Provența-Alpi-Coasta de Azur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Provence-Alpi-Coasta de Azur)

Jump to navigationJump to search

Provența-Alpi-Coasta de Azur
Région Provence-Alpes-Côte d'Azur

—  Regiune  —

Localizarea regiunii în cadrul Franței

Administrație

Țara  Franța

Capitală
Marsilia
(și cel mai mare oraș)

Departamente Alpes-de-Haute-Provence
Alpes-Maritimes
Bouches-du-Rhône
Hautes-Alpes
Var
 Vaucluse

Arondismente 18

Cantoane 237

Comune 963

Politică

Sistem politic

Michel Vauzelle (PS) 2010-

 -  Președinte
2014

 -  Prefect Michel Cadot

Geografie

Suprafață

 -  Total 31,400 km² (locul 8)

Populație

 -  Recensământ 2010 4.951.388 (locul 3)

 -  Densitate 158 loc/km² (locul 7)

Diverse

Fus orar CET (UTC+1)

 -  Vară (ODV) CEST (UTC+2)

Sit online http://www.regionpaca.fr/

Modifică text 

Provența-Alpi-Coasta de Azur este una dintre cele 18 regiuni ale Franței. Capitala

regiunii este orașul Marsilia.

Istoric[modificare | modificare sursă]
Regiunea este formată din teritorii din câteva foste provincii
franceze: Provența, Teritoriul Papal Avignon, Nisa și sudul provinciei Dauphiné.
Regiunea Provența a fost locuită încă din timpuri preistorice. A fost locuită de
către Liguri și apoi de către celți, iar din 600 î.Hr. au fost înființate
colonii grecești și feniciene. În secolul II î.Hr. romanii au început să ocupe progresiv
regiunea, aceasta devenind treptat o provincie, numele francez provenind
din latinescul provincia. După căderea Imperiului Roman, regiunea a decăzut foarte
tare, suferind multiple invazii, din partea vizigoților în secolul V, al francilor în secolul VI,
al arabilor în secolul VIII precum și numeroase raiduri ale piraților berberi.
Între 1032 și 1246 regiunea a fot partea a Sfântului Imperiu Roman, și a devenit un fief
al Regatului Franței din 1246, sub stăpânirea membrilor dinastiei Angevin până în 1481,
când a fost moștenită de regele Ludovic al XI-lea. A fost incorporată definitiv în regatul
Franței abia în 1486 iar diferite enclave au fost adăugate
succesiv: Orange în 1672, Teritoriul Papal Avignon (un domeniu papal în 1791)
și Nisa în 1860.