TEMA: PROBLEME ACTUALE ALE MEDIULUI NATURAL ȘI ALE LUMII CONTEMPORANE

STIMAȚI ELEVI ÎN URMA ANALIZĂRII INFORMAȚIEI DIN MANUAL, ACCESAȚI LINCUL

http://ctice.gov.md/manuale-scolare/, REALIZAȚI URMĂTOARELE SARCINI:

Saptefrati Daniel DT172c

1. Explicați esența problemei ecologice globale

2. Explică funcțiile principale ale pădurii

3. Expune cauzele și efectele deșertificării. Completează rubricile tabelului:

Cauzele Explicații Efecte Măsuri de

deșertificării ameliorare
Despădurirea creşterea intensificarea degradării Reîmpăduriri
solurilor (eroziunea,
importanţei alunecările de teren etc.);
industriale a perturbarea sistemului
hidrologic (cresc undele de
lemnului; viitură şi cazurile de
extinderea inundaţii în bazinele
terenurilor rîurilor); creşterea
debitului solid în apele
agricole, a rîurilor şi lacurilor, însoțite
păşunilor; de colmatarea albiilor şi
extinderea degradarea ecosistemelor;
creşterea cantității de CO2
aşezărilor umane şi în atmosferă; dispariția
a căilor de speciilor de plante şi
animale, ale căror habitate
comunicaţii etc. sînt pădurile; reducerea
potenţialului resurselor
farmaceutice; accentuarea
riscului pentru existenţa
unor popoare care locuiesc
de veacuri în mediul de
pădure
Distrugerea modificările Pe soluri se utilizarea durabilă a
covorului climatice şi de formează crusta terenurilor,
vegetal. presiunea tot mai salinizată, iar dunele extinderea
Suprapășunatul accentuată a de nisip se extind tehnologiilor
societăţii umane treptat pe teritoriile moderne de irigare
asupra mediului. învecinate. (prin picurare), care
să ţină cont de
condiţiile
pedoclimatice
specifice, aplicarea
metodelor eficiente
de fertilizare a
solurilor etc
 Eroziunea Vinturile puternice Solul in urma Urmariea
eoliană pot provoca eroziunii eoliene schimbarilorcare se
schimbari in sol, devine uscat lipsit provoaca in clima si
vinturile calde pot de apa la fel ca interventia statului
provoca plantele de pe
desertificarea acest sol.
solului

progresul în creştere numerică „Planificarea

Creșterea domeniul ocrotirii a populaţiei, ca familiei”. Politica
demografică sănătăţii, creșterea urmare a scăderii demografică este
nivelului de trai, bruşte a ansamblul de măsuri
dezvoltarea mortalităţii şi a legislative,
economică menţinerii administrative,
accelerată, natalităţii în limite economice, sanitare,
combaterea ridicate culturale şi
epidemiilor educaţionale
adoptate de un stat
cu scopul de a
reduce sau de a
stimula creşterea
numărului
populaţiei.
Salinizarea Cresterea Crearea asupra Imbogatirea solului cu
solurilor continutului de sare solului o pelicula substante de
si alte substante in (strat) alb la fel combatere
sol scazind
productivitatea
solului
In urma proceselor Scade Humusul se
Dehumificarea agricole scade productivitatea restabileste in urma
solurilor cantitatea de humus solului devenind de imbogatirii solului cu
in sol calitate prosta substante minerale

4 Argumentează cauzele modificărilor climatice globale.

După realizarea sarcinilor puteți expedia la adresa goreanuinna@gmail.com

Pe data de 03.04.2020 de la ora 9:00 pâna la ora 10:00.

