CAPITOLUL 1

1. ANSAMBLU – PRODUS

(+ completare, elemente) fara

cote
1.1 Descrierea produsului, analiza produsului, analiza constructiv - tehnologică
Cunoaşterea rolului funcţional al unui produs este prima etapă în proiectarea oricărui proces de
realizare a unei piese ce se doreşte a indeplini o anumită funcţie în cadrul unui ansamblu.

La indicaţia conducătorului de proiect, s-a stabilit întocmirea procesului de fabricaţie pentru

produsul „Corp de Presa”.
Corpul de presă propus pentru a fi realizat face parte din ansamblul "Presa Hidraulică" ce are
drept rol funcțional de a scoate prin presare diferite elemente ale unui sub ansamblu

1.2 Generalităţi

Mașinile de presat (prese), sunt echipamente utilizate pentru diferite operațiuni ce necesita
aplicarea unor forțe mari. Acestea realizează operațiunea de presare a unui material, obiect etc.
Acțiunea de presare presupune exercitarea unei presiuni asupra unui material, obiect, pentru a-i
reduce volumul, a-i da o anumită formă, a extrage lichidul din el etc.
Pentru toate echipamentele distribuite de SC BRL SRL, specialistii firmei asigura urmatoarele
servicii:

 Instalare echipamente si solutii complexe

- Anumite categorii de echipamente pot fi asamblate, instalate si puse in functiune direct de

catre utilizatori, urmand indicatiile din manualele de instalare furnizate la achizitia
echipamentelor.
- Pentru alte categorii este recomandata sau chiar obligatorie asamblarea, instalarea si
punerea in functiune echipamentelor sau a solutiilor complexe de catre specialistii tehnici
certificati ai firmei noastre. Procedurile de instalare pot include mai multe etape specifice
(calibrare, securizare, etc)
- In functie de echipament sau de solutie, asamblarea, instalarea si punerea in functiune
poate dura de la 15 minute la 2 zile.

 Instruire si training al utilizatorilor in utilizarea echipamentelor 

- In orice afacere echipamentele sunt o investitie importanta de care trebuie sa beneficiati in
totalitate pentru pentru dezvoltarea pe termen lung a afacerii. Din acest motiv este necesara
cunoasterea parametrilor tehnici si a functionarii echipamentelor pentru o utilizare optima a
lor care sa ofere atat maxima productivitate cat si o durata extinsa de viata.
- Specialistii tehnici certificati ai firmei noastre sunt pregatiti pentru a va asigura serviciile de
instruire necesare, atat la livrarea si instalarea initiala a produsului cat si ulterior, daca este
nevoie - in cazul noilor angajati, a schimbarii personalului, etc
- Pe parcursul instruirii, utilizatorilor li se prezinta in detaliu componentele echipamentului sau
solutiei, modul optim de functionare si operare, operatiunile de intretinere uzuale.
 1.2.1 Clasificarea preselor

 După mecanismul lor: 

- hidraulic, 
- mecanic , 
- pneumatic ;

 După funcția lor: 

- prese de forjare, 
- prese de ștanțare, 
- frâne de presare, 
- presă de sfredelire etc.

 După structura lor,

-  presa de îmbinare a articulațiilor,

-  presa cu șurub

 După controlabilitatea lor:

- versiunile convenționale vs. servo-prese

1.2.2 Presele Hidraulice + prese mecanice

Presele hidraulice se caracterizează prin aceea că asigură deformarea materialului la viteze de

lucru relativ constante chiar dacă forţele au o variaţie mare. În acelaşi timp ele asigură obţinerea
unor forţe de deformare mari datorită faptului că permit acumularea unei energii potenţiale care
poate fi transformată, la cursele active, în lucru mecanic de deformare, fără a fi necesare sisteme
mecanice de transmitere. Procesul de prelucrare se realizează sub acţiunea unor forţe care pot fi
considerate că sunt aplicate static.

Acţionarea hidraulică a preselor prezintă următoarele avantaje:

- posibilitatea obţinerii unor cicluri automatizate de lucru şi uşurinţă în modificare
caracteristicelor acestor cicluri;
- realizarea cu uşurinţă a unor forţe şi puteri mari cu mecanisme hidraulice simple şi de gabarit
mic;
- comanda uşoară a energiei mari acumulate şi controlul permanent asupra forţei disponibile;
- posibilitatea obţinerii unei variaţii continue a vitezei mecanismului de lucruşi posibilitatea
reglării automate a acesteia în timpul funcţionări, conform unui ciclu stabilit anterior;
- inversarea uşoară a sensului mişcării, fără solicitări dinamice mari;
- funcţionarea liniştită, lipsită de zgomote şi vibraţii;
- posibilitatea deservirii centralizatea unui grup de prese.

Principalul dezavantaj al acestor maşini este viteza relativ mica de deplasare a traversei mobile,
deci numărul mic de curse pe minut.
Un dezavantaj este şi faptul că lucrează cu presiuni de lucru mari (300 kgf/cm 2 la presele curente
şi chiar 1000 kgf/cm2 la presele mari) ceea ce duce la unele inconveniente privind protecţia
muncii.

Din analiza prezentată se poate spune că ansamblul din care face parte reperul "Corp de
Presă" face parte din acest tip de prese şi anume din categoria celor hidraulice, a căror
caracteristici au fost prezentate anterior.

Descriere
 Destinaţia
Denumire produs Cod produs Producător Beneficiar
produsului
Demontarea
diferitelor SC BRL
Corp de Presă CDP EB 1.1 .....
elemente dintr- SA
un subanamblu

Produsul “Presă Hidraulică” prezentat este alcătuit din ......componente, după cum se
poate observa din figura 1.1

A-A
Scara 1:2

10 28 12 13 14 15
11
9
8

29 Dop filetat NUI 34-81 1 OL 42

16 28 Bucsa 363 17F 2 Cu20Sn30
27 Saiba SR 7666 2 OL 42

7 26 Tirant 363 17F 2 OL 42

6 A 17 25 Piulita STAS 417 1 2 OL 42

4 24 Pana STAS 1004 1 OLC 45

23 Dop filetat NUI 34 1 OL 37
3 22 Garnitura NUI 19 1 Cauciuc
18
21 Piulita STAS 407 1 4 OL 42
2
20 Prezon NUI 70 4 OL 42
19 Arbore 363-2F 1 18MoCr20
18 1 OLC 45
Ø22 H7/h6

Pana
Ø20Rul/k6

STAS 100 4
Ø30 M11
Ø14 m6

17 Piulita SR ISO 2982 2 OL 42

A
0.15+0.01

215
16 Saiba SR ISO 2982 2 OL 42
15 Corp lagar 363-11 F1 1 EN GJL 250
14 Inel de siguranta STAS 584 8 1 OL 42
13 Dop filetat NUI 34-81 1 OL 42
12 Garnitura NUI 19-90 1 Cauciuc
1 19
11 Corp mixt 363-9F1 1 EN GJL 250
10 Disc distributie 363-13 F1 1 OLC 15
1

115
9 Corp etaj 363-8F1 EN GJL 250
Ø4 H7/h6

8 Rotor 363-15 F1 1 OLC 45

29 26 21 20 7 Corp etansare arbore 363-7F1 1 EN GJL 250
6 Garnituri etansare P 363 8 Cauciuc
25 27 5 Stift cilindr ic STAS 159 9 1 OLC 45
4 Bucsa presare NUI 21-81 2 OL 37
5 3 Rulment SR 3041 2 -----
22 2 Manseta de rotatie A20 STAS..... 2 -----
24 23
1 Corp lagar 363-4F1 1 EN GJL200
Ø11
DENUMIREA Nr desen sau Buc. MATERIAL OBSERVATII
Poz
74 85 94 ±0,2 STAS

277
Proiectat
Desenat
Verificat
Ctr. Stas
Aprobat

UNIVERSITATEA SCARA LAGAR HIDRODINAMIC

POLITEHNICA 1:1
BUCURESTI
DATA:

Fig. 1.1 Ansamblu "Presă Hidraulică"

În scopul creşterii eficienţei, întreprinderea S.C. BRL S.A., cu ajutorul compartimentului
de cercetare şi AUTOUTILARE a realizat ansamblul “Presă Hidraulică” cu următoarele
caracteristici:
-
-
-
-
-
-

Tabel 1.1 Lista componentelor sistemului

Nr. Cod indicativ Nr.

Denumirea reperului Material
Crt. (sau STAS) buc
1. Capac lagăr CLH RAO 1.1 1 ENGJL 200
2. Mansetă de rotaţie A20 ISO 3601/ AS 568. 1 Cauciuc
3. Rulment SR 3041 2 Rul 1
4. Bucşa presare NUI 21-81 2 OL 37
 5. Stift cilindric STAS 1599 1 OLC 45
6. Garnitură etansare P 363 8 Cauciuc
7. Corp etanşare arbore 363-7FI 1 EN GJL 250
8. Rotor 363 15FI 1 OLC 45
9. Corp etaj 363 8FI 1 EN GJL 250
10. Disc distribuţie 363- 13FI 1 OLC 45
11. Corp mixt 363-9FI 1 EN GJL 250
12. Garniură NUI 19-90 1 Cauciuc
13. Dop filetat NUI 34-81 1 OLC 42
14. Inel de siguranţă STAS 5848 1 OL 42
15. Corp lagăr 363-11FI 1 EN GJL 250
16. Saibă SR ISO 2982 2 OL 42
17. Piuliţă SR ISO 2982 2 OL 42
18. Pană STAS 1004 1 OLC 45
19. Arbore 363-2F 1 18MoCr20
20. Prezon NUI 70 4 OL 42
21. Piuliţă STAS 4071 4 OL 42
22. Garnitură NUI 19 1 Cauciuc
23. Dop filetat NUI 34 1 OL 37
24. Pană STAS 1004 1 OLC 45
25. Piuliţă STAS 4171 2 OL 42
26. Tirant 363-17F 2 OL 42
27. Saibă SR 7666 2 OL 42
28. Bucşă 363-17F 2 Cu20Sn30
29. Dop filetat NUI 34-81 1 OL 42

