambasadei. Râdeau. „Dacă
sări de la gradul de sergent lageneral atunci când erau
rusul bea votcă nu se mai
cel de căpitan şi apoi la cel de
sunaţi de ai noştri, li se
calmează, se enervează şi
maior... Şi uite aşa am cereau să intervină cu
mai abitir!!!”-fu mesajul
devenit şi fruntaş la oraş... promptitudine atunci când li
rușilor pentru ai mei.
60 Glasul pământului se confiscau mărfurile de la
Peste câteva zile am
natal mă chema, îmi era dor piaţă...
fost chemaţi toţi străinii în
şi de părinţi, şi de cei patru Gălăgios popor, vesel şi
cancelaria de balet a
fraţi ai mei. Când am ajuns rusofil. Dar cât de iubitori directoarei. „Va fi război—ni
acasă, în concediu, taică-meu erau ei pentru colegii mei s-a spus. Dacă vă decideţi să
nu mai putea de bucurie. Din ruşi, pe atât eram eu în rămâneţi veţi fi protejaţi şi
banii care i-am dat şi-a luat fruntea petrecerilor lor, ca trataţi ca şi cum aţi fi de ai
mobilă în bucătărie. „Că la invitat principal. Şi salariul noştri!” Am mai rămas doar
voi vin fetele, mie mi-a trecut era mare, pentru vârsta mea eu—om de onoare şi în toiul
veacul!”-mă lămurea chiar mai mult decât sezonului, în luna Martie nu
persuasiv. O descărca încet satisfăcător. De când îmi se prea făceau pe nicăieri
din camion, cu intenţie, ca să părăsisem ţara, chipurile angajări; şi doi prieteni de-ai
îl vadă toţi vecinii. „Doar o pentru reprezentarea ei pe mei, ruşi, alcoolici. Când a
dată îmi vine feciorul din alte meleaguri, nu îmi mai căzut prima bombă, într-o
străinătăţuri, ce dracu’!...” aminteam ce era foamea şi cazarmă militară, eram
Vremuri grele pe la noi. nici nu mai aveam visuri cu singurul locatar dintr-un
bloc de zece etaje care îşi
Reîntors la datorie, în Serbia. festinuri măreţe...
făcea cartofi prăjiţi. Restul
Ca să nu mă mai cheme Într-o zi, o vecină mi-a
oamenilor cu scaun la cap se
pământul părăsit, mi-am împărtăşit o veste care mi-a
retrăseseră prin buncărele
cumpărat o antenă schimbat puţin direcţia
antiatomice. Mă gândeam că
parabolică şi mă simţeam ca vieţii: „Dacă vine războiul
nu mi-o veni neapărat mie
acasă. Ca să mă apropii şi peste noi ce ne facem? sorocul. Ne-au tăbăcit
mai abitir de ai mei mi-am Dumneavoastră mai americanii timp de trei luni
numai din aer, de pe vapoare de întrebări: ce am căutat în înmânat paşaportul mi-au
şi din submarine. La al doilea Germania cu o săptămână reproşat aceleaşi lucruri: „Ce
tomahauk, explodat pe la înainte de începerea v-a trebuit vouă Nato, nu am
orele patru dimineaţa într- bombardamentelor (fusesem fi putut fi prieteni?” „Păi ce
un pod metalic romantic, la o audiţie), ce făceam cu legătură au toate acestea cu
construit pe vremurile celui atâtea dicţionare (eram mine, doar sunt artist!” „Au
de-al doilea război mondial poliglot, vorbea cinci limbi legătură, pentru că toţi
de prizonierii germani, cei străine), de unde aveam sunteţi la fel...”
doi ruşi alcoolici şi-au văzut atâtea adrese din strinătate M-am trezit la graniţă,
de treburile lor şi s-au retras pe notes (doar eram balerin, deportat de acolo. Mi-am
acasă. Am rămas singurul și nu voiam ca să mă luat toate lucrurile cu mine,
străin pe teritoriile lor. Nu îngroape Maica Domnului ca să demonstrez acasă că nu
eram unul oarecare, ci... un toată viața pe la ei pe acolo, am pierdut timpul, ci am
apartenent la NATO. În că de vreo patru ani tot o muncit din greu. Grănicerul
timpul războiului am asistat țineam într-un tanzit, acelea nu a vrut să mă lase să ies cu
la cele mai reuşite petreceri fiind adresele mai multor un televizor alb negru pentru
la care am luat parte teatre din SUA, Israel, că nu aveam acte pentru
vreodată. Destul de multe. Croaţia, Germania etc. şi, proveniența lui. „Este un
„Dacă murim, măcar să mai grav, de ce însemnasem aparat din anii optzeci,
murim sârbeşte”—îmi pe o hârtie tot felul de dumneavoastră aţi fi deţinut
explicau prietenii care mă localităţi sârbeşti şi de ce acte la el?” Se uita la mine cu
invitaseră. De explozii ce să foaia respectivă semăna cu o nişte ochi cât gogonelele. I-a
vă spun? Nenumărate. Pe hartă (nu le ştiam geografia zis subadjunctului: „Hai,
cele din avion le mai şi mă interesau obiectivele trânteşte-i o viză de ieşire!” şi
suportai, dar cele trimise de care le fuseseră bombardate, apoi mie:” Lasă că ne-om mai 61
pe submarine îţi asurzeau ca să am cu ce mă lăuda la ai
f o i l e t o n
întâlni noi!” „Sper să nu!...”—

