TEHNOLOGIA ULEIURILOR

CURS 6
 APARATURA de extractie
Extractoare industriale

Contact diferential Contact in trepte

Mod de amestecare Mod de amestecare

Libera Pulsatorie Mecanica Centrifugare Libera Pulsatorie Mecanica

1. Coloane cu 4. Coloane cu 5. Contactor 7. Podbielniac 10. Coloane cu 11. Coloane cu 13. Amestecator-
pulverizare umplutura cu discuri rotative talere talere decantor
2. Coloane cu 6. Contactor 8. De Laval speciale perforate 14. Amestecator-
sicane cu palete rotative 12. Amestecator- decantor
3. Coloane cu 9. Westfalia decantor Lurgi
umplutura 15. Contactor
Scheibel
16. Contactor
cu disc
rotativ
asimetric 2
 APARATURA de extractie

În procesul de extracţie, transferul de masă are loc prin difuzie, iar viteza de transfer de masă poate fi
calculată cu relaţia:

N = KS c [1]
unde:
N este viteza de transfer de masă;
K – coeficientul global de transfer de masă;
S – suprafaţa de contact dintre faze;
c – gradientul de concentraţie.
Valoarea cât mai ridicată a termenilor din relaţia (1) este asigurată prin adoptarea unor măsuri
constructive şi prin respectarea unor parametri de operare în procesul de extracţie.

3
 APARATURA de extractie

• Coeficientul global de transfer de masă depinde de rezistenţele de difuziune şi de alte rezistenţe existente la
interfaţă. El are valori mari în regimul de curgere turbulent, iar acesta se realizează prin controlul vitezelor de
curgere, adoptarea unor măsuri constructive şi, uneori, prin aport de energie de amestecare din exterior.
Proprietăţile lichidelor influenţează, de asemenea, valoarea coeficientului global de transfer de masă.

• Suprafaţa de contact dintre faze poate fi mărită prin dispersarea unui lichid în celălalt. Realizarea unor picături
de fază dispersă cu dimensiuni controlate şi menţinerea gradului de dispersie de-a lungul extractorului asigură
o suprafaţă corespunzătoare de contact. Aceasta depinde şi de capacitatea extractorului de a reţine faza
dispersă, capacitate definită ca fracţiunea liberă din volumul extractorului ocupată de faza dispersă. Pentru
extractoarele industriale ea are valori de 0,1 - 0,3.

• Gradientul de concentraţie (diferenţa între concentraţia la echilibru a componentului extras şi concentraţia

acestuia din extractul care ajunge în zonă) reprezintă forţa motrice a procesului de extracţie. Apariţia
amestecării axiale (backmixing) reduce gradientul de concentraţie, iar evitarea acesteia se realizează prin
măsuri constructive şi controlul parametrilor de operare.

4
 Extractoare cu amestecare liberA
Extractoarele cu amestecare liberă sunt vase verticale în care curgerea se realizează sub acţiunea forţei
gravitaţionale (pe baza diferenţei de densitate dintre faze). Lichidul cu densitate mai mare se introduce la vârf,
iar cel cu densitate mai mică la baza extractorului.
Pentru a asigura o suprafaţă cât mai mare de contact între faze, unul dintre lichide trebuie dispersat. De
asemenea, este necesar să se asigure o capacitate de reţinere a fazei disperse corespunzătoare.
La extracţia fracţiunilor petroliere se dispersează solventul sau materia primă. Ca regulă generală, se dispersează
lichidul cu o viteză volumetrică mai mare (solventul).