1.3 Marketing

Marketing industrial desemnează aplicațiile specifice ale marketingului in cadrul

activității desfășurate de către firmele care iși vând produsele altor firme, iar acestea le vor
transforma in produse finite care sunt apoi vândute.
Astfel marketingul industrial se definește mai puțin prin natura produselor și mai mult prin
specificul clienților pe care ii interesează produsele respective.
Piața bunurilor de utilizare productivă este constituită din totalitatea organizațiilor care cumpară
produse si servicii pentru a le utiliza in vederea realizării altor produse care sunt apoi vândute
consumatorilor.
Procesul de cumpărare al unei firme este procesul decizional prin care firma iși stabilește
nevoile de produse și servicii, identifica, evoluează și alege.
Piața bunurilor de utilizare productivă se deosebește de cea a bunurilor de consum individual
indeosebi prin modul de manifestare a cererii si ofertei si prin modul de realizare a actelor de
schimb.
Tinând seama de conținutul conceptului de marketing si de natura problemelor pe care le ridica
piața bunurilor de utilizare productivă funcțiile marketingului industrial sunt:
- studierea cerințelor utilizatorilor productivi si adaptarea proiectelor de realizare a produselor
la cerințele acestei piețe
- stabilirea unei politici de prețuri bine fundamentată, menită să contribuie la o stimularea cât
mai corespunzătoare atât a proceselor de producție cât și a proceselor de utilizare
- desemnarea circuitelor care urmăresc să fie parcurse de fiecare produs de la producător la
utilizator
- stabilirea serviciilor care vor insoți produsele din momentul lansării lor pe piață, cât și a
facilităților ce vor fi acordate utilizatorilor la achiziționarea fiecaruia dintre produsele oferite
pieței
- la nivel conceptual, rolul cheie al marketingului este acela de a face in așa fel incât intreaga
activitate a firmei să fie privită din perspectiva clienților, iar procesul decizional din cadrul
firmei să aibă ca punct de plecare nevoile clienților
- punerea in practică a conceptului de marketing la toate nivelurile firmei nu se poate realiza
pe deplin decât dacă conducătorul firmei si ceilalți membrii ai conducerii îi înțeleg
semnificația și se implică direct in aplicarea lui.
Marketingul trebuie privit nu doar ca o funcțiune a unui departament din cadrul firmei, ci ca o
filozofie a firmei in intregul său
Toți clienții trebuie tratați cu multă atenție și aceasta din doua motive:
- piețele au doi factori dinamizatori care nu pot fi ignorați concurența si schimbarea
- majoritatea piețelor din prezent se caracterizează printr-un grad ridicat de concurență ceea
ce inseamna ca orice utilizator are intotdeauna la dispoziție mai multe alternative
- dacă nu-i vom ințelege servicile si nu le vom satisface mai bine decât concurenții noștri,
clienții ne vor părăsi și vor apela la alte oferte
- adevăratul motiv pentru care o firmă trebuie să se orienteze spre piață decurge din
schimbarea produselor in mediul extern
- schimbarea de mediu evolueaza pe o curbă mereu ascendentă ceea ce înseamnă că piețele,
clienții și concurenții își modifică permanent structura și caracteristicile.

Succesiunea rațională a etapelor de stabilire a strategiei globale de marketing, politica de

marketing industrial comportă trei caracteristici majore:

 un efort rațional de stabilire a structurii și succesiunii etapelor de stabilire a

strategiei globale de marketing.

Structura și succesiunea etapelor de stabilire a strategiei globale de marketing se prezintă:

formularea operativă a obiectivelor

analiza diagnostic a mijloacelor disponibile și a restricțiilor

 inventarierea si formularea strategiilor posibile

evaluarea previzionala a strategiilor avute in vedere

alegerea unei strategii sau reținerea unui proces

Succesiunea etapelor de raționament privind stabilirea strategiei globale de marketing

 evaluare realistă a obiectivelor firmei și a caracteristicilor pieței are in vedere

necesitatea cunoașterii și luării drept coordonate ale cadrului de acțiune a firmei a
tuturor exigentelor sau aspirațiilor adesea contradictorii ale unitățiilor proprii pe de
o parte si ale pieței pe de alta parte. Firmele industriale nu pot să spere a exercita o
influență puternică pe întreaga piață ci doar să se adapteze sau să se supună
intereselor pieței. Drept urmare o politică de marketing comportă un dozaj al celor
două elemente obiectivele firmei si piață.
 buna ierarhizare a diverselor decizii de marketing are in vedere faptul că universul
respectivelor decizii este imens si variat ceea ce implică stabilirea și respectarea
unei ordini intre diferitele tipuri de decizii.

1.4 Caietul de sarcini

Privind realizarea ansamblului "Presă Hidraulică"

S.C. Grup Energetic S.A. este interesată în realizarea unui ansamblu "Presă Hidraulică"

1.4.1 Caracteristici tehnice

 Rolul funcţional al ansamblului „Presă Hidraulică” este de a scoate prin presare diferite
elemente ale unui sub ansamblu

Temperatura mediului ambiant: - 150C - + 800C;

- Umiditatea relativă maximă a mediului înconjurător: max. 60%;
- Forta de actionare F=20,000 N
- + link
Produsul face parte din categoria produselor de dimensiuni medii.

1.4.2 Pregătirea şi punerea în funcţiune

1.4.2.1 Verificarea stării tehnice

Este interzisă demontarea ansamblului "Presă Hidraulică" de către alte persoane decât
cele autorizate.
Înainte de punerea ansamblului în funcţiune se va verifica integritatea acestuia, pentru a
se evita eventualele defectări din timpul transportului cât şi al manevrării.

1.4.2.2 Montarea şi punerea în funcţiune

Produsul se dezambalează de către personal specializat. Până la locul montării produsul
trebuie transportat în ambalajul original. Produsul se livrează pregătit pentru utilizarea ca atare.
Se va folosi tipul de lubrifiant recomandat, utilizarea altui tip de ulei cu caracteristici
diferite se va face pe răspunderea clientului. Degresarea şi spălarea părţii ansamblului se va face
folosind petrol lampant, se interzice folosirea alcoolului tehnic, tricloretilenei sau a compuşilor
fluoruraţi. Nu se admite ştergerea cu lavete deoarece pot impurifica suprafaţa activă cu scame
sau particule abrazive. Produsele se usucă prin suflare cu aer comprimat filtrat sau uscat. Uscarea
zonelor spălate se realizează numai prin imersie, pulverizare sau prin stropire (nu pensulare).

1.4.2.3 Reguli de exploatare

Ansamblul „Presă Hidraulică” trebuie menţinut în limitele parametrilor de la

caracteristicile funcţionale:
- temperatură normală funcţionare T = -25.... 50 0C;
- Umiditatea relativă maximă a mediului înconjurător: max. 80%;
- Să nu se depăşească momentul maxim de torsiune al arborelui principal:
Mt max.= 420 [Nmm];
Elaborarea instrucţiunilor de exploatare se face cu dublu scop:
Păstrarea siguranţei în exploatare prin supravegherea în timpul funcţionării
ansamblului sau în timpul opririlor şi prin operaţii de verificare periodice a diferitelor organe de
securitate.
Protejarea ansamblului contra degradării sale, ca urmare a unor manevre greşit
executate.
 1.4.2.4 Reguli de întreţinere

Măsuri generale de întreţinere:

Întreţinerea "Presă Hidraulică" se va face numai de personal calificat, bun cunoscător
al echipamentului mecanic.
Revizia şi întreţinerea se va efectua în timpul reparaţiilor şi reviziilor tehnice periodice
cel puţin odată la 1 an.
Întreţinerea şi revizia periodică se va efectua de personal calificat instruit special în
vederea cunoaşterii echipamentului.
Întreţinerea va cuprinde ansamblul de lucrări care asigură funcţionalitatea normală a
produsului "Presă Hidraulică comportând în general executarea următoarelor operaţii:
- ungerea fiecărui mecanism supus frecării
- verificarea fiecărui mecanism
- starea de curăţenie
- efectuarea lucrărilor de întreţinere şi conservare.

1.4.2.5 Marcarea şi sigilarea

- Pe suportul stânga este montata tăbliţă cu caracteristicile principale – Lagăr
hidrodinamicLHD RAO 1.1
- Cutia de comandă este marcată cu câte o plăcuţă indicatoare conform STAS 8138/83
- Pe partea exterioară a cutiei de comandă este aplicat simbolul grafic tensiune
- Organele de comanda şi elementele de semnalizare sunt marcate pentru indicarea
manevrelor, sensurilor şi vitezelor de mişcare conform STAS 7071/1-75 şi STAS 7071/2-75.
1.4.2.6 Expedierea, ambalarea, transportul, depozitarea şi conservarea
a. - Expedierea
Ansamblul "Presă Hidraulică" se livrează însoţit de:
- cartea tehnică
- raport de exploatare conform STAS 10911-77
- specificaţia accesoriilor, pieselor de schimb livrate odată cu reperul "Lagăr
hidrodinamic (Presă Hidraulică / corp de presa) "
- certificate de calitate. (garantie)
b. – Ambalarea
Documentaţia tehnică va fi introdusă în ambalaj protejat contra acţiunii cauzelor şi
deformărilor mecanice.
c.- Transportul
Transportul ansamblului " Presă Hidraulică "se va face în stare ambalată, în cutii de
lemn, fixat şi asigurat împotriva răsturnării, îndoirii, lovirii sau apropierii cu alte produse.
Manipularea se face de către operatori autorizaţi, utilizând mănuşi din bumbac
şi/sau cabluri de ridicare din oţel protejat cu cauciuc, ţesătură textilă sau cu benzi de ridicat din
fibre sintetice rezistente la tracţiune. Transportul ansamblului "Presă Hidraulică" la diverşi
beneficiari se va face cu CFR sau transport auto. La încărcare se vor lua măsuri pentru asigurarea
împotriva deplasărilor cauzate de mijlocul de transport.
d. - Depozitarea
Depozitarea se va face atât la constructor cât şi la beneficiar în aşa fel încât să se evite
deformarea şi deteriorarea elementelor componente.
e. - Conservarea
 Părţile metalice nevopsite se vor conserva prin acoperire cu un strat de protecţie având
următoarele proprietăţi:
- uşor de îndepărtat prin desprindere sau cu ajutorul unui solvent.
- să asigure protecţie impotriva coroziunii.
- să nu conţină impurităţi, în special praf adeziv, acid sau apă.
Stratul de protecţie se va realiza prin acoperire cu unsori consistente (vaselină) conform
STAS 917-84.
1.5 - Securitatea personalului şi măsuri de protecţia muncii
La efectuarea probelor se vor lua următoarele măsuri de tehnica securităţii muncii:
- se verifică dacă au fost respectate normele de protecţia muncii prevăzute în proiect;
- se va interzice accesul la echipamentul aflat în probe prin realizarea unor îngrădiri
adecvate înaintea începerii efective a probelor se va face un ultim control al instalaţiei;
- în decursul probelor, precum şi în condiţii de exploatare se vor respecta normele de
protecţia muncii pentru instalaţii;
- exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei se va face numai de către personal
calificat în acest scop;
- intervenţiile de orice natură se vor face numai după deconectarea instalaţiei de la sursa
de presiune atmosferică;