urechile. Am fost martor în mei acasă). Mi-au confiscat i-am răspuns în gând.
direct la bombardarea unui paşaportul, foaia
pod. Am văzut totul de la o cartografiată, şi mi-au luat
depărtare de un kilometru, numărul de telefon. M-am
de sus, de la etajul nouă de trezit ulterior la tribunal. Îmi
unde locuiam. Două tot spuneau că era grav ceea
tomahaukuri au despicat ce am făcut, să fiu cuminte
Podul Prieteniei în două. atunci când îi așteptam pe
Acolo au murit şi oameni, au culoarele tribunalului, și că
î n
căzut cu maşinile în Dunăre. nu aveam nevoie de

Cum nu aveam familie, am traducător. Ambasada m-a
considerat toate acestea ca ajutat mult: mi-a
l e c t u r i
pe o mare aventură a vieţii... recomandat un avocat

Nu mă asemănam cu scump de la Belgrad. A
sârbii. Pe cap purtam eşarfe trebuit să mă lupt singur, am
şi pe corp tot felul de contactat toate sursele mass-
acesorii: de la ceasuri media. Cei de la poliţie erau
sofisticate, cămăşi de firmă şi contactaţi zilnic: „Avem în
curele cu cataramele ciudate. faţa redacţiei un cetăţean
M-a remarcat uşor poliţia străin care se plînge că l-aţi
militară. M-au întovărăşit incriminat de fapte care nu
până acasă şi mi-au pus sute pot fi spuse...” Când mi-au
de ce căuta Zaheu să-l
vadă pe Iisus? Ce-l
interesa pe el cum arăta
Iisus? Citește cu atenție,
mi-a răspuns starețul.
Evanghelia nu zice „căuta
să-l vadă pe Iisus”, ci
s p i r i t u a l i t a t e
„căuta să vadă cine este
Iisus” (τίς ἐστιν, Luca
19,3). Un alt profet, ca
Dezorientat, întors pe atâția alții? un alt
Constantin Preda
pământul făgăduinţei, cu un învățător de lege, un
salariu ridicol, devenit peste înțelept, poate un zelot
(condeiblog)
noapte codaş la sat, cu iubita
venit să-i stârnească
rămasă dincolo... Întâlneam „Șapte despre
la tot pasul numai oameni împotriva romanilor?
vameșul Zaheu”
cătrăniţi, care se perpeleau Chiar și omul cel mai
perpetuu la un foc domol.
păcătos nu este mulțumit
Gata cu râsetele, gata cu Textul care urmează
speranţele, gata cu tot. Tristă cu viața lui și caută o
îi aparține părintelui Ioan-
soartă. Cine spune că rațiune sau mai degrabă o
62 depresia nu doare se înşală! Florin, de la biserica din
întâlnire care să-l schimbe,
Mintea îmi juca numai Edinburgh. L-am luat pur
f o i l e t o n
scenarii de sinucidere... Până dar e sătul de farisei și de

și simplu prin copiere
m-a trântit pământul. Prima morala obișnuită.
dată m-a încredinţat că imi
pentru a-l redistribui,
2. Bine, am zis, dar
este prieten, pe urmă m-a altfel n-am știut cum. V-
lămurit că propria viaţă mi-o Iisus n-a făcut decât să se
am mai vorbit despre el, îl
pot schimba, dar pe a altora autoinvite în casa lui
prețuiesc mult și sper că
nu. M-a rugat să îmi văd de Zaheu: „Coboară-te
treabă. I-am urmat sfatul. nu s-ar supăra pentru asta.
degrabă, căci astăzi trebuie
Am început să nu mai ascult Cuvântul său pătrunde
î n
ştirile, să gândesc pozitiv, să să rămân în casa ta” (Luca

adânc, până la inimă… Un
fraternizez cu locul în care 19,5). Ce-a fost așa de
preot devotat, care pune
trăiesc şi, răsplata a fost pe extraordinar în întâlnirea
l e c t u r i
măsură. Mi s-a mărit şi reflectorul pe înțelesurile

