Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creangă

Rezumat

Povestea începe cu prezentarea unui crai care are trei fii și a

fratele său, Verde-Împărat, care stăpânea o ţară îndepărtată,
neavând moştenitori băieţi, îi scrie să-i trimită pe unul dintre
feciori pentru a-l lăsa pe tron la moartea sa.
Fiul cel mare al craiului pleacă la drum. Ca să-i încerce
puterile, tatăl său îi iese în cale îmbrăcat în piele de urs. Flăcăul se
sperie şi se întoarce înapoi, stârnind batjocura părintelui său. Tot
aşa păţeşte şi mijlociul.
Mezinul este sfătuit de o bătrână cerşetoare cum să
procedeze pentru a nu mai păţi ruşinea fraţilor săi. Îi cere tatălui
său calul, armele şi hainele  din tinereţe. Deşi uimit, craiul este
totuşi de acord. Calul se dovedeşte a fi un cal fermecat,  care nu se
sperie de urs atunci când îi iese în faţă. Astfel, mezinul pleacă mai
departe, primind de la tatăl său blana de urs şi sfatul să se
ferească de oamenii spâni sau roşii.
Cutreieră mult timp, până când, într-un codru întâlneşte un
om spân, care îi apare de trei ori sub trei înfăţişări diferite,
oferindu-se să-i fie slugă. În cele din urmă, fiul cel mic al craiului,
nemaiştiind pe ce cărări să o apuce, acceptă ultima propunere a
spânului. Cei doi străbat o bucată de drum, după care spânul, prin
vicleşug,  îl convinge pe fiul craiului să coboare într-o fântână ca
să se răcorească. Îl închide acolo şi îl obligă să i se supună. Cei doi
schimbă între ei hainele şi identitatea. Fiul craiului devine sluga
spânului şi este botezat Harap-Alb.
Cei doi îşi continuă drumul spre ţara lui Verde-Împărat.
Ajunşi acolo, spânul este primit şi tratat cu tot respectul cuvenit
moştenitorului tronului, iar Harap-Alb este trimis la grajduri.
 Curând după aceea, spânul, pentru a-l impresiona pe
împărat, îl trimite pe Harap-Alb să aducă o salată rară, din
grădina ursului, apoi o piatră nestemată din fruntea cerbului,
două sarcini foarte periculoase. Cu ajutorul bătrânei cerşetoare –
care se dovedeşte a fi Sfânta Duminică -, tânărul reuşeşte să ducă
la bun sfârşit cele două îndatoriri.
A treia oară este trimis s-o aducă pe fata împăratului Roş,
cunoscută ca mare vrăjitoare. Drumul către împăraţia acestuia
este lung. Harap-Alb are ocazia să facă fapte bune: să ajute nişte
furnici şi un roi de albine, primind de la acestea câte o aripă
fermecată. Se întovărăşeşte apoi cu cinci făpturi ciudate, care se
oferă să îl ajute: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-
Lungilă. Cu ajutorul acestora şi cu darurile de la furnici şi albine,
Harap-Alb reuşeşte să depăşească încercările la care îl supune
împăratul Roş şi să o capete pe fiica acestuia pentru a o duce
spânului.
Pe drum cei doi tineri prind drag unul de altul. Când ajung la
palatul împăratului Verde, fata dezvăluie tuturor adevărata
identitate a lui Harap-Alb. Spânul, mânios că a fost trădat, se
repede şi îi taie acestuia capul. Imediat, calul lui Harap-Alb îl
ucide pe spân, azvârlindu-l din înaltul cerului. Fata împăratului
Roş îl readuce la viaţă pe Harap-Alb cu apă moartă şi apă vie.
Cei doi se căsătoresc şi împăratul Verde le dă binecuvântarea
şi împărăţia totodată.