Respectați termenul limită
Ve-ți fi evaluați în baza sarcinilor realizate, acei elevi care nu vor prezenta în timpul respectiv
sunt considerați restanțieri.
SUCCESE MARI!!!
1. 1. Acțiunea omului asupra naturii a condus la deteriorarea unor vaste ecosisteme naturale, la
epuizarea solurilor şi a resurselor de apa potabilă, la despăduriri intense, dispariția unor
specii vegetale și animale, poluarea globală a mediului, apariția efectului de seră, care a
declanșat încălzirea planetară, la formarea ploilor acide, extinderea deșerturilor etc.
Consecinţele problemelor de mediu pot avea implicaţii locale, internaţionale şi globale.
Accentul pentru soluţionarea problemei se pune pe măsuri, care să minimalizeze costurile
nete ale respectării înţelegerilor internaţionale prin rezolvarea, pe cât e posibil, a
problemelor interne, dar şi a celor internaţionale. Efectele modificatoare ale omului în
mediu au devenit mai pronunțate în a doua jumătate a sec. al XX-lea, din cauza dezvoltării
intensive a agriculturii și industriei, sporirii transporturilor și extinderii comerțului.
Degradarea mediului natural a determinat impactul acestuia asupra sănătății omului. În
ultimele trei secole, fondul forestier mondial s-a redus la jumătate și chiar mai mult. Cu
regret, acest proces continuă și în prezent din cauza mai multor factori. Hazardurile
naturale (erupții vulcanice, cutremure, alunecări de teren, avalanșe de zăpadă etc.) au un
impact negativ asupra fondului forestier . Actualmente, s-a mărit numărul de îmbolnăviri
ale cailor respiratorii, inclusiv, numărul îmbolnăvirilor de cancer pulmonar este foarte înalt.
Poluarea atmosferei cu plumb, aluminiu provoacă afecțiuni ale sistemului nervos. În
prezent, problemele enumerate sunt studiate în cadrul unor programe interdisciplinare
internaționale: Programul International Geosfera-Biosfera; Programul Internațional
Dimensiunea Umană a Modificărilor Globale ale Mediului; Inițiativa Strategică pentru
Reducerea Dezastrelor; Programul Climatic Mondial. În cadrul acestor proiecte, activează
specialiști din diferite țări, care încearcă să găsească soluții la problemele ce țin de
modificarea mediului planetar.

2. In relatie cu societatea umana, padurea indeplineste numeroase functii.Diferite de la

tara la tara, ele pot fi totusi clasificate in trei mari categorii:productive, protective si
speciale.
Functia protectiva a padurii este cel putin la fel de importantaprecum cea productiva. Se
manifesta prin fixarea terenurilor, absorbtia siregularizarea apelor de suprafata,
purificarea aerului, reducerea vitezeivantului etc. În interiorul padurii, viteza vântului
scade la jumatate fata de cum esteafara. La 100 de metri în adâncul padurii, viteza scade
la 25%, iar la 200de metri – scade pâna la 2% din viteza initiala. Autentice laboratoare ale
naturii, pădurile, împreună cu celelaltespaţii verzi, reprezintă o bogăţie de nepreţuit
pentru fiecare aşezareurbană, fiind, datorită acţiunilor antipoluante, veritabile uzine de
sănătateşi de echilibru ecologic. Se consideara ca vegetatia forestiera retinecirca 600 de
kilograme de pulberi pe hectar, anual. Anual, pe glob,covorul vegetal (paduri, culturi
agricole, ierburi) produce peste 23 demiliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind
produs de PADURI. Padurile reţin şi păstrează zăpada un timp mai îndelungat,
împiedicăformarea avalanşelor, diminuând efectele negative ale topirii bruşte aleacesteia.
Ameliorează compoziţia şi structura solurilor degradate sau sărăcite,îmbogăţindu-le cu
humusul format din frunzişul şi ramurile sale; La nivel mondial, putem vorbi de
aproximativ 10% din fondul forestier ca fiind destinat acestei functii.
 Este unanim recunoscut rolul pozitivpe care îl are vegetaţia forestieră împotrivavântului,
oprind şi reducand zgomotul. Astăzisunt de neconceput aşezări umane fărăparcuri, zone
verzi şi păduri, care suntadevărate bariere împotriva poluării aerului cupulberi şi gaze, a
poluării radioactive şi fonice. Vegetaţia forestieră în jurul zonelorindustriale cu emanaţii
nocive contribuie lapurificarea aerului prin dispersarea poluanţilor,reţinerea pulberilor,
oprirea propagăriisubstanţelor nocive şi atenuarea zgomotelor. Pădurile au o capacitate
de reţinereşi înmagazinare în sol de cca 10 mii mc apăpe an, pe ha. Pentru a produce
lemn,pădurile consumă din aceasta 3-4 mii mcapă pe an şi hectar. Restul de 6-7 mii mc
 sestochează în sol, ca o rezervă, care prinstratul freatic alimentează debitul
izvoarelor,menţinând prin aceasta un regim echilibratşi permanent al cursurilor de apă.
Pădurea poate fi considerată ca un“dispecerat al naturii”, din ea şi prin ea trec70% din
apele ţării noastre.
Padurea este scutul cel mai eficient deaparare a solului contra eroziunii, comparativcu
terenurile fara vegetatie, unde eroziuneavariaza între 140-750 mc/an/ha, in
padureeroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha. Reţeaua rădăcinilor unui singur molidde 80
de ani are o lungime de 4 km, a unui fagde aceeaşi vârstă de 20 km. Prin aceasta
seasigură stabilitatea mecanică, iar după cerădăcinile mor şi putrezesc, se crează în solzeci
de mii de canale, prin care circulă apa deinfiltraţie.
Pădurea măreşte neregularitateasuprafeţei terestre formând obstacole careproduc
turbulenţe mai mari ale curenţilor deaer şi care determină diluarea imisiilor.Încălzirea
diferenţiată, respectiv răcireasuprafeţelor păduroase în timpul nopţii, producmişcări
verticale care au ca rezultat înlocuireaaerului viciat cu aer proaspăt. Oxigenul eliminat de
pădure estetransportat de curenţi de aer, uneori la distanţefoarte mari, împrospătând
atmosfera poluatăde deasupra oraşelor şi zonelor industriale.
Dintre Functiile speciale ale padurii, probabil cea maicunoscuta este cea de pastrare si
dezvoltare a unor obiective deinteres economic, social sau stiintific. De asemeni, padurea
atribuie valoare peisajului zonal generalşi ocroteşte ambianţa naturală a patrimoniului
cultural, contribuiela practicarea turismului medical, la terapia complexă
balneară,asigurând diversificarea mijloacelor terapeutice, prin ambianţasedativă, tonică,
reconfortantă si odihnitoare pe care le ofera.Este motivaţia şi suportul principal al
ecoturismului, prinmanifestarea funcţiilor sale sociale: managementul ecologic încrearea
unui impact minim, contribuţia la conservarea naturii,contribuţia la bunăstarea
comunităţilor locale, educaţia ecologică. Tot aici putem incadra şi functia militara, astazi
mai putinutilizata, pădurile integrându-se în planurile de apărare a unorteritorii.
Capacitatea de cazare, in unitati turistice cu specific ecoturistic