salariul, mi-am găsit asta, ca să-l schimbe pe
adevărate și te face să vezi
prietenă. Satul s-a vameș? Multe, a spus
Lumina. Ah! Și cum mai
metamorfozat brusc într-o starețul:
metropolă. Râd ca prostul pe scrie… Dar până îl veți
stradă de unul singur și descoperi voi înșivă Considerația lui
stârnesc indignarea celor citindu-i lucrările, iată-l:Hristos. Păcătoșii sunt
care se perpelesc la foc obișnuiți să-i disprețuim.
contiuu. Simt că trăiesc... 1. L-am întrebat
Iată ce spune Evanghelia:
odată pe starețul Clement:
„toţi murmurau, zicând că Hristos, trebuie să faci pentru că de patru ori ai
Iisus a intrat să găzduiascăefortul să te înalți un pic avut ocazia să te oprești.
la un om păcătos” (Luca dintre păcatele tale, măcar 6. Am spus atunci:
19,7). cât te-ai urca într-un vreau și eu să întorc
Dragostea. Păcătoșii copac. împătrit pentru păcatele
se așteaptă să-i urâm, dar 4. Dar de ce zice mele. Întoarce o dată
Hristos s-a purtat cu Zaheu, „dacă am pentru conștiința ta, a spus
dragoste față de Zaheu. nedreptăţit pe cineva cu starețul, Hristos le-a întors
Comuniunea. ceva, întorc împătrit”? Nu pe celelalte trei pentru
Păcătoșii se știu din start putea să întoarcă o singură tine.
excluși și judecați de cei dată, n-ar fi fost de-ajuns? 7. Și eu sunt păcătos,
drepți, dar „Fiul Omului a Sunt două înțelesuri am insistat, vreau și eu să
venit să caute şi să aici, a răspuns starețul. mă urc într-un sicomor, să
mântuiască pe cel pierdut” Înțelesul literal este că văd cine este Hristos.
(Luca 19,10). orice păcat te face de patru Urcă-te pe cruce, a spus
Bucuria. Cuvântul ori vinovat: întâi față de starețul, de acolo se vede
Mântuitorului l-a bucurat Dumnezeu, apoi față de Hristos cel mai bine.
pe Zaheu, zice Evanghelia conștiința ta, a treia oară,
(Luca 19,6), or păcătoșii se față de cel căruia i-ai 63
așteaptă să fie certați de cei greșit, a patra oară, față de
drepți, nu poftiți la vreun societatea pe care ai
motiv de bucurie. corupt-o prin păcatul tău.
s p i r i t u a l i t a t e
Puțină considerație, Iată de ce Zaheu a simțit

puțină dragoste, un pic de nevoia să-și răscumpere
comuniune și bucurie, iată împătrit fărădelegile sale.
ce așteaptă de la noi 5. Iar înțelesul mistic,
aproapele nostru, ca să-l a continuat starețul, este
vadă pe Mântuitorul. să ne amintească de cele
3. Dar de ce zice patru trepte prin care se
Evanghelia că s-a suit într- lucrează păcatul în om:
un copac? De ce nu a ieșit venirea gândului păcătos,
în drum ca tot omul, mai primirea gândului
ales că nu era un oarecare, păcătos, hotărârea de a
era totuși mai-marele face păcatul și, în sfârșit,
vameșilor. E un sens fapta propriu-zisă.
spiritual aici, a răspuns Greșești nu o singură dată
starețul. Ca să-l vezi pe păcătuind, ci de patru ori,
coperta 4
Nicoleta Mija
Prin nisipul din clepsidră...
Timpul merge încet, apusul savurează cerul până la venirea nopții. Gândul
și-a schimbat locul, acolo sus, între stele. În ritmul ceasornicului vechi caut în
suflet urma pașilor pierduți. Sufletul păstrează multe cuvinte nespuse, lângă alte
cuvinte care sunt umbra unui gând. De multe ori timpul uneltește, ascuns surâde
tuturor, chiar și vieții. S-au este deseori împovărat de atâtea vise îndepărtate.
M-am gândit, am vorbit, am plâns, am râs, am vrut să uit de tipul care se
agață de ceasul vechi. Astăzi, dar și ieri, poate și mâine nu vreau decât puțin răgaz
printre atâtea gânduri,
Nicoleta Mijaprintre atâtea probleme ale vieții.
S-a veștejit o floare pe masa goală. Zboară timpul, soarele apune, lumina
pălește,
Prin trec clipele cadin
nisipul firele de nisip în clepsidră. Mă ascund deseori într-o rază
a lunii, caut în suflet cuvinte și vise. Privesc cum cad ușor frunzele toamnei
clepsidră...
printre pașii tăcuți ai ploii. În liniștea clepsidrei mai trece o toamnă, ploaia aruncă
frigul peste noi. Lângă geam citesc scrisori vechi, în plicuri încărcate de nisipul
amintirilor.
Ascult cântecul ploii colorat de multe emoții adunate printre frunzele
toamnei. Sub umbrelă, dansăm în ploaie, nu avem nevoie de călăuză. Cu pași mici
64 alunecăm după acordurile vechii chitări, un cântec pe care îl știm doar noi. Nu-
mi place albastrul scorojit al cerului... E liniște, nu se aude decât foșnetul
frunzelor .
Ploaia îmi inundă sufletul, răsfoiesc în fiecare picătură o pagină acoperită de
vise. În tăcerea ploii reci de toamnă, deschid umbrela, aștept ziua cânt tu îmi vei
deschide umbrela. Strâng umbrela, ploaia se oprește, simt ale toamnei miresme.
Câteva picături se zbat într-o pânză de păianjen, așa ne zbatem și noi prin ploile
vieții. Timpul se scurge în clepsidră, savurez o melodie dragă mie, Enya, Rein
ghemuită în fotoliu. Îmi sprijin fruntea de geamul rece, mai dau o pagină din
noianul de amintiri adunat în nisipul clepsidrei. Stropi mari și reci se întorc,
acoperă cerul și gândurile mele. Plouă pe terasa dezgolită de vânt, printre gânduri
migălesc câteva rânduri. Privesc pe geam, deschid umbrela, fug în curte... pe o
creanga doar o gutuie de ploaie spălată. Zâmbesc și o așez lângă câteva
crizanteme. Zâmbești și tu, privirea ta mă vindecă de frunza care cade, de ploile
toamnei, de multe cuvinte nerostite. Sub umbrelă am plecat de mână prin ploaie,
copacii sunt pustii şi goi, noi bucuroși mușcăm din gutuie.
Bântuie vântul toamnei prin nisipul clepsidrei, stropii de ploaie îngheață,
ascult Enya, And Winter Came.