CAPITOLUL 2

2.1 Imbunătățirea proiectului produsului

1. Descrierea organizatiei
2. Analiza SWOT
3. Stabilirea obiectivului
4. Analiza ISHIKAWA
5. Analiza PARETO
6. Pland de imbunatarire

Analiza SWOT
 S W O T
 Existența unei decizii  Lipsa de utilaje  Concurenti putini  Schimbari de
strategice clare; noi; necalibrarea pe piata; cerinte si
 Suficiența resurselor si uzura acestora  Aparitia necesitati ale
financiare disponibile;  Lipsa instruiri in investitiilor clientilor;
 Existența unui sistem bine domeniul exterioare;  Intrarea unor noi
organizat de planificare dezvoltării  Retragerea concurenti pe
strategica; durabile; concurentei; piata;
 Fidelitatea angajaților;  Lipsa experienței  Promovarea  Intrarea intr-o
 Preț favorabil pentru client a angajaților noi produsului in perioada de
comparavit cu oferta si costurile mediu on-line; recesiune
companiilor de pe piață; generate aferent.  Posibilitatea economica la
 Posibilitatea extinderii  Timp mare de accesarii de nivel national;
punctelor de lucru. efectuare a Fonduri  Aparitia de
operațiilor Europene. costuri
 Compoziția neprevazute.
chimică
neconformă.
 Stagnarea
productiei

In urma analizei SWOT s-a ales ca obiectiv “cresterea productiei”

In continuarea analizei swot se va realiza analiza ishikawa

Analiza ISHIKAWA
Pentru scorarea analizei ishikawa am folosit analiza pareto.

Analiza PARETO
CATEGORII Nr. PLANGERI
1 19
2 15
 3 10
4 12
5 14
6 9

Categorie Frecventa absoluta Frecventa absoluta Frectenta relativa Frecventa

cumulata relativa cumulata
1 19 19 24,05 24,05
2 15 34 18,99 42,99
3 10 44 12,65 55,64
4 12 56 15,20 70,84
5 14 70 17,72 88,56
6 9 79 11,40 100

Legenda
1. Timp mare de efectuare a operatiilor
2. Lipsa experientei a angajatilor noi si costuri generate aferent
3. Lipsa utilajelor noi
4. Necalibrarea utilajelor
5. Uzura utilajelor
6. Compozitia chimica neconforma

Graficul analizei Pareto

20
16
12
8
4
0

In urma graficului a rezultat cauza principala: Timp mare de efectuare a operatiilor.

 Planul de imbunatatire

 Ca metoda de imbunatatire pentru reducerea timpului de efectuare a operatiilor s-a

realizat un plan de operatii, care v-a fi respectat si care v-a reduce timpul de efectuare a
operatiilor.
 Pentru imbunatatirea experientei angajatilor se vor realiza training-uri pentru angajatii noi
fara experienta.

Planul de imbunatatire pentru reducerea timpului de efectuare a operatiilor care urmeaza

sa fie respectat in organizatie.

Nr. Operatie Operatia Durata operatiei [min]

1 Frezare 0.8
2 Centruire si gaurire 0.9
3 Alezare de degrosare 3.2
4 Filetare 2.1
5 Alezare de finisare 2.8
6 Rectificare 2.2

CONCLUZII:
Cauza rezultata din analiza Ishikawa a fost scorata cu analiza Pareto si imbunatatita cu un plan
de respectare a timplupui de lucru a operatiilor.

2.2 Analiza tehnologicității produsului.

( raluca + poze)

CAPITOLUL 3

3.1. Modelul de sistem al calității adoptat.

3.2. Documentele Sistemului Calității.

3.3. Declarația de politică a managementului la cel mai inalt nivel privind calitatea.

DECLARAŢIA DE POLITICĂ
Calitatea este un instrument strategic al managementului general, identificată ca decisivă pentru
asigurarea competitivităţii ştiinţifice şi tehnice a institutului în condiţiile economiei de piaţă.
De primă importanţă este calitatea încercărilor executate în cadrul laboratoarelor noastre de
încercări, fiind esenţială atât pentru clienţii interni, prin susţinerea autorizată a rezultatelor
lucrărilor de cercetare şi expertizare a mediului de muncă, pentru certificarea calităţii de
securitate a produselor, cât şi pentru clienţii externi.
Obiectivele principale ale politicii referitoare la calitate în laboratoarele de încercări sunt
următoarele: - satisfacerea aşteptărilor, menţinerea încrederii clienţilor şi câştigarea de noi
clienţi;
- oferirea garanţiilor de păstrare a confidenţialităţii şi impartialităţii faţă de clienţi;
- efectuarea încercărilor conform metodelor stabilite şi a cerinţelor clienţilor;
- creşterea competenţei tehnice a laboratoarelor şi reducerea costurilor de funcţionare în
vederea îmbunătăţirii eficienţei şi profitabilităţii activităţii laboratoarelor;
- satisfacerea cerinţelor standardului SR EN ISO/CEI 17025:2005 şi a organismului de
acreditare pentru obţinerea şi menţinerea acreditării laboratoarelor, pentru încercările pe
care la execută.

Pentru atingerea acestor obiective, conducerea INCDPM a decis o serie de acţiuni necesare
printre care:
- proiectarea, documentarea şi implementarea unui sistem al calităţii care să satisfacă
cerinţele standardului SR EN ISO/CEI 17025:2005;
- asigurarea resurselor materiale şi umane, care să permită investiţiile, formarea şi
instruirile, publicaţiile şi reuniunile ştiinţifice necesare bunei desfăşurări a activităţilor în
cadrul laboratoarelor de încercări, a funcţionării şi îmbunătăţirii continue a Sistemului
Calităţii, pentru atingerea obiectivelor fixate.

Ca manager general îmi asum responsabilitatea pentru realizarea acestor obiective şi deleg
autoritatea şi responsabilitatea pentru implementarea şi menţinerea sistemului de
management al calităţii şefului de laborator. Responsabilul calitate are autoritatea şi
responsabilitatea de a asigura evaluarea eficienţei şi eficacităţii sistemului .
Responsabilitatea pentru calitate revine fiecărui angajat angrenat prin funcţia pe care o deţine sau
activitatea pe care o desfăşoară, aplicând politica, procedurile şi documentele asociate cuprinse
în Manualul Calităţii.
DIRECTOR GENERAL
Dr. ing. Ionel IORGA
3.4. Planul Calității (+modificare)

3.5 Proceduri specifice și instrucțiuni de lucru elaborate

3.6. Diagrama Flux ( sau curs 3 ecoteh) aqps

3.7. Identificarea si trasabilitatea produsului.

3.8 Manualul Calității.

Capitolul 4.PREGĂTIREA FABRICAŢIEI

4.1 Intreprinderea – componentă de bază a unui sistem de producţie

1.1. Scurta prezentare a evolutiei sistemelor de productie

Dezvoltarea productiei de bunuri materiale a facut obiectul multor dezbateri

teoretice, care in principiu, reduc aceasta la procesul de productie si valorificare a
informatiilor. Alti teoreticieni (Alvin Tofler, Daniel Bell) remarca mutatiile profunde care
vor avea loc in urma revolutiilor tehnico-stiintifice in urma carora prevad declinul
industriei ai reducerea rolului fortei de munca productive.

In prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscadu-se ca sistemele

economice actuale nu vor putea fi in intregime informationale sau postindustriale.
Asadar, se poate spune ca productia de bunuri materiale va continua, dar vor avea loc
mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu conceptiile si metodele actuale de
productie. In acest context o abordare realista a problematicii activitatii de producere de
bunuri materiale impune abordarea din punct de vedere sistemic a intregului sistem de
productie.

Tratarea sistemica a unei unitati de productie presupune determinarea

interactiunilor dintre diversele subsisteme si structuri componente ale acestuia.

In general, prin sistem se intelege un ansamblu de elemente aflate intr-o relatie

de interdependenta si interactiune reciproca, formand un tot organizat si functional.
Sistemele sunt caracterizate de trei elemente, si anume:

a) obiective;

b) sarcini;

c) functii.

Obiectivul unui sistem este bine definit atunci cand exista un mijloc ce poate fi
utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.

Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, in sensul ca un anumit

obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.

Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile in iesiri si

defineste modul cum se realizeaza sarcina.

1.2. Sistemul de productie

 Sistemul de productie este componenta principala a complexului economic
national, contribuind la cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlalte sisteme
care contribuie la desfasurarea proceselor economice si sociale.

Productia este activitatea sociala in care oamenii cu ajutorul mijloacelor de

productie, exploateaza si modifica elemente din natura in vedera realizarii de bunuri
materiale destinate necesitatilor de consum.

