ROMANTISMUL Romantismul este al doilea mare curent literar, care este de extindere universali. + A apirut in Anglia, la sfirsitul veacului al XVIII-lea, cunoscdnd punctul culminant pe la mijlocul veacului al XIX-lea. + Reflect o conceptie noua in plan social, politic, cultural, estetic,filosofic fata de cla- sicism si epoca aristocrafiei feudale, Reda viziunea noii clase sociale, a burgheziei si a inte- lectualit3 ii now formate privind relajia dintre arti si realitate, printr-o nou perspectiva este- tick a noului curent. Impune 0 atitudine activa, implicati direct in realititile social-politice contemporane printr-o viziune militant si patriotic’, avind in vedere principii filosofice si ideologice moderne, precum: libertate, egalitate, fraternitate. Dar, in acclasi timp, romantismul presupune si evadarea din realitatea contemporani neacceptatd, in trecut, in istorie, in natura, in abstractizarile cosmice, deci atitudini si viziuni antinomice. + A cunoscut un moment de pregitire, numit preromantism, ai cirui reprezentanji rau caracterizati printr-o stare de neliniste in fafa realit3jilor existentiale contemporane, tendina de evadare din realitate, Aceast’ perioadi este cunoscuti si ca osianism (reprezentat in special de Jack Macpherson) si a impus un grup de poeti tineri, numiti ,,poetii lacurilor”. Acestia au promovat citeva teme specifice: cultul trecutului, al civilizatiilor tecute ale omenirii, particularizate prin, motivele:. ruinele, mormintele,.umbrele, noaptea, misterul, strigoii ¢.a. Acestea s-au impus ¢i in literatura romana (v. Ruinele Targovistei de Vasile Carlova, Adio. La Targoviste de Gr. Alexandresca gi 0 O noapte pe ruinurile Targovisei de I, Heliade-Radulescu — toate meditajii patriotice construite pe aceeasi tema si aceleasi motive). + Romantismul este un curent de antitezi fa}3 de estetica clasicismului, prin respinge- rea principiilor estetice ale clasicismului privind genuri, specii, teme si motive, tipologii uma- ne, virtutile stilistice. + Termenul de romantic presupune: a) aparfin3tor curentului estetic al romantismu- ipologia romantica; b) varsta specificd: adolescenta, tinerejea, viziunea asupra existentei (idealizatd, mitic’) sau pesimist4, antiteza intre iluzie gi deziluzie, intre vis si realitate etc. * Conflictul esential este intre ratiune si sentiment, triumfind sentimentul. Stirile emofionale, afective sunt intr-o continui devenire si schimbare, la fel si tipologia uman’. Conflicte multiple, existentiale, filosofice si reale, sociale, individuale, concrete: real/ ireal; concrel/ abstract; efemer/ eter; prezen¥ trecut; sacru/ profan; mit/ realitate .am.d. S-a impus si o nov ipostaz a conflictului filosofic, existential dintre om si Divinitate, privind conditia tragici a omului ca o predestinare (Gordon Byron in poemul dramatic Cain). Genul liric este dominant in romantism. + Universul tematic este deschis innoirilor si a viziunii asupra lumii reflectate. Se remared in romantism:- cultul trecutului istorie, un model eroic pentru contemporanii decadenti si pentra generafiile viitoare; - cultul naturii devine tema fundamentala in romantism prin motive romantice: terestre/ cosmice — noaptea, luna, stelele, luceaféirul, motive floral-vegetale —pddurea, codrul etc., motive acvatice — izvorul, lacul, marea; - sentimentul iubirii este interferat constant cu imaginea naturii. Romanticii recreeaz imaginea cuplului paradisiac. Natura are diverse func{ii: de atmosferi, de cadru pentru desfasurarea unor evenimente gi functie filosoficd, de meditatie asupra destinului uman in raport cu universul (v. Revedere, Ce te legeni s.a. de Mihai Eminescu). + Romanticii redescopera miturile si le incared cu scmnificafii filosofice noi, crecaza si mituri noi, in spiritul deschiderii romanticului spre cunoastere. + Romantismul este considerat primul curent modern ce reflecti problematica exis- tentiali a condifiei umane, aspiratia spre cunoastere prin mituri, avand un pronunjat caracter meditativ-filosofic. + Suportul meditativ existential este supratema timpului, de aici diversitatea tema- ticd, tipologicd estetic’ a romantismului. + Tipologia umani este foarte diversi, intruchipind ipostaze variate ale conditiei umane. Detasat se situeaz4 soarta geniului, a indrdgostitului, a visdtorului, a luptdtorului, a eroulu nafional,ttanisnn, * Personajul ¢ cunoastt! 