3. Schimbările climatice sunt un fenomen real și periculos pentru planetă, iar majoritatea
cauzelor sunt rezultatul acțiunilor omului.

CNN a realizat o listă a activităților umane care duc la schimbările climatice:

1. electricitate și încălzire: 30,6% - arderea combustibililor fosili pentru a produce

electricitate și căldură este cea mai mare cauză a schimbărilor climatice, conform World
Resources Institute (WRI). Emisiile reprezintă aproape o treime din totalul emisiilor de gaze
cu efect de seră.
2. transporturile: 14,8% - mașinile, avioanele și celelalte mijloace de transport reprezintă
a doua cauză a încălzirii globale
3. producția și construcțiile: 13,3% - acest aspect nu este dezbătut atât de mult precum
transporturile, însă este al treilea mare cauzator de schimbări climatice
4. agricultura: 11,1% - sistemele noastre de producere a hranei sunt cauzatoare de
modificări climatice. Susținătorii spun că renunțarea la carne, în special cea de vită, ar ajuta
la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
5. arderea altor combustibili: 8,2% - în această categorie intră lemnul și combustibilii
arși în clădirile rezidențiale și comerciale, dar și cei folosiți pentru agricultură.
6. procesele industriale: 5,8% - producția de ciment și aluminiu sunt cei mai mari
emițători de gaze cu efect de seră
7. defrișările și schimbarea destinației terenurilor: 5,7% - pădurile împiedică emisiile de
carbon, iar defrișările influențează dramatic schimbările climatice.
8. emisiile accidentale: 5,3% - emisiile asociate cu producerea de energie sunt un factor
al schimbărilor climatice, arată WRI.
9. deșeuri: 3,1% - gropile de gunoi produc gaz metan, care contribuie la poluarea
atmosferei.
10. combustibilii ”buncăr”: 2,2% - anumite emisii nu pot fi atribuite unei țări. În această
categorie intră navele din apele internaționale și cursele aeriene internaționale.