Comportamentul sistemului de productie depinde esential de obiectivele

acestuia, de stuctura si de relatiile sale cu mediul inconjurator si de sistemul social in
care evolueaza. Acest comportament este de trei tipuri:

· comportament anticipativ;

· comportament activ;

· comportament pasiv.

Comportamentul anticipativ exista atunci cand sistemul se adapteaza la

schimbarile din mediul inconjurator inainte ca aceste schimbari sa-si manifeste efectele.

Comportamentul activ exista atunci cand sistemul, paralel cu adaptarea la

influentele exterioare, are la randul sau influente asupra mediului.

Comportamentul pasiv exista atunci cand sistemul se adapteaza lent, in timp, la

schimbarile mediului.

Structura unui sistem de productie este formata dintr-un ansamblu de elemente

care vor actiona astfel incat sa fie asigurata functiunea principala de productie -
transformarea materiei prime in produs finit.

O posibila structurare a unui sistem de productie poate fi urmatoarea ( fig. 1.1).

Fig. 1.1. Structura simplificata a unui sistem de productie

4.2 Sistmul de producţie industrial

4.3 Procesul de producţie

4.4 Pregatirea productiei noilor produse

4.5 Aprovizionarea locurilor de muncă cu materii prime şi materiale necesare

r. Denumirea S.D.V.-uri
Crt. operatiei

0 1 5
1 Frezare

Frezare

2 Filetare
3 Rectificare
4 Gaurire

5 Gaurire

6 Alezare

Alezare
 4.6 Metode de dimensionare a suprafeţelor de producţie

CAPITOLUL 5

5.1 Stabilirea și/sau analiza rolului funcțional al piesei.

Cunoaşterea rolului funcţional al piesei este prima etapă în proiectarea oricărui proces
tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul rand o proiectare
functionala care trebuie sa coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul funcţional al piesei
este dat de rolul funcţional al oricărei suprafeţe ce delimitează piesa in spaţiu de aceea in primul
rând se stabileşte rolul funcţional al fiecărei suprafeţe.
- suprafeţele de asamblare –caracterizate prin:
- o anumită configuraţie geometrică;
- precizie dimensională ridicată;
- rugozitate mică;
- prescripţii referitoare la forma geometrică;
- prescripţii referitoare al poziţia suprafeţei in raport cu alte suprafeţe;
- eventuale prescripţii referitoare la duritatea suprafeţei.
- suprafeţe funcţionale – caracterizate prin:
- precizie dimensională ridicată(depinde de rolul funcţional in ansamblul din care face
parte);
- rugozitate mică(uneori este mare , depinde de rolul funcţional);
- prescripţii referitoare la poziţia suprafeţei in corespondenţă cu alte suprafeţe;
- eventuale prescripţii referitore la configuraţia geometrică;
- eventuale prescripţii referitoare la proprietăţile mecanice, aspectul suprafeţelor.
- suprafeţe tehnologice – apar în timpul prelucrări şi ajută la poziţionarea piesei în vederea prelucrări
ele pot rămâne după terminarea prelucrări sau pot dispare, in funcţie de configuraţia geometrică finală
a piesei . Se caracterizează prin:
- precizie dimensională corespunzătoare(neprecizată, de cele mai multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeţei corespunzătoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeţei;
- fără prescripţii sau eventuale prescripţii referitoare la forma geometrică;
- eventuale prescripţii referitoare la poziţia suprafeţei in raport cu suprafeţele ce urmează
a fi prelucrate.
- suprafeţe auxiliare (de legătură) – fac legătura intre suprafeţele funcţionale şi cele de asamblare.
Se caracterizează prin:
 - precizia dimensională mică (neprecizată);
- rugozitatea suprafeţei mare (cea care rezulta din procedeul de obţinere a
semifabricatului);
- fără prescripţii referitoare la precizia de forma;
- fără prescripţii referitoare la precizia de poziţie
 Procedeele
Rolul tehnologic
Caracteristici functional eposibile
Dimen- posibil de
Nr.
Nr. Configuratiag siunile obtinere
Suprafata
crt. eometrica de Preciz
gabarit iadim
Precizia de Precizia de Rugozi- Duritatea
en-
forma pozitie tatea [HB]
sional
a
1 S1 plană 175x80 - - - 12.5 asamblare T+A
2 S2 plană 175x80 - - 25 auxiliară T
R2x
3 S3 semielicoidală - - 25 auxiliară T
Fi66
4 S4 cilindrică Fi66x50 - - 25 auxiliară T
5 S5 plană 72x120 - - 25 auxiliară T
R75xR3
6 S6 elipsă - - 25 auxiliară T
5x15
7 S7 elicoidală M12x15 - - 12.5 asamblare T+A
R75xR3
8 S8 plană - - 3.6 asamblare T+A
5x15
tehnologic
9 S9 elicoidală M12x15 - - 25 T+A
a
10 S10 plană 92x15 - - 25 auxiliară T
11 S11 cilindrică 33x15 H6 - 1.6 Fincțională T+A
12 S12 plană 66 - - 1.6 Funcțional T+A
55 HRC Funcțional
13 S13 cilindrică  66 H6 - 1.6 T+A
ă
14 S14 cilindrică  10 - - 6.3 asamblare T+A
 Cunoscând aceste elemente referitoare la tipurile de suprafeţe ce delimitează o piesă în spaţiu se
poate stabili rolul funcţional al unei piese fără a cunoaşte ansamblul din care face parte piesa sau se
poate proiecta o piesă care să îndeplinească un anumit rol funcţional impus.
Metoda folosită pentru stabilirea rolului funcţional posibil sau pentru proiectarea unei piese care
să îndeplinească un anumit rol funcţional impus poarta numele de metoda de analiză
morfofuncţională a suprafeţelor.
Acesta metodă presupune parcurgerea intr-o succesiune logică a următoarelor etape:
 descompunerea piesei în suprafeţe cât mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
 notarea tuturor suprafeţelor ce delimitează piesa in spaţiu ;
 analizarea fiecărei suprafeţe în parte din următoarele puncte de vedere: forma
geometrică a suprafeţei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensională, precizie de formă,
precizie de poziţie, rugozitate şi duritate;
 întocmirea uni graf” suprafeţe – caracteristici “ ;
 stabilirea rolului funcţional al piesei , se face în urma analizei de corelaţie a diferitelor
tipuri de suprafeţe obţinute in graful suprafeţe – caracteristici . Rolul funcţional impus
unei pese se obţine presupunând pentru suprafeţele ce delimitează piesa in spaţiu
caracteristicile corespunzătoare tipurilor de suprafeţe (de asamblare, funcţionale,
tehnologice, sau auxiliare).
Ţinând cont de rolul funcţional al fiecărei suprafeţe în parte si analizând forma şi
dimensiunile piesei, ne rezultă că aceasta va fi folosită drept dispozitiv de presare prin
presiunea apei sau a altor lichide.
 5.2 Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei.

Observații
Proprietăți funcționale Proprietăți tehnologice Proprietăți
economice 10

Nr.
material
∑ t k dk
Crt. k=1

Observații
Fizice Chimice mecanice
Cost
modulul lui deformabi prelucrabilitat sudabilitat
densitate conducti-vitatea rezistenta la rezistenta la turnabilitatea [Lei/kg]
duritatea Young litatea ea de aschiere ea
a termica coroziune rupere
[daN/cm2]
t
  V V t2 V t3 V t4 V t5 V t6 V t7 V t8 V t9 V t10 V t11    
1
0 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 22 1 24 25
1
1                                                   0
2                                                   0
3                                                   0
4                                                   0
5 OLC 20 7.4 2 0.2 2 <0,5 2 190 3 50 2 2.2 3 S 1 B 2 FB 3 FB 3 25 2     2.235
6 OLC 45 7.7 2 0.2 2 <0,5 2 207 3 70 3 2.1 3 S 1 B 2 B 2 FB 3 23 2     2.115
7 GS200 7.82 2 0.2 2 <0,5 2 110 2 40 2 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 FB 3 20 3     2.33

9 CuZn15 8.8 2 0.3 2 <0,5 2 80 1 20 3 1.2 2 B 2 B 2 FB 3 N 0 50 1     2.05

10 CuSn10 8.8 2 0.11 2 <0,5 2 70 1 23 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 FB 3 45 2     2.15
11 CuZn39Pb
8.4 2 0.24 2 <0,3 3 40 1 16 1 1.2 2 FB 3 B 2 FB 3 FB 3 60 1    
2 2.205
12 41MoCr11 7.5 2 0.2 2 <0,5 2 217 3 105 3 2.1 3 B 2 S 1 B 2 B 2 37 2     2.255
13 12Cr130 7.5 2 0.3 3 <0,2 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 B 2 65 1     2.275
14 18MoCr10 8 2 0.19 1 <0,05 3 211 3 88.8 3 1.9 2 S 1 B 2 FB 3 FB 3 105 1     2.215
15 117.
20MoNi35 6.5 2 0.2 2 <0,05 3 213 3 3 1.8 2 B 2 FB 3 FB 3 FB 3 100 1    
8 2.42
16 40Cr10 7.2 2 0.1 1 <0,05 3 217 3 98 3 1.4 2 B 2 FB 3 B 2 B 2 75 1     2.165
17 ATCCu4M
2.8 2 0.36 3 <0,05 3 90 1 28 1 0.68 1 FB 3 FB 3 FB 3 FB 3 35 2    
g 2.26
18 ATCCu6Si
2.67 2 0.37 3 <0,05 3 80 1 20 1 0.7 1 FB 3 FB 3 FB 3 B 2 35 2    
5 2.255
19 ATSi8Cu3 2.68 2 0.32 3 <0,05 3 95 2 21 1 0.71 1 FB 3 FB 3 FB 3 B 2 35 1     2.255
20 ATSi5Cu 2.6 2 0.2 2 <0,1 3 90 1 20 1 0.8 1 FB 3 B 2 FB 3 B 2 31 1     2.1
21 Fmn320 7.3 2 0.14 1 >0,5 3 160 2 32 1 0.18 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 19 3     2.34
22 Fmp700 7.3 2 0.17 1 >0,5 3 280 3 70 3 0.18 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 19 3     2.6
23 Fgn370-17 7.2 2 0.17 1 <0,5 2 160 2 37 2 0.17 1 FB 3 S 1 FB 3 S 1 15 3     2.27
24 Fgn450-5 7.3 2 0.01 1 <0,5 2 280 3 45 2 1.6 2 FB 3 S 1 B 2 S 1 16 3     2.27
25 Fgn700-2 7.2 2 0.1 1 <0,5 2 280 3 70 3 0.18 1 FB 3 S 1 B 2 S 1 15 3     2.25
26 Fc 100 7.4 2 0.13 1 <0,1 3 150 2 10 1 1.15 2 FB 3 S 1 B 2 S 1 15 3     2.24
27 Fc 200 7.1 2 0.14 1 <0,1 3 210 3 20 1 1.25 2 FB 3 S 1 B 2 S 1 16 3     2.34
28 Fc 300 7.3 2 0.16 1 >0,5 3 260 3 30 1 1.35 2 FB 3 N 0 B 2 S 1 17 3     2.335
29 Fc 350 7.2 2 0.17 1 <0,1 3 280 3 35 1 1.4 2 FB 3 N 0 B 2 S 1 16 3     2.335
Ponderea dk 0.05 0.05 0.15 0.1 0.08 0.1 0.15 0.005 0.2 0.005 0.1 0.99  
 5.3 Caracteristici funcţionale, tehnologice şi economice ale materialului din
care este confecţionată piesa
- caracteristici fizice , chimice, mecanice
5.4 Semifabricatul iniţial sau piesa-semifabricat iniţială cu adaosurile de
prelucrare
Teorie + poza
5.5 Tehnologicitatea construcției piesei

