7.Coroziunea electrochimica.

Caracterizare

Coroziunea electrochimică este principala formă de distrugere a metalelor şi aliajelor.

Mediul în care se desfăşoară coroziunea electrochimică este bun conducător de electricitate. Un

asemenea mediu poate fi apa impurificată, pelicula de apă condensată, soluţiile acide sau alcaline,
solul umed etc.

Metalele devin active şi trec în soluţie sub formă de ioni ca urmare a transferului de sarcini electrice
sub influenţa diferenţei de potenţial creată de electronii liberi.

La nivelul suprafeţei metalice aflată în contact cu electrolitul se desfăşoară două reacţii de electrod,
una anodică şi alta catodică. Reacţiile anodice şi catodice sunt legate între ele printr-un bilanţ riguros
de sarcini electrice şi se desfăşoară cu aceeaşi viteză şi la un potenţial comun numit potenţial mixt.

Reacţia anodică sau de ionizare, constă în trecerea ionilor metalici în soluţie şi constituie reacţia de
distrugere a metalului. Reactia catodica este o reactie de preluare a electronilor ramasi in faza metalica
prin trecerea ionilor in solutie de catre un acceptor de electroni (depolarizat) existent in solutie si
constitule "motorul coroziunii" prin consumarea electonilor.

Pentru ca procesul de coroziune electrochimică să se desfăşoare trebuie îndeplinite următoarele

condiţii:

- să existe un anod cu potenţial minim, unde are loc oxidarea şi un catod cu un potenţial mai
ridicat, unde se produce reducerea;

- anodul şi catodul să se afle împreună în acelaşi mediu electrolitic;

- între anod şi catod să existe o legătură exterioară metalică.

În procesul electrochimic oxigenul joacă un rol deosebit. El contribuie la îndepărtarea hidrogenului

format pe catod şi la formarea unor compuşi chimici capabili să stimuleze activitatea catodului.

Reacţiile succesive de coroziune cele mai importante pentru transportul şi depozitarea

produselor petroliere sunt cele dintre fier şi oxigen în prezenţa apei, care conduc la formarea ruginii
[Fe(OH)3 nH2O]:

Oxidare Fe → Fe2+ + 2e

Reducere O2 + 4H+ +4e → 2H2O

Reacţia globală 2Fe + O2 + 4H+ →2Fe2+ +2H2O

Formarea ruginii 2Fe2+ + O2 + 5H2O → 2Fe(OH)3 +4H+

Degajare de hidrogen 2H+ + 2e → H2

Viteza de coroziune este strâns legată de cantitatea de oxigen ce ajunge la suprafaţa anodică (acces
direct, prin difuzie, turbulenţă etc.).