DOCUMENTARE

MEDICALA

7 – 17 decembrie 2015

Ioana Robu
irobu@umfcluj.ro
 Curs 1
INTRODUCERE IN INFORMAREA MEDICALA

Specificul domeniului bio-medicinei

- domeniu de varf al cercetarii stiintifice in general –
comparabil doar cu tehnologia informationala, inteligenta
artificiala, telecomunicatiile
- impact direct asupra vietii omului – domeniu “vital”

Informatia curenta, punerea la punct

cu ultimele noutati si descoperiri in
domeniu devine extrem de
importanta
EXPLOZIA INFORMATIONALA
Explozia informationala in domeniul
stiintelor biomedicale se masoara
prin:

• numarul de baze de date biomedicale

existente in lume
• numarul de reviste din domeniul stiintelor
vietii
• Numarul total de articole indexate – in
special MEDLINE
EVOLUTIA NUMARULUI DE REVISTE
BIO-MEDICALE
EXPLOZIA INFORMATIONALA
• Cresterea numarului de reviste de specialitate din 1870 incoace a
fost exponentiala, cu o rata de dublare la in medie 19 ani. In
ultimii 25 de ani, rata de dublare (crestere cu 100%) a fost la
fiecare 10 ani.

• Aceasta inseamna ca un medic care vrea sa parcurga toata

“literatura” de o oarecare relevanta ce se publica in lume ar
trebui sa citeasca aproximativ 6000 de articole pe zi.

• Din punctul de vedere al studentilor – a celor care invata profesia

– aceste cifre se traduc intr-o multiplicare de 4 ori a volumului
total de cunostinte pe durata unei vieti profesionale active de 40
de ani! Practic aceasta nu va insemna o acumulare, ci de fapt o
inlocuire a cunostintelor, competentelor si deprinderilor necesare
pentru a tine pasul

• Conceptul de invatare pe toata durata vietii (life-long learning)

EXPLOZIA INFORMATIONALA
O lume “saturata” de informatie

• la nivel global dispozitivele mobile au depasit numarul populatiei

• 50% din utilizatori isi verifica mailul inainte de culcare
• 70% dorm cu telefonul alaturi
• numarul contactelor online (mai ales prin retelele sociale) se
dubleaza o data la 9 luni
• petrecem in medie 5.30 ore online
• 2,7 miliarde locuitori au acces la Internet

“Ceea ce informatia consuma este evident: consuma atentia

celor care o utilizeaza”
Herbert Simon, Nobel pentru Economie 1978
Cauzele exploziei informationale
• globalizarea, dezvoltarea comunicatiilor
• cresterea “continutului” informational – mai multe cercetari,
descoperiri, studii etc.
• proliferarea mediilor de comunicare – formatele electronice

• Se “scrie” mai mult pentru:

• prestigiu personal
• avansari in ierarhia profesionala / stiintifica
• calatorii la congrese, conferinte
• avantaje materiale
• Se publica mai mult pentru
• a face fata avalansei de “manuscrise”
• PROFIT

Practic insa, desi volumul a crescut si creste exponential, raportul

dintre “scriitori” si publicatii a ramas acelasi
NECESITATILE DE INFORMARE

De ce citim literatura? De ce ne informam?

• Pentru a tine pasul cu noutatile din domeniu

• Pentru a gasi niste raspunsuri la intrebari
precise
• Pentru a umple niste lacune in cunoastere
• Pentru a elimina incertitudini
De ce este necesar sa ne informam?

PENTRU A NE FORMA DEPRINDERI

SI CUNOSTINTE NECESARE PE
INTREAGA DURATA A VIETII

• Un om informat valoreaza cat doi

• Mai important decat a avea o informatie este sa
stii unde s-o gasesti (Samuel Johnson)
• Mai bine sa stii sa cauti tot decat sa cauti sa stii tot
(Patrick Mendelson)
SURSELE POSIBILE DE INFORMATIE
SPECIALIZATA

1) Biblioteca personala / Internetul (motoare de cautare,

retele sociale stiintifice

2) Consultarea unui coleg sau expert in domeniu- cadrul

didactic de specialitate

3) Consultarea bibliotecilor, a centrelor specializate in

stocarea si distribuirea informatiei

4) Consultarea individuala a bazelor de date

 TIPURI DE PUBLICATII
Din punctul de vedere al conţinutului, modului de prelucrare al informaţiei, precum şi al
modalităţii de consultare, publicaţiile se împart în:

I) - publicaţii primare
II) - publicaţii secundare
III) - publicaţii terţiare

I) Publicaţii primare
Publicaţii care conţin informaţie “originală”, respectiv în care informaţia apare pentru
prima dată, în această ordine:
a) literatura gri
b) reviste
c) cărţi

a) LITERATURA GRI
Se refera la publicaţiile care scapă regulilor prestabilite, convenţionale,
de publicare şi control bibliografic (nu au ISBN sau ISSN)
Din această categorie facparte:
- teze de diplomă, doctorat
- lucrări conferinţe, congrese, simpozioane
- rapoarte ştiinţifice şi tehnice
- standarde şi patente
 Surse secundare
- lucrari care prelucreaza literatura primara

• Lucrari de referinta (dictionare, enciclopedii, directoare

etc.
• Indexe
• Servicii de rezumate / abstracting
• Baze de date
• Motoare de cautare pe internet
 Ecologia informatiei –
necesitatea aplicarii de filtre calitative extrem de dure

• filtre inainte de publicare

o sistemul de peer review – examinarea manuscriselor de catre
specialistii in domeniu
o revistele din “turnul de fildes”

• tipurile de reviste
• cercetare
• informare curenta pentru practica medicala
• educatie / invatamant
• specializate pe domenii (cercetare + practica)
• hibride
• filtre dupa publicare
• existenta in anumite baze de date
• factorul de impact
• autoritatea publicatiei
• filtre impuse de necesitatile de informare ale utilizatorului