5.6 Stabilirea clasei din care face parte piesa şi procesul tehnologic tip
indrumar
5.7 Analiza preliminară a realizării suprafeţelor ce delimitează piesa în spaţiu
şi stabilirea succesiunii optime a prelucrărilor
5.7. Analiza preliminară a realizării suprafetelor ce delimitează piesa în spațiu și stabilirea succesiunii optime a prelucrărilor.

PRELUCRARI
Sk Prelucrarea Prelucrarea
IT Ra Prelucrarea 2 IT Ra Prelucrarea 3 IT Ra IT Ra
1 4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
S1 Turnare IT12 50 Frezare de degrosare 10 6.3 Frezare de finisare IT9 3.2
S2 Turnare IT14 50
S3 Turnare IT14 50
S4 Turnare IT14 50
S5 Turnare IT14 50
S6 Turnare IT14 50
S7 Turnare IT14 50 centruire 12 12.5 gaurire 10 6.3 filetare 9 3.2
S8 Turnare IT14 50 Frezare de degrosare 10 6.3 Frezare de finisare IT9 3.2
S9 Turnare IT14 50 centruire 12 12.5 gaurire 10 6.3 filetare 9 3.2
S10 Turnare IT14 50
Alezare de Alezare de
S11 Turnare IT14 50 Frezare cilindrica interioara 10 6.3 IT8 1.6 IT7 0.8
degrosare finisare
S12 Turnare IT14 50
Alezare de Alezare de
S13 Turnare IT14 50 Frezare circulara 10 6.3 8 1.6 IT6 0.8
degrosare finisare
S14 Turnare IT14 50 gaurire IT10 6.3

* T – turnare
A – aschiere
 5.8 Principiile de proiectare privind conţinutul şi succesiunea operaţiilor
procesului tehnologic tip
5.9 Structura preliminarăaprocesuluitehnologicproiectat

5.10 Structura definitivaaprocesuluitehnologicproiectat

5.11 Analiza economică a procesului tehnologic proiectat
5.12 Evidenţierea condiţiilor
5.13 Determinarea forţelor de strângere
5.14 Selectarea variantei optime
5.15 Alegerea sau proiectarea constructivă a organologiei specifice
dispozitivului concret
5.16 Calcule de rezistenţă
5.17 Măsuri de protecţia muncii şi întreţinere

Operatia 1: Frezare

- Frezare de degrosare si finisare a suprafetei S1

Operatia 2: Centruire si Gaurire

- Centruire si Gaurire S2 10x4

Operatia 3: Alezare de degrosare

- Alezare de degrosare 29 la 33

Desprindere semifabricat.

Opretaia 4: Frezare
 - Frezare de degrosare + finisare a suprafetie S8

Operatia 5: Gaurire

- Gaurire 8,4 S7, S9

Operatia 6 : Filetare M12 S7, S9

- Filetare M12 S7, S9

Operatia 7: Alezare de degros

- Alezare de degrosare 62 la 66

Operatia 5 : Alezare de finisare

Prindere semifabricat:

- Alezare de finisare 62 la 66

Desprinderea semifabricat.
 Operatia 6: Rectificare
Prindere semifabricat:

- Rectificare S8

Desprindere semifabricat.

5.9.1 Structura detaliată a procesului tehnologic proiectat.

Nr. Denumirea Schita operatiei Denumirea si Masina- S.D.V.-uri

Crt. operatiei succesiunea fazelor unealta

0 1 2 3 4 5
1 Frezare Fig.1 Prindere semifabricat Mazak
- Frezare de Vertical
degrosare si Machine
finisare a
suprafetei S1
Desprindere
semifabricat

Frezare Fig.5 Prindere semifabricat Mazak

- Frezare de Vertical
degrosare + Machine
finisare a
suprafetie S8
Desprindere
 semifabricat.

2 Filetare Fig. Prindere semifabricat Mazak

- Filetare M12 Vertical
S7, S9 Machine
Desprindere
semifabricat.
3 Rectificare Fig.3 Prindere semifabricat
- Rectificare S8
Desprindere
semifabricat.

4 Gaurire Fig.3 Prinderea Mazak

semifabricat Vertical
- Gaurire S2 Machine
10x4
Desprindere
semifabricat

5 Gaurire Fig.2 Prindere semifabricat Mazak

- Gaurire 8,4 Vertical
S7, S9 Machine
Desprindere
semifabricat.

6 Alezare Fig.5 Prindere semifabricat Mazak

- Alezare de Vertical
degrosare Machine
 29 la 33
Desprindere
semifabricat.

Alezare Fig.5 Prindere semifabricat Mazak

- Alezare de Vertical
finisare 62 Machine
la 66
Desprindere
semifabricat.

Figura.1 Figura.2
 Figura.3 Figura.4

Frigura.5

. Precizia de prelucrare

Precizia de prelucrare este influentata de o serie de tipuri de erori:

- Eroride de orientare a semifabricatului in dispozitivul de prelucrare;
C1: α=900
1 1
ɛ a 0 0 ’
0 (α=90 ) = 3 x T90 = 3 x 40 = 0.3x40 = 12
’ ’
(1)

C2: =00
1 1
ɛ0a(=00) = 3 x T00 = 3 x 40’ = 0.3x40’= 12’ (2)

C3: a= 84/2 mm
1 1
ɛ0a(a=84/2) = 3 x T410 = 3 x 0.6’ = 0.18’ (3)
 5.9.3. Adaosurile de prelucrare și dimensiunile intermediare

Una din problemele cele mai importante care trebuie rezolvata in proiectarea oricarui
process tehnologic de prelucrare prin aschiere este determinarea adaosurilor de prelucrare si a
dimensiunilor intermediare.
Calculul adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare are o importanta deosebita
deoarece influenteaza direct asupra preciziei de prelucrare, productivitatiisi costului prelucrarii.

Suprafata cilindrica S7 (vezi figura..), cu dimensiunile 42 si rugozitatea Ra12,5 m va fi

prelucrata prin strunjire/ frezare de degrosare, strunjirevde finisarevsi alezare cu cutitul….. etc
2Ap3min=2(Rz2+S8) = 2(10+25)=70[m], in cazul alezarii finale.
2Ap3min=2(Rz1+S..) = 2(30+40)=140 [m], in cazul alezarii de degrosare.
2Ap1min=2(Rz0+S..) = 2√ p 20 +ε12 [m],
2Ap1min=2(+..) = 2√ p 20 +ε12 [m],

5.9.4.Mașinile-unelte și S.D.V. –uri folosite la fiecare procedeu de prelucrare prin

așchiere.

Ansamblul condițiilor tehnice din desenul de execuție al piesei, prevăzute de proiectant, se

obține într-un sistem tehnologic.
Sistemul tehnologic este un complex de elemente care concurează la realizarea unei prelucrări de
o anumita natură asupra unui semifabricat.
Un sistem tehnologic pentru prelucrări prin așchiere se compune din:
- Mașină-unealtă, pe care se execută prelucrarea propriu-zisă;
- Semifabricatul, asupra căruia se execută prelucrarea;
- scula așchietoare, care execută efectiv desprinderea particulelor materiale sub forma de
așchii sau microașchii;
- dispozitivul de prindere a sculei; dispozitivul de prindere a semifabricatului si mijloacele
de măsurare, cu ajutorul cărora operatorul ia la cunoștiință transformările suferite de
semifabricat.

Pentru procesul tehnologic prezentat in tabelul 2.12, prelucrările mecanice necesare

obținerii piesei finite sunt: frezarea, găurirea, lărgirea, teșirea, filetarea cu tarodul.
Ținând cont de dimensiunile de gabarit ale piesei, tipul prelucrărilor si condițiile tehnice de
generare, s-a ales ca mașina-unealtă: Mazak Vertical Machine
 5.9.5. Alegerea regimului de lucru.

In calculul si alegerea parametrilor regimului de aschiere trebuie avute in vedere

urmatoarele aspect:
- Forma si dimensiunile semifabricatului;
- Precizia geometrica;
- Rugozitatea;
- Caracteristicile mecanice si starea sufrafetei materialului de prelucrat;
- Natura materialului;
- Etc.
 5.9.6. Norma tehnică de timp.