6 devenire’ ae preferin(’ fi ind YM ats tineretii. Mediul social uman este foarte diversificat de la cergetor, figan (Tiganii de Puskin), de la omud de rand la rege (Hernani si Ruy Blas de Victor Hugo) si in literatura roman’ in drama Razvan si Vidra de B.P. Hasdeu. + Sentimentul dragostei de tard, patriotismul, vibreazi profiund in literatura romantica prin cultud trecutului, al eroismului inaintasilor. + Romantismu! respinge in plan estetic regula celor trel unitii si ierarhizarea speciilor literare, fixitatea $i puritatea acestora. in acecasi creafic literard, se interfereazii tonuri lirice si procedee estetice specifice diferitelor genuri si specii literare (v. Razvan si Vidra, de Hasdeu, Luceafarul, ciclul de Scrisori eminesciene etc.). Astfel, romantismul redescopera si creeazi in esteticd specii noi, precum: bafada, doina din literatura popular’, legenda, romanul istorie, nuvela romamtici de inspirajie istoricd, nuvela fantastic, filosoficd (Sdrmanul Dionis de Eminescu), drama, fie de inspiratie istoricd, fie pe terna iwbirii (Intrigd si iubire de Schiller). Romantismu! repune intr-o estetich romantic anumite specii elasice: scrisoarea, poemul eroico-filosofic, transformat in poem filosofic de mare amplitudine, intr-o bogitic de idei, teme si viziuni filosofice (v. Luceaftirul, cele cinci Scrisori, Memento mori de Eminescu). + Romanticii descoper’ frumusetile si originalitatea literaturii populare, teme, motive, specii ale acesteia, procedee estetice specifice folclorului (paralelismrul, diminutivul, dialog imaginar). + Reprezentanti ai romantismului au fost si Shelley — Jnu1 frumusesii intelectuale, Odd unei cioeérlii -, Alphonse de Lamartine, Alfred de Musset — prin ciclul Noptife ce 1-a in- 17fluentat pe simbolistul roman Macedonski —, Victor Hugo — teoretician al curentului romantic (in prefaja dramei istorice Cromwell), mare poet si romancier: Notre Dame de Paris, Mizerabiti in literatura german’, reprezentan{i ai curentului sunt: Fr. Schiller, Schlegel, Novalis, Lessing, Heine, Goethe, N. Lenau. in literatura american’: E.A. Poe, W. Withman. in literatura romana, romantismul a fost primul curent literar ce s-a manifestat ple- nar, complex gi divers. in linii esentiale programul romantismului roménese a fost fixat in revista ,,Dacia literarS” (1840) de M. Kogalniceanu. A impus literatura roménd pe plan euro- pean si universal prin ,.poctul nepereche”: Eminescu. REALISMUL 1, Realismul este al treilea curent literar fundamental de valoare universal. E un cu- rent complex, manifestat in toate genurile literare, in mod special in genul epic. S-a ex- primat dominant in proz3. Estetica realismului este determinatA de spiritul social, cultural gi estetic modem in plind afirmare a burgheziei in stratificarea ei sociald, in actiune si dominare, + A apirut gi s-a afirmat programatic in Franja in a doua jumatate a secolutui al XiXlea, stimulat si favorizat fiind de factori istorico-sociali, culturali ai burgheziei in ascensiune, = Idealurile Révolufiei burghezo'democritive din 1789 nii's‘av' implini printr-o emancipare social, national in epoca romantismului; - S-a produs un progres social, economic ce s-a manifestat prin citadinismul dominat de burghezie in stratificarea ei, de la micul slujbag anonim, la burghezia arivista, in urcusul spre dominare a societitii, 1a nivel politic. Revolujia industrial din Occident a impartit societatea in cea rurala gi cea citadind, fiecare cu stratificitile ei si principiile ci de viat3; - Informatiile si comunicarea social-culturala s-a innoit prin instituyii si forme de cultura, societZti s.a. Un rol deosebit -a avut presa, jumalismul in ipostaze noi, precum reportajul. in plan $tiintific, s-au produs mutafii spre progres, spre stiinfele pozitive, impundndu-se un nou curent filosofic— scientismul, dominat de principiul ratiunii, al logicii, al demonstrafici. + Ca urmare a acestor argumente, viziunea asupra arte, a literaturii s-a schimbat. Realismul respinge evadarea din realitate pe calea visului, a imaginarului, in mit, atitudine ro- mantic’ si impune ancorarea in realitatea eontemporani, deopotrivi in plan