Revista Cronos Nr. 1 (44), 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Cronos Nr. 1 (44), 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură

Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe

amintiri din sumar revistă

directe, nu prin intermediul

Ungureşti. E absolut aceeaşi românul nu are stat” (M.

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

Doamna prof. Catinca nemernicia!”

Niţu Constantin pentru participiul perfect catalană, infinité în franceză,

Dacă nimic înseamnă sârbocroată (fără limită),

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

alpinistul caraghios» în altar.

stil. Noi cititorii ne

Te doare adevărul când

Așteaptă-mă pe puntea dintre taine, mirării să mă scrii, nevinovată,

Dă semn venirii primăverii-n mine, în roi de floare de cireș amar,

Trimite-mi soli, toți îngerii iubirii, să mi te povestească fir cu fir, 15

Coboară-n mine-mpărății uitate, sub sceptrul tău străluminez arzând,

Cu tine ard zăpezi și fluier seara, cu tine învelesc un cer, cu dor,

De fuierul ce-mi arde tălpi arzânde, m-aș descălța, ca de o vrere plânsă,

Și sângele, ah, sângele, aleargă, pe ultima turnantă, în burgund,

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

Amintirile unei nopţi din viitor

Şi totuşi, poeţii din noi erau mai puternici,

Eu îţi recitam la ureche din Paradisul dantesc:

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

Suflete prigonite III

Nu m-am născut să cred în nemurire, Pentru o poemă mai frumoasă

Nici Dumnezeu nu a crezut în mine, Și, în virtutea singurătății,

Am fost atât de sigur că destinul 19

Nici eu nu am crezut că toate-acestea Suflete cu aripi schilodite,

De-aceea dumnezeii nu au nume Și, atunci, o dulce amintire

Nu m-am ferit de tainele terorii,

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

Iubire fără anotimp

te iubeam aproape copilărește

adormeam cu tine în gând

precum chipul unei adolescente

Sonetul ubicuităţii (II)

Te văd pretutindeni şi-n orice clipă

Te simt peste tot, Doamne, şi-n orice timp,

În catedrala de-azur şi în Olimp.

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

Lenuș Lungu (L.L): considerabil de iubitori ai

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

prin tot oraşul după culori, „încreţ” a fost mai întâi

Ionică, având abonament la Ca răspuns la prima acuză,

adevărat ce scrie?...”. Eu încă

universitar Constantin personalităţi remarcabile.

care ar merita să predea la naveta de la Bucureşti,

Aşadar, ca să devii creator

toate obiceiurile mai vechi – Hai mă, și ce făceau

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

a vârstei copilăriei („Ochii de se dă bătută cu una cu două,

maturității, nefiind pierdută mai tare decât ea,/Căci nu

inocența mea/Nu s-a pierdut Și începe cursa pentru

dedicate celor două fiice: „în corespunzătoare: „Te-am

orizonturi.” (De ziua ta!) sau ninsorile între noi/Pe

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

De la jumătate de cale către

de apărare Micu. Arma lui

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020