8.

Potentialul de electrod

• In interiorul unei pile galvanice se creează o forţă electromotoare E, care convenţional se

defineşte ca fiind diferenţa dintre potenţialul electrodului pozitiv şi potenţialul electrodului
negativ. Cu cât această diferenţă este mai mare cu atât viteza de coroziune este mai mare.
• Diferenţa de potenţial care intervine între metal şi soluţie în condiţiile deplasării
unidirecţionale a ionilor, poartă numele de potenţial de electrod. Această diferenţă de
potenţial se datorează faptului că potenţialul ionilor metalici din soluţie este diferit de cel al
ionilor metalici din reţeaua cristalină.
• Potenţialul reversibil al reacţiei anodice, de ionizare a metalului, se stabileşte cu relaţia lui
Nernst:
RT
E= E0+ ln c
ZF
în care: E0 este potenţialul standard de electrod al metalului în stare de echilibru faţă de
electrodul de hidrogen, în V, R  8,1439 - constanta gazelor perfecte, în J/grad mol, z - valenţa
metalului, F  96493 Coulomb, T  t  273,16 - temperatura absolută, în K, c – concentraţia ionilor
metalici în electrolit.
Când electrodul (metalul) se găseşte în condiţii standard (T = 298 K , p = 1 at şi o soluţie în
care concentraţia metalului este egală cu 1mol/l), mărimea lui E0 poartă numele de potenţial
standard.
• Înlocuind in relatia lui Nernst, constantele cu valorile lor şi trecând de la logaritmul natural la
cel zecimal, se obţine pentru temperatura standard de 298 K următoarea relaţie:
E=E0+0,05915/z logc
• Din această relaţie reiese că potenţialul metalului este dependent de concentraţia c a ionilor
săi în soluţie.
• Reacţiile anodice şi catodice sunt caracterizate printr-un curent anodic ia, respectiv catodic ic.
În lipsa unui curent exterior se asigură permanent egalitatea:
ia  ic  0
• Diferenţa de potenţial între metal şi soluţie pentru care se respectă egalitatea de mai sus se
numeşte potenţial mixt E şi valoarea lui se stabileşte cu ajutorul relaţiei lui Nernst.