social, politic, cultural, etico-moral, ,.cu cele bune, cele rele”, ca principiu al universulvi de inspiratie. * Tipologia noului curent intra in contradicfie cu cea romantic’. Realismul impune un personaj literar bine individualizat, legat substantial de mediul socio-cultural, familial, de momentul istoric, de preferin{d find mediul burgheziei in stratificarca ei marcata in mod esen- tial de parvenitism, de imbogijire, promovand un now mit: banul. Accentul cade pe individualism, pe principii morale decadente, generatoare de prejudicii. Simbolice sunt unele aprecieri critice ale personajelor lui Caragiale: enteresul si iar enteresul”. in mare parte 18+ fn estetica realismului viziunea scriitorului este obiectivi, detagat’, nepértinitoare, oprivire din exterior asupra lumii reflectate. Domina o abordare critic’ asupra societaji. + Realismul promoveazii un conflict complex si diversificat, in functie de problema- gi tipologie: conflict politic cu implicafii sociale; conflict social in lupta pentru avere si privilegii si impotriva abuzurilor politice, sociale; conflict psihologic, al stlrilor de constiin,3, deopotriva la nivel individual, colectiv; conflict moral. + Tipologia umani este, de asemenea, variatl, dup’ mediul social uman reflectat. Preia din clasicism caracterul general-uman i-| adapteazi la contextul coneret social, moral etc. al momentului evocat, realizind tipologii complexe cu tematic’ variatd, de la relajia de familie, périnfi — copii, tema cdsatorici, parvenitismul etc. Din toate acestea, Balzac, creatorul fundamental al realismului, a realizat o sintezi a societZjii burgheze in plind ascensiune si diversificare in ciclul Comedia umanii, avand peste 2000 de personaje. in tipologia modem’ s-a remarcat imbogijitul de rizboi din Primul Rizboi Mondial, parvenitul politic, provincialul cu aspiratii ce-i depisesc valoarca, dar mereu nemulfumit in izolarea lui sub conceptut de bo- varism, precum in romanul Madame Bovary de G. Flaubert. Se acord8 atenjie analizel psihologice complexe, prin retrospectic si introspectie. Se impune proza de analizi psihologic’, precum romanul si nuvela, Astfel, realismul se manifest in dout direct: realismul obiectiv (social) si realismul subiectiv (de analiza psihologica). + in plan estetic, in realism se creeaz o noul, specie epic’, schita, Creatorii acesteia au fost Guy de Maupassant, Ceho, Caragiale! i cadrul genifui dramatic, realismul impune drama moderna, drama de idei cu un substrat etico-filosofic. in literatura roman un rol deosebit I-a avut Caml Petrescu; remarcabild este afirmatia unui personaj, Gelu Ruscanu din Jocul ieletor privind drama de constiin{& a intelectualului: ,.citd luciditate, atdta constiin,, c&t8 constiingS, atéta drama”. Cel mai reprezentativ dramaturg modem al secolul al XX-lea a fost Henryk Ibsen, pe care Tudor Vianu il considera drept ,cea mai importanta personalitate a teatrului modem din literatura universala”. Se rejin alte nume de prestigiu, precum GB. Shaw, A. Cehov, L. Pirandello. Din perspectiva realismului, cea mai reprezentativa si prolificd specie este romanul. Diversitatea si originalitatea acestuia se detaseaz prin viziunea asupra realititii reflectate, prin tipologie, prin formula narativd, jpostaza naratorului, prin structura compozitionald. Se disting formule de roman: romanul proustian, balzacian, gidian, tolstoian, dostoievskian (dupa numele scriitorilor Marcel Proust, Homoré de Balzac, André Gide, Lev Tolstoi, F.M. Dostoievski) si al ui Liviu Rebreanu. + Realismul ¢ un curent de extindere universal, punet de referint asemenea clasi- cismului si romantismului pentru aparitia unor noi curente literare de extinctie, mai limitatd, uneori chiar provincial’, najionald, Esenta esteti pana azi, a afirmirii acestuia este implinita continuy 19SIMBOLISMUL 1, E un nou curent literar de manifestare dominanta in genul lirie, A apinut in Franja in jurul anitor 1880, moment in care romantismul era ined in pling manifestare si implinire, ca gi realismul de altfel, curente fundamentale ale literaturii uuniversale, 2. Termenul simbolism in plan estetic presupane esenfa unui mesaj printr-un cuvint-cheie, printr-o metafors. Estetiea simbolismului se defineste printr-o reactie de respingere a retorismului si