Pentru a stabili procesul tehnologic optim este necesar calculul cheltuielilor făcute cu fiecare variantă de proces tehnologic.
Pentru calculul cheltuielilor este necesara cunoașterea normei de timp la fiecare operație din fiecare variantă de proces tehnologic.
In continuare se va prezenta norma de timp.

Nr. Nr. Nr. Cuplul T ap nas Vc f Vf i F P

Crt operatiei fazei semifabricat- [min [mm [rot/min [m/mm [mm/min] [mm/min [daN] [kW]
. scula ] ] ] ] ]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 11 12
0
1 Frez front Ordinea. 0.8
.
2 Gaurire 0.6
x4
3 Alezare42 3.2
4 filetare 2
5 Frezare 0.7
frontala 2
6 Gaurire 0.3
x2
7 Alezare 2.8
33
8 rectificare 2.2
9
Tabelul 2.14. Valorile parametrilor regimului de aschiere
5.10. Analiza economică a procesului tehnologic proiectat.

5.11. Fișa film și planul de operții corespunzător. (autocad + complecare)

5.12. Procedee de prelucrare neconvenționale.

5.13. Evidențierea conditiilor.

5.14. Simbilizarea informativă a suprafețelor. (pd)

5.15. Combinarea simbolurilor. (pd)

5.16. Selectarea schemei optime.

5.16.1. Determinarea erorilor de orientare admisibile (pd)

5.16.2. Determinarea erorilor de orientate caracteristice

Calculul erorilor caracteristice pentru conditia de α=900

1 1
ɛ0a(900)= 0 ’
3 xT90 = 3 x40 =13’

Calculul erorilor caracteristice pentru conditia de 00

1
ɛ0a(00)= 0
3 xT0 =13’
 Calculul erorilor caracteristice pentru conditia 41mm

1 1 ’
ɛ0a(41mm)= 3 x T 41 = 3 x6 =0,13mm

5.17. Determinarea forțelor de strângere. (pd)

5.17.1. Determinarea forțelor de reglare.

5.17.2. Determinarea forțelor în regim tranzitoriu.

5.17.3. Determinarea forțelor în regim de prelucrare.

5.17.4. Calculul erorilor de fixare.

5.18. Selectarea variantei optime.

5.19. Alegerea sau proiectarea constructivă a organologiei specifice dispozitivului

concret (dispozitiv???)

5.20. Calculul de rezistență.

5.21. Funcționarea dispozitivului.

5.22. Măsuri de protecția muncii și intreținere.

 CAPITOLUL 6

6.1 Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic

*Analiza *Primirea *Controlul Identificarea

contractului proiectarii trasabilitatii
produsului

*Curatirea semifabricat *Receptie *Executie semifabricat

*Aprovizionare mat. prime *Produs *Prelucrari mecanice Prepararea

*Elab.materiale *Controlul produsului *Rebut nerecuperabil *Deseu

*Inspectii si incercari

*Manipulare, Punere in
Reutilizare cu depozitare
alt rol ambalare, livrare
functional

*Service in Acelasi rol functional

Casare *Reconditionare *Reutilizare

*Reciclare

*Scoatere din uz

*Deseu
 6.2 Stabilirea surselor de poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu

sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):
 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid
în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât
pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.
 Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de
acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să
distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o
cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se
hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numește „bioacumulare”.

Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
 reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.

Solul poate fi poluat :

 Direct- prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
 Indirect- prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti « spalati » din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Utilizarea in exces a substantelor chimice

Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii

industriale si civile

Poluarea solului
prin : Acumularea de haldede steril, deseurui nemetalice

Valorificarea unor zacaminte de substante minerale utile

Activitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri,

suprapasunat, monocultura)

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petrolieresi chimice

din rezervoare si conducte

Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere

Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui,
formandu-se totusi un corp cu functii analogice.

Poluarea apei

Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de
poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată (organizată)
se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în
anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine din surse de
poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.

Poluarea apei reprezinta « o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o
activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea ».
Clasificarea surselor de poluarea apei se face după mai multe criterii:
1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective
care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse
de poluare organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).

a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:

 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.
Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora
Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi
Prepararea minereurilor metalifere şi -săruri de metale grele;
nemetalifere; -particule în suspensie (argilă,
Preparaţiile de cărbune; praf de cărbune);
Industria minieră Flotaţiile; -produşi organici folosiţi ca
Extracţia şi prelucrarea minereurilor agenţi de flotaţie;
radioactive. -deşeuri radioactive.

Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile;

Hidrometalurgice; - ioni de metale grele;
Industria Procese de răcire; - fenoli;
metalurgică Procese de spălare. - cianuri;
- sulfaţi;
Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din - acizi;
procesele tehnologice de fabricare a substanţelor - baze;
Industria chimică organice şi anorganice - săruri;
- cenuşă;
- suspensii;
- coloranţi;
- detergenţi.

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi depozitarea -petrol;

Industria petrolului ţiţeiului şi fracţiunilor sale, transportul naval, -produse petroliere;
Ape uzate şi petrchimică accidentele tancurilor petroliere - compuşi fenolici şi aromatici;
industriale -hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.

Deversarea lichidelor calde din sistemele de - lichide calde (poluare termică)

Industria răcire a instalaţiilor sau centralelor electrice
termoenergetică

Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice;

Industria alimentară -germeni patogeni.

Procesele de fabricare şi prelucrare - acizi organici;

- răşini;
Industria celulozei şi - zaharuri;
hârtiei - coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Locuinţe -produse petroliere;
Înstituţii publice - detergenţi;
Ape uzate Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare şi curăţare - pesticide;
menajere Spitale şcoli - microorganisme;
Hoteluri -paraziţi;
Unităţi comerciale şi - substanţe minerale.
de alimentaţie
 - îngrăşăminte;
Agricultura Irigarea terenurilor agricole - pesticide;
Ape uzate - suspensii.
agrozootehnice Zootehnia Adăparea animalor; -suspensii organice;
Salubrizarea crescătoriilor de animale. - agenţi patogeni.

Ploaia Contactul precipitatiilor - ploi acide;

Ape meteorice Zăpada - îngrăşminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai
mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.
In prezent « paleta » de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale
spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de
poluare :
 Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
 Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
 Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
 Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
 Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
 Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
 Incarcare cu metale grele :

%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni

Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5
Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2
constructii de masini
Transporturi - - 0,04 - - - - -
Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia
normală a acestuia, care în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune provoacă tulburări în
echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul de viaţǎ al florei şi faunei.
De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanţele prezente în atmosferă trebuie să
exercite un efect nociv asupra mediului de viaţǎ de pe Pǎmânt.
Principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon; aceştia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, şi care
afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau
precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.

In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie in ceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul corpului de presa hidraulica, poluarea apare in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare otelului) 
 6.3 Stabilirea naturii substantelor poluante

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :
- Substante organice, reziduuri biologice ;
- Substante anorganice ;
- Substante radioactive ;
- Produse petroliere ;
- Microorganisme patogene ;
- Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.
Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele
calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima poluarii
masurata masurata
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive la
tratare biologica
CO-Mn 25 79 79
Reziduu fix 1200 695 695
-statie
H2S + sufluri 0.1 1.5 1.5 subdimensionata
Extractibile 5 12 12
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031 -functionare
Ptot 0.1 3.056 3.56 defectuasa a
Azotati 35 2.26 2.26 retelei de
Azotiti 3 0.116 0.116 canalizare
Amoniu 3 37.49 37.49
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
NOx 35 56.8 56.8
Metale grele 900 1393 1393
HPA 0.5 2.9 2.9
Praf 20 63 63
Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia. Gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de exemplu CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu,
ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in
ape si aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile
aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile
agricole tocmai acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo unde este mai cautata pentru
frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

a) Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
• reziduuri menajere
• reziduuri industriale
• reziduuri agrozootehnice
• reziduuri radioactive
Solul poate fi poluat:
• direct:
- prin deversări de deşeuri pe terenuri
- din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole
• indirect:
- prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera
- apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminata
- transportul agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul
- infiltrarea prin sol a apelor contamínate

b) Surse de poluare a apei

Clasificarea surselor de poluare:
 In functie de actiunea poluantilor in timp:
 continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
 discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care
functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii
industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);
 In functie de provenienta poluantilor:
 surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din
utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme de
canalizare;
 apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
 apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie
cea mai masiva si nociva categorie de poluare;
 apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole
(irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
 Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile
solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a
canepii).

c) Surse de poluare a aerului

Surse naturale:
 solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera
fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
Surse artificiale:
 surse fixe-produc o poluare limitata:
 procesele industriale;
 procesele de combustie.
 surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;
 transporturile navale si aeriene;
 transporturile feroviare.

Doar tabele
6.4 Calculul coeficientului de poluare de etapă.

Elaborare otel (net teorie)

Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.
Etape :

6.1.1. Prepararea minereului

 Pentru aer:
- Praf : 13,5 kg/t
- CO : 14,8 kg/t -monoxid de carbon
- SO2 : 3,6 kg/t -dioxid de sulf
- Pulberi in suspensie : 65,63 kg/t
- CO2 : 46 kg/t -dioxid de carbon

 Pentru apa  :
- Ape uzate : 450 kg/t

 Pentru sol :
- Praf depus : 259 kg/t
- Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(143,53 + 450 + 259)· 857 = 73,061821 [kg emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

6.1.2. Curăţire semifabricat

Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod
mecanizat, in utilaje specializate.
In cazul curatirii semifabricatului din materialul GS200 se recomanda jeturi puternice de alice
metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialului turnat.
De asemenea se aplica, in functie de destinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel :
- Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 ºC cu racire in ulei, urmata
intotdeauna de o revenire joasa la 425 ºC ;
- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 ºC urmata de o revenire la
temperaturi cuprinse intre 400-700 ºC ;
- Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 ºC,
mentinere si racire ;
- Nitrurarea : se poate executa in bai de saruri sau in plasma ionica .
Curăţirea, decaparea, degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie executată
curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt foarte multe situaţii cînd curăţirea se face
prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri, şpăcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de
sîrmă, sablare-alicare); speciale (curăţirea chimică, alectrochimica, prin vibrare, cu plasmă, cu
laser, ultrasunete, flacără şi metal abraziv, termică, electrochimica, cu jet de apă, cu flăcări, etc.).
Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului,în funcţie de
metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare,pentru că există o mare diferenţă între
curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor în vederea acoperirilor de
protecţie, sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după dezbatere şi curatirea suprafeţelor
instrumentelor medicale.
În cazul piesei “Corp de presa” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici:

 Pentru apă:
Cl=0,000002 kg (clor)

CH 4 =0,3 kg (metan)

CO 2 =0,274 kg (dioxid de carbon)

SO 4 =0,0004 kg (sulfat)

SO=0,00001 kg (oxid de sulf)

Total=0,574412 kg emisii substanţe poluante

 Pentru aer:
NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kg
Toluen(hidrocarbură aromatică lichidă, se întrebuinţează la prepararea unor coloranţi)=0,44 kg/t
Dicloretan(este un lichid incolor, cu miros asemanator cloroformului)=0,66 kg/t

 Pentru sol:
Compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg

[tone emisii]
unde:
Qptc este cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire, decapare
degresare;
Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire, decapare
degresare;
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei – semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la degresarea
metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd = Qptc* =1,87444*2.805= 5.2578042 kg/t

6.1.3. Aprovizionare materii prime

Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima

intreprinderea la care se realizeaza produsul “corp de presa” este de 150 km.
Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.

 Pentru aer  :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t
Total= 1,9355 kg/t emisii.

 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = =0.0068 kg/t EN-GJL 250
Coeficientul de poluare pentru transport este:

unde:
Qt – cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în timpul transportului ,
Qtar - cantitatea de substanţă poluantă a aerului ce apare în timpul transportului,
Qts – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în timpul transportului ,
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei.

Cpta=1,9355*2,805 = 5,4290775 kg/t emisii

 6.4.4. Elaborare material

 Pentru aer:
- praf in aer : 0.008 kg
- So2 : 0.00236 kg
- Nox : 0.00162 kg
- Co2 : 2.16 kg
- Gaze arse : 4 kg
Rezulta
Qsa =6.17 kg/kg EN-GJL 250

 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta =
Qss =0.0068 kg/kg EN-GJL 250

[t/emisii]

kg emisii/t

Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 2,805= 6.1114779 kg emisii/t

Tabel emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de otel

Nr. crt Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf in aer Kg/kg otel 0.00058
2 CO Kg/kg otel 0.024
3 SO2 Kg/kg otel 0.00147
4 NOX Kg/kg otel 0.00110
5 CO2 Kg/kg otel 1.78
6 Gaze asre Kg/kg otel 19
7 Zgura Kg/kg otel 0.368
8 Namol Kg/kg otel 0.043
9 Praf depus Kg/kg otel 0.01
10 Alte depuneri Kg/kg otel 0.006
11 Refractare Kg/kg otel 0.003

12 Apa uzata Kg/kg otel 0.02

13 Uleiuri Kg/kg otel 0.0008

Total Kg/kg otel 21.26

6.4.5. Executie semifabricat

Caracteristicile mecanice ale GS200 se prezinta in tabelul 2.

 Pentru apa:
Cr=0,0001 kg(crom)
Cu=0,0001kg(cupru)
S=1,1 kg (sulf)
Qexa=1,100035 kg emisii

M semifaricat =3,380 kg
M faricat =2,805 kg
M semifaricat -M faricat =0,575 kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)
Total=1,100035 ¿0,5 =0.632520125 kg

 Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg (mangan)
Si=0,0007 kg (siliciu)
P=0,0002 kg (fosfor)
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442 ¿ 2. 805=1. 806981 kg emisii
Q pct = 0 .322 kg emisii
C pcd = 0 .322 ¿ 2. 805=0 .90321 kg emisii

6.4.6. Controlul produsului neconform

Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentrante

 Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici şi performante ale umui produs (analiza, măsurare) compararea lor cu nişte
specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare),
clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) şi stabilirea unor acţiuni
corective sau preventive (concluzii). Specificaţiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de
către beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industrială, norme ale organismelor
de certificare produse, standarde, legislaţia naţională sau internaţională.

Piesa “Corp de Presa” a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.

Se bazeaza pe evidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de
contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intreo substanta lichida, de
culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba
(developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.4
Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu,
material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.

Avantaje:
-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale
-Exista putine limitari practice de folosire.
-Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si
neconductoare
-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus
-Sunt testate chiar si geometrii complexe
-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei
defectului
-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat
-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici

Dezavantaje:
-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata
-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase
-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului
-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie
-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata
-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii
-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre
lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet
in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu
contrast de culoare.
Control cu lichide penetrante al piesei ,, Corp de Presa”:
Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent
Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD- Check RDP- -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 EN ISO 3452
 1
-10 l, canistra KD-Check PR-2 9901

Rosu -200 l butoi sau apa

Tabelul 2.Penetrant fluorescent, lavabil cu apă sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD-Check -500 ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 DIN 54.152
FWP-1 -10 l, canistra sau apa sau 9904
Fluorescent -200 l, butoi KD-Check DD-1
KD-Check apa sau Nivel III,
FWP-2 KD-Check DD-1 AMS 2644
Fluorescent (MIL-I-25135)
Sensibilitate 9909
maxima

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2

Tabelul 3. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 l, 9902
Pe baza de solvent (alcool sau canistra; EN ISO
acetone) -200 l, butoi 3452
-500 ml, Curatare prealabila DIN
spray; indepartare penetrant 54.152
-10 l,canistra; 9907
-200 l, butoi
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2

Tabelul 4.Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check SD-1 -500 ml, pentru toate lichidele EN ISO
Developant umed pe baza de spray; penetrante 3452
solvent -10 l, canistra; DIN
KD-Check DD-1 -1 kg, doza; pentru toate 54.152
Developant uscat lichidele penetrante 9903
-20 l, butoi DIN 54.152
9908
Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
 Pentru aer:

K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t

 Pentru apă:

K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t

F=0,000055 kg/t (flor)
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t (sulf)
Penetrant fluorescent=0,35 kg/t
Solvent=0,7 kg/t
Qpca =1,2109 kg emisii.

 Pentru sol:

K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg (bicromat de potasiu)

F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu
Cpcd =2,819 2,805= 7.907295t / emisii
 1.
6.4.7 Reparare, recondiţionare
Sunt operaţii tehnologice care apar în general după scoaterea din uz a produsului(casarea
produsului)după un anumit număr de ore de funcţionare în regim normal (cazul reparaţiilor curente
sau reparaţiilor capitale sau un anumit număr de ore funcţionale la parametrii necorespunzători).
În general reparaţiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente
specializate şi a unor materiale corespunzătoare astfel că,impactul asupra mediului este mai mare
sau mai mic în funcţie de natura operaţiilor şi mai ales de produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor şi operaţiilor care se
execută pentru repararea unui echipament sau instalaţie şi anume:
 pregatirea de fabricaţie;
 producerea anticipată a pieselor de schimb;
 aducerea instalaţiei în secţia de reparaţi;
 demontarea instalaţiei,a ansamblelor şi a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontării
acestora;
 curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
 inspectarea pieselor demontate şi constatarea defectelor;
 sortarea pieselor;
 stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiţionează şi a celor care se execută din nou
ţinînd seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
 executarea pieselor;
 ajustarea şi montarea pieselor pe subansamble;
 reglarea pieselor şi subansamblelor pe instalaţie;
 vopsirea instalaţiei;
 rodajul instalaţiei;
 tesatrea instalaţiei în vederea recepţiei;
 transportul şi insatalarea instalaţiei;
 repunerea în funcţiune;
 receptia la beneficiar.

Recondiţionarea unui produs se face fie pentru a îndeplini acelaşi rol funcţional sau
pentru un alt rol funcţional. Pentru fiecare tip de instalaţie sau maşină şi tip de reparaţie în parte
se stabileşte cate un proces tehnologic tip, proces tehnologic ce are un impact asupra mediului
aproape la fel ca cel de fabricaţie. Reparaţia înseamnă o refabricaţie în producţie individuală
chiar dacă producţia a fost o producţie de serie mare sau de masă.
Recondiţionarea se face de regulă prin procedee care conduc la remedierea defectelor,
putînd fi chiar parte a proceselor de fabricaţie. În general, tehnologiile de remediere a defectelor
se pot aplica şi pentru recondiţionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile
specifice recondiţionării. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucşe
pentru alezaje, respectiv manşoane - pentru arbori, şaibe, spire de arc, plăcute etc.) asamblarea
acestora făcîndu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare Sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.
Tabel.6 Limitele tehnologice ale procedeuluide reconditionare
Procedeul de Productiv Duritatea Uniformitatea Aplicabilitate Procedeul de
depunere itate stratului stratului a la uzura depunere optim
[kg/h] depus depus [mm] [mm]
[daN/mm2]
Sudarea cu arc 1-3 300-400 1-2 <6 X
cu electrozi
inveliti

Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:

SO 2=0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
CO 2=0,50 kg.
La acoperirile de protectie:
Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,
degresanti NMVOC = 4.6 kg.
Pentru sol:
degresanti NMVOC = 5 kg.
La prelucrarile mecanice:
Pentru aer:
Pb= 0,000001 kg;
materii in suspensie= 0,001 kg,

Pentru apa:
fenoli= 0,00001 ;
Sol:
Cl = 0,000001 kg ,
toluen = 0,000005 kg.

6.4.8. Inspectie Si Incercari

Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, el

este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs
cu specificatiile sale.
Rezultatele controlului pot influentta deciziile managerial, tehnologice, constructive de
conceptie, de executie, de exploatare si de mentenanta, controlul constituind o bucla de feed-
back. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care
creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict
absolul necesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor pe
clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractual de catre beneficiar, norme interne ale
firme, norme de ramura industrial, norme ale organismelor de certificare produse, standard,
legislatia nationala sau internationale.
Lichide penetrante
Compozitie:
Ingredient corozive:
-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)
-Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei:2
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesarea realizarii controlului
produsului neconform
Numar coli 20
cerneala 100 ml
Apa 2l
Energie electrica 200 w
 Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg

 Pentru apa:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.

 Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.

[t
emisii]
Cpc=0,321 ¿ 2. 805=0 .8976 kg emisii
 6.4.9. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

 Pentru aer:
Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tonaj care au consum de benzină.
Poluantii benzinei:
CH 4 =0,005 kg(metan)
CO=0,043 kg (monoxide de carbon)
CO 2 =1,5 kg (dioxid de carbon )
N 2 O=0,092 kg (dinitro monoxid)
NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
NOX=0,047 kg(oxizi de azot)
SO =0,232 kg(oxizi de sulf)
2

 Pentru apa:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii

 Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg
CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q pct =0,5025+2,078 =2,5783 kg
C pcd =2,5783 .2,805=702321315 kg emisii

6.4.10. Prelucrari mecanice

Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita
rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de
prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea.
Fiecare operatie seexecuta peechipamente tehnologice specific, cu SDV-uri ccorespunzatoare si
in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante si emulsii
de racire sau accelerare a procesuluide aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi). In cadrul
acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai
mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere.
De vxemplu, in cazul prelucrarii prin aschiere, apar o serie de compusi organic volatile (COV),
care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin nocivitatea intrinseca si
unele proprietati fizico-chimice, sau indirect, prin degradarea aerului (poluarea fotochimica si
efectul de sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de
diferite categorii. In general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime
microscopic (sub 10µm). Daca diametrul este mai mare de 10 se considera ca vstecu aerosol
pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se formeaza langa bule careexplodeaza,
langa pulverizatoare, dar mai ales langa distribuitoarele care stropesc cu emulsie.

 Pentru apa:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pml =0,000112 kg

 Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
C pma =0,350162 kg

 Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pms =0,000112 kg
Q tpm =0,35038 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :

[kg emisii] in care :

 -cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii
/ t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii / t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii /t de produs ]
- cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t
emisii /t de produs]
- cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.

= 0,35038 2.805 = 0.9828159 kg/ t emisii

6.4.11. Coeficientul de poluare total a prcesului tehnologic de tratament termic

Cptt=Qpt∙Npe=(Qpta+Qpte+Qpts) ∙N pt kg emisii
Qpt=cantitatea egală de substanţe poluante ce apar în timpul tratamentului termic al unui produs
în kg emisii/produs.
Qpta= cantitatea egală de substanţe poluante a aerului ce apre în timpul tratamentului termic
Qpte= cantitatea egală de substanţe poluante a apei
Qpts= cantitatea egală de substanţe poluante a solului
Npt=numărul de produse tratate termic în kg emisii /produs

 Pentru sol:
NOX=0.0005kg
=0.005kg
Qpts=0,0055 kg/t

 Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/t
Cptt=4,30555*2.805=12.07706775kg emisii

6.4.12 . Rebut nerecuperabil

Rebutul reprezintă un produs care nu poate fi folosit în scopul în care a fost proiectat, nu
corespunde funcţiilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economică.
 Deşeul reprezintă un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv
sau material rezultat în urma unui proces tehnologic său biologic, care nu mai poate fi utilizat ca
atare
 Pentru aer:
Fe 2 O3
=0,35 kg/t.
 Pentru sol:
Fe 2 O3 =0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Crd = 0,7*2.805=1,9635kg [agent poluant]

6.4.13. Reciclare

Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de
mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a
resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor
rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate
si prelucrate anterior, astfel incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate
mai curata si un consum mai mic de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste
beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a
mediului.
Reciclarea conserva energie. Mult mai putinaenergie este necesara pentru a transforma
materialele reciclate in produse noi, comparatic cu a incepe productia cu material primare,
brute.Produsele trebuie să fie concepute astfel încît să poată fi incluse cu uşurinţă într-un circuit
de reciclare după scoaterea lor din funcţiune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea,
depozitarea, sortarea, demontarea, recondiţionarea (refabricarea), actualizarea (up-
grade),reintroducerea produsului în circuitul de utilizare, tratarea şi depozitarea deşeurilor.
Pentru a se permite reciclarea uşoară a produselor şi a componentelor acestora, la
conceperea produselor, proiectantul trebuie să aibă în vedere satisfacerea următoarelor cerinţe:
 reciclarea materialelor, separarea componentelor în raport cu materialul acestora,
reutilizarea uşoară a materialelor;
 folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pusă la punct o tehnologie de
recuperare, tratare, reciclare;
 procedee de reprelucrare a componentelor;
 separarea componentelor de forma exterioară cu rol de cele de structura şi cele
funcţionale;
 utilizarea unor asamblări demontabile pentru componentele schimbabile;
 modularizarea produselor şi a componentelor:
 normalizarea şi tipizarea componentelor şi produselor;
  controlabilitatea componentelor şi ansamblelor;
 diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzură, utilizarea de materiale
rezistente la uzare etc.);
 mentenabilitatea (tehnologii de reparare şi de întreţinere, instrucţiuni de
exploatare şi de întreţinere);
 întreţinere cît mai simplă şi uşoară;
 posibilitatea de a se verifica şi sorta componentele după coduri;
 accesibilitatea componentelor în vederea demontării uşoare;
 rezistenta la coroziune şi la degradare pe întreaga durată de viaţă a
produsului;posibilitatea de montare şi respectiv de demontare uşoară şi rapidă;
 posibilitatea de curăţire uşoară:
 posibilitatea de manevrare;
 posibilitatea de a reprelucra componentele.

Figura urmatoare prezintă aplicarea reciclării la produsele de larg consum, respectiv la

bunurile industriale. Ambele tipuri de produs parcurg tehnologii similare de recondiţionare,
efectul economic generat de reutilizare este diferit, în funcţie de complexitatea şi utilitatea
produsului respectiv.
 6.4.14. Coeficient de poluare deseuri si scoatere dinuz
În cazul piesei „carcasa reductor” poluarea introdusa in natura este transferata la
sectiunea reciclare – reconditionare deoarece deseurile metalice nu sunt aruncate ci
reconditionate sau topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila refolosirea
materialului vechi decat elaborarea din minereu brut.

= ·0,01= 112,437·0,01=1,124[kg emisii]

6.4 Calculul coeficientului de poluare total Cpt

Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de realizare a

produsului se poate determina coeficientul de poluare total
C pt cu relatia :

Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]
Unde :
Cpp –este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe –coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd –coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm –coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap –coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc –coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau
de reducere a impactului asupra mediului, astfel :
-daca ptC ≥10⋅Gu , poluarea este foarte gravă și trebuie luate masuri urgente de prevenire si
de reducere a poluării ;
-daca 0,
5 G ≤C pt <10⋅Gu ,poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind
u
absolut necesare ;
-daca
30 Gu≤C pt <5 Gu , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;

-daca
C pt <30⋅Gu , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii ;
- daca
5 Gu≤C pt <3,0⋅Gu , poluarea este acceptabila

= [kg emisii/t piesa]

Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
Cpt = 73.0618+5,2578042+6,1114779+0,9828159 +0,1208 +12,07706775+0,923+4.3335=
99.86826575 kg emisii raportate la 2,805 kg otel
Cpt<30Gu(99.86826575 <405) poluarea nu este inca in limitele de alerta, fiind necesare planuri
de prevenire si reducere a poluarii mai tarziu.

6.6 Calcului idicatorului de calitate

Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu
relatia:
CMA i−C ef
Icmi= C max i −CMAi [%],
unde:
 Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”;
 CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”;
 Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul “i”;
 Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).

AERUL
Tabel 1.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului
Poluant Limita admisa Limita de
3 interventie
[mg/m ]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 510
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 810
Amoniac 50 81
Compusi anorganici gazosi ai clorului exprimati in HCl 50 81
Compusi anorgatici gazosi ai fluorului. Exprimati in HF 55 55
particule ,picaturi 55
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 300
Praf 50 100 80100
Metale grele 0,21
Totalul de Cd(cadmiu), Hg(mercur), Tl si compusii lor 4 8
Totalul de As(astatiniu), Se(seleniu), Te si compusii lor
Totalul de Co(cobalt), Cr(crom), Cu(cupru), Sn, Mn,
Ni(nichel), Pb(plumb), Sb(stibiu), Zn(zinc) si compusii
lor
NMVOC(non-methane volatile organic 100 220
compounds=compusi organic volatile fara metan)
Dicloretan 98 149
CO(monoxid de carbon) 100 200
CO2(dioxid de carbon) 50 110
Mn(mangan) 0,5 1,1
Pb(plumb) 0,5 1,1
Ta(tantal) 0,5 1,1

300−0 ,0260
=0 , 42 %
Icmso2(oxid de sulf)= 510−300
500−0 ,0683
=0 , 61 %
IcmNO2(oxizi de azot)= 810−500
50−0 ,134
=0 , 60 %
IcmAmoniac= 81−50
50−0 ,0150
=0 , 61 %
IcmHCl(acid clorhidric)= 81−50
55−0 ,0151
=0 , 83 %
IcmHF(acid fosforic)= 85−55
150−0 ,0500
=0 , 90 %
IcmCH4(metan)= 300−150
50100−1 , 450
=0 , 66 %
IcmPraf= 80100−50100
4−0 , 0159
=0 , 91 %
Icm Metale grele= 8−4
100−0 ,215
=0 , 83 %
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan)= 220−100
98−0 .66
=0 , 90 %
Icmdicloretan= 149−98
100−0 , 491
=0 , 92 %
IcmCO(monoxid de carbon)= 200−100
50−4 , 23
=0 ,76 %
IcmCO2(dioxid de carbon)= 110−50
0,5−0,001
=0,83 %
IcmMn(mangan)= 1,1−0,5
 0,5−0, 0001
=0,83 %
IcmPb(plumb)= 1,1−0,5
0,5−0,0005
=0,83 %
IcmTa(tantal)= 1,1−0,5