Există însă şi excepţii de la această regulă:

- dacă amestecarea axială este puternică (la coloane cu diametre mari) se dispersează lichidul minoritar;
- când unul din cele două lichide „udă” preferenţial materialele de construcţie, acesta nu se va dispersa deoarece
există pericolul ca să se producă coalescenţa picăturilor de fază dispersă la suprafaţa materialelor, reducându-se
astfel suprafaţa de contact;
- se dispersează de preferinţă lichidul cu cost mai mare, mai toxic sau cu inflamabilitate ridicată;
- atunci când apar modificări importante ale proprietăţilor fazelor, se dispersează ambele lichide, fiecare într-o
altă zonă a extractorului.
5
 Extractoare cu amestecare liberA
Pentru funcţionarea corespunzătoare a extractoarelor este nevoie să se urmărească: formarea iniţială a
dispersiei, capacitatea de reţinere a fazei disperse, menţinerea unei interfeţe principale şi amestecarea axială.

Formarea iniţială a dispersiei. Dispersarea unui lichid în celălalt lichid se realizează cu ajutorul unor sisteme de
dispersie (dispersatoare) care să permită obţinerea unor picături uniforme, de dimensiuni controlabile.

• Cele mai simple şi des utilizate dispersatoare sunt de tip plăci plate perforate.

• În cazul în care materialul de construcţie al dispozitivului este udat preferenţial de lichidul dispersat se folosesc
plăci cu perforaţii proiectate în faza continuă sau duze imersate în lichid.

• La viteze mari de curgere a fazei disperse prin orificii (10-30 cm/s) se formează un jet de lichid, dimensiunile
picăturilor sunt neuniforme şi pot apărea picături foarte mici „atomizate”.

6
 Extractoare cu amestecare liberă
Capacitatea de reţinere a fazei disperse depinde de proprietăţile lichidelor, de echipamentul utilizat (umplutură,
talere speciale) şi de vitezele de curgere ale celor două faze. Indiferent de tipul coloanei de extracţie, dintre
factorii menţionaţi, acesta este cel mai important.

Corelaţia grafică dintre vitezele fazelor şi capacitatea de

reţinere a fazei disperse pentru sistemul apă-toluen, într-o
coloană cu umplutură este prezentată în fig. din dreapta.

Pentru o viteză constantă a fazei continue, la viteze mici ale fazei

disperse, creşterea vitezei fazei disperse conduce la mărirea
capacităţii de reţinere. În acest domeniu picăturile de fază dispersă
nu se ciocnesc între ele.

La viteze mari ale fazei disperse, picăturile de fază dispersă încep să se ciocnească între ele, se formează picături
mari, secţiunea liberă de curgere a fazei continue reducându-se considerabil. Din această cauză, viteza fazei
continue creşte şi faza dispersă este eliminată din extractor împreună cu faza continuă, având loc astfel înecarea
coloanei, iar viteza fazei disperse care conduce la acest fenomen se numeşte viteză de înecare.
7
Coloanele cu pulverizare şi cu şicane R Fc
R

Fd
interfata

Coloanele cu pulverizare şi cu şicane sunt cele mai

simple coloane de extracţie. Amestecarea axială reduce
mult eficacitatea acestor aparate. Pentru coloane cu
şicane eficacitatea unei şicane este de 0,05-0,2 şi, din
această cauză, sunt folosite în procesele de separare a
Fc
solventului de hidrocarburi prin reextracţie cu apă.
interfata

Construcţia simplă şi preţul redus permit ca ele să fie E

folosite la extracţia unor sisteme corozive sau care dau E

Fd

depuneri solide. -a- -b-

Tipuri de extractoare cu amestecare liberă:

a – extractoare cu pulverizare; b – extractoare cu şicane;
Fc – faza continuă; Fd – faza dispersă.
8
Coloanele cu umplutură
Coloanele cu umplutură sunt coloane în interiorul cărora
sunt amplasate pachete de umplutură de forme
geometrice diverse şi din materiale diferite.

Rolul umpluturii este de a mări viteza locală a fazei

continue şi de a micşora amestecarea axială a acesteia. În
acelaşi timp, se îmbunătăţesc distribuţia şi capacitatea de
reţinere a fazei disperse.

La ciocnirea cu elementele de umplutură, picăturile mari

se divizează în picături mai mici care, în continuare, se
mişcă liber prin spaţiul interstiţial al umpluturii.

Dacă umplutura are diametrul interior mai mic decât

diametrul critic, picăturile de fază dispersă nu pot trece
prin spaţiul interstiţial, are loc coalescenţa acestora,
reducerea suprafeţei de contact şi chiar înecarea coloanei.

9
Coloanele cu umplutură
Dintre tipurile de umplutură propuse şi aplicate în practică se pot menţiona:
• corpurile de umplere cu forme definite (inele Raschig, inele Pall, şei Berl, şei Intalox etc.) construite din
materiale ceramice, metal sau materiale plastice;

• pachete suprapuse de umplutură (de tip Koch-Sulzer, Glitsch, Spraypak etc.) formate din fâşii de
ţesătură de sârmă ondulată cunoscute sub numele de umplutură structurată.

Coloanele cu umplutură se utilizează, de exemplu, în următoarele cazuri:

 Rafinarea uleiurilor cu furfurol;
 Eliminarea hidrogenului sulfurat din fracţiunile petroliere;
 Extracţia fenolilor din produse (procedeul Phénosolvan). 10
Coloanele cu talere perforate
Coloanele cu talere perforate au o eficienţă mai mare decât cele cu
umplutură întrucât asigură coalescenţa şi redistribuirea fazei disperse
pe fiecare taler, deci cu o frecvenţă mult mai mare. În aceste coloane
extracţia are loc efectiv în trepte.
Capacitatea de prelucrare în aceste coloane este limitată de viteza de
înecare ca şi la celelalte coloane de extracţie.
În plus, trebuie avută în vedere căderea de presiune la curgerea fazei
disperse prin orificii care poate decide capacitatea coloanei. Astfel,
dacă înălţimea stratului de lichid care trebuie dispersat (faza dispersă)
depăşeşte înălţimea deversorului are loc înecarea coloanei.

Ca exemple de procese de extracţie a fracţiunilor petroliere care folosesc

coloane cu talere perforate se pot menţiona:
- Extracţia aromaticelor inferioare din benzine (procedeele Udex, Formex,
Morphylan);
- Rafinarea uleiurilor cu fenol.
11
 Extractoare cu amestecare mecanica
Aparatele de acest tip folosesc pentru amestecarea fazelor sisteme acţionate cu energie din exterior. Cele mai
cunoscute sunt: coloanele cu discuri rotative (CDR), coloanele cu palete rotative, amestecătoarele decantoare,
amestecătoarele decantoare de tip Lurgi, coloanele cu discuri rotative asimetrice.

Coloanele cu discuri rotative sunt formate din

mai multe compartimente separate între ele prin
statoare inelare, fixate rigid în interiorul coloanei.
Amestecarea fazelor este influenţată de un sistem Fc interfata
format dintr-un ax rotativ pe care sunt fixate
discuri, câte un disc în fiecare compartiment. stator
disc rotativ

Viteza de înecare a acestor coloane depinde atât

de vitezele de curgere a fazelor cât şi de turaţia
discurilor rotative. Prin modificarea turaţiei,
flexibilitatea acestor aparate creşte. Deci,
coloanele cu discuri rotative îşi menţin o eficienţă
ridicată (mai mare decât a coloanelor cu
Fd
umplutură) pentru un domeniu larg de capacităţi
E
de prelucrare. 12
Coloanele cu discuri rotative
Pentru un sistem dat, parametrii specifici ai procesului de extracţie în acest aparat sunt:

• debitul de materie primă şi de solvent; Creşterea debitelor conduce la creşterea eficacităţii

extracţiei care prezintă un maxim în apropierea vitezei de înecare;
• viteza de rotaţie a discurilor rotative; Capacitatea de prelucrare scade şi eficacitatea creşte
cu mărirea vitezei de rotaţie; eficacitatea atinge o valoare maximă după care creşterea
vitezei de rotaţie produce fenomene de amestecare axială în extractor care conduc la
scăderea acesteia;
• diametrul discurilor rotative; Capacitatea de prelucrare se diminuează şi eficacitatea se
măreşte cu creşterea diametrului discurilor rotative;
• diametrul de deschidere central al statorului inelar; Capacitatea de prelucrare se măreşte şi
eficacitatea scade cu creşterea diametrului de deschidere a statorului inelar;
• înălţimea compartimentului; Capacitatea de prelucrare a extractorului scade şi eficacitatea
se reduce puţin cu creşterea înălţimii compartimentului.

13
Coloanele cu discuri rotative

În literatură au fost publicate relaţii care permit

estimarea dimensiunilor compartimentului în funcţie
de diametrul coloanei:
Hc = 0,161 (Dc)0,67
dR = 0,5 Dc
dS = 0,7 Dc
în care:
Hc reprezintă înălţimea compartimentului, m;
Dc, dR, dS – diametrul coloanei, diametrul rotorului şi
diametrul de deschidere a statorului inelar, m.

14
Coloanele cu discuri rotative

Coloanele cu discuri rotative sunt folosite în multe procese de extracţie din

prelucrarea petrolului:

• Rafinarea uleiurilor cu furfurol;

• Extracţia aromaticelor din benzine cu sulfolan;
• Dezasfaltarea reziduurilor cu propan.

15
Amestecătoarele-decantoare
Amestecătoarele-decantoare. În aceste aparate dispersia
este asigurată prin aport de energie exterioară în
amestecătoare, apoi coalescenţa picăturilor şi separarea
fazei disperse se realizează în decantoare.
Eficacitatea poate fi de 90% pe treaptă. Amestecătoarele-
decantoare clasice în care fiecare treaptă este separată
sunt simplu de operat, dar ocupă o suprafaţă mare.
Lurgi utilizează un aparat pentru extracţia aromaticelor din
benzină prin procedeul Arosolvan în care amestecătoarele-
decantoare sunt suprapuse într-o coloană. Amestecarea se
realizează în pompe exterioare, iar fazele circulă din treaptă
în treaptă printr-un aranjament de şicane şi coşuri din
interiorul zonelor de decantare.
• Amestecătoarele-decantoare Lurgi sunt apreciate
deoarece:
• eficacitatea acestora pe fiecare treaptă este ridicată;
• flexibilitatea lor este mare;
• prezintă fiabilitate în exploatare.
Amestecătoare-decantoare suprapuse Lurgi
16
Alte tipuri de extractoare
Coloanele cu pulsaţii şi extractoarele centrifugale sunt aparate folosite în anumite aplicaţii ale
procesului de extracţie lichid-lichid.
Coloanele cu pulsaţii realizează amestecarea lichidelor cu ajutorul pulsaţiilor. Mişcarea pulsatorie se poate
realiza în două moduri:
– mişcarea succesivă în sus şi în jos a unor talere perforate fixate pe un ax vertical;
– pulsarea hidraulică a lichidelor cu ajutorul unor mecanisme de pulsaţie externă (piston acţionat de o
manivelă plasată excentric pe un rotor, burduf elastic, membrană elastică).
Capacitatea de reţinere a fazei disperse, condiţiile de înecare şi transferul de masă depind şi de caracteristicile
pulsaţiilor.
Extractoarele centrifugale folosesc forţele centrifugale, mult mai mari decât cele gravitaţionale, şi realizează
separarea unor amestecuri la care diferenţa de densitate între faze este mică.
Dintre avantajele extractoarelor centrifugale se menţionează:
- capacitatea mare de prelucrare la un volum mic al aparaturii, timp redus de contact între faze, posibilitatea
de a separa faze cu densităţi apropiate, foarte dificil de separat prin decantare.
Aceste extractoare sunt rar utilizate în prelucrarea petrolului datorită costurilor mari de investiţie, operare şi
întreţinere.
17
18