patetismului, a diseursului emojional al romantismului. Simbolismul promoveazs o atitudine a eului lirie de nemulumire, de dezgust, de plictiseala — acel spleen {ati de sosietatea contemporanti cu tarele ei. Pootul promotor al acestei estetici lirice a fost Ch. Baudelaire, cdruia i s-au asociat si poetii Paul Verlaine si Arthur Rimbaud, numii metaforic ,.poetii blestemasi”, Baudelaire este considerat .poetul mizeriei morale”, al degradévii Ginjei umane, surprinse in ciclul lirie Florile réulut. + Simbolul a fost o prezenti si in liriea romantic’, unde avea scopul de a limpezi mis- terul, La simbolisti, simbotul este folosit doar pentru a sugera, si mu pentru a preciza. Destinal poctului de geniu estc marcat de izolare, de incompatibilitate cu socictatea conflictual’. Sim- bolul ecestuia este Albarrosul, din poezia cu acclagi title a lui Baudelaire. Poezia sugercazi ambiguitatea statilor cmotionalc, vagul, indefinibilul. in plan estetic, principiul fundamental al simbolismului presupune tehnica coresponden{elor intre senzati, tuSiri emofionale gi afective, sugerate prin impresii auditive, vizuale, olfactive. Acest principiu estetic simbolist este promovat in poezia Corespondente: Parfum, culoare, sunet se ingind sii rispund”, O paricularitate estetic’ tipic simbolist4 este muzicalitatea versulul, ce presu- pune o anume imbinare de sunete vocalice sau consonantice, precum si prin refrene si epetiiil prozodice, de ritm si rim, Simbotistii aduc tnnotri in tehnica versificatiel, prin frecventa versului ‘liber ‘ce“‘confera? liberiaié! de" migcare a" emoyiilor interioare pentru {individualizarea eului liric. S. Mallarmé creeazd o lirieS a evadaril din viata cotidians, slearsé, citadina, * Universul tematic al simbolismului este relativ restrans din care se retin prezenia eului liric in relatia cu natura. Este 0 proiectie diferita decat a romanticilor. Se refine prefe- rinja pentru o natura restrans4, limitat, aun spafiu citadin. De aici prezenja anumitor mo- tive: gradina, parcurile, pasirile calztoare, preferinta pentru anumite anotimpuri ce sugereaza trecerea, intr-o atmosferi autumnald. Simboluri si motive florale specifice gradinilor, precum roza, crinul. Sin lirica romineascd aceste particularititi estetice simboliste s-au afirmat, prin D. Anghel, in ciclul liric fm grédind, si prin AL. Macedonski, unul din cei mai mari poeti roméni, in ciclul Rondelat rozelor. Asociat universului vizwal si muzical al naturii se regiseste motivul parfiomurilor si podoabelor nobile, al interioarelor exotice etc. © alt temi este reflectarea stirii de neliniste, de plictis, de nefericire in tema citadinismaului. Daci Macedonski impune metropola in Rondelul Parisului iad, 1a ceilahi tului acut al trecerii, al degradirii naturii si a sentimentelor umane. Tema iubirii ¢ marcati de tistefea tura. O cale salvatoare in fata spleenului este tema cilitoriei imaginare, chiar spre extremele terestre, spre Polul Nord, spre Polul Nord. Aceasté particularitate a simbolismului 2 fost promovati in poezia romaneased de Ion Minulescu (1881-1944). Imagistica poetic’ reflects a‘eairi intime sub sernul nostalgiet visurilor neimplinite, cultivand specia liried de romania, semnificativ fiind chiar titlul ciclului litic Romanfe pentru mai térziu (a se vedea motivul cAlétoriei in Romanta celor trei cordbit). Se imbin& melancolia en un rafinat si senin umor si cu o atmosferi liried altemativa intre cuplul romantic dominat de sugestia parfumurilor gi a invocafiilor jubirilor trecute si imaginea degradarii flintei umane gi din perspectiva iubiri. Titlurile sugereazi aceasti proiectie litied, ca de exemplu in Roman policromd sau in Acuareld: ,in oragu-n care plow’ De tei ori pe siptiman3,/ Un bltrin si o bitran’/ Merg findndu-se de mani”, Definitorie pentru lirica simbolisté este tema nevrozelor, in care se accentueazd starea emojionala de neliniste, de intrebdiri existenjiale, prefigurand un nou curent literar, expresionismul, Ca reprezentanti ai simbolismufui romanese, in prim-planul valoric se situeaz’ Alexandru Macedonski, George Bacovia, Jon Minulescu, Dimitrie Anghel, cfrora li se asociazi scriitori mai pujin afirmagi in momentul manifestarii curentului, precum Elena Farago, Panait Cema, 1. Sivescu si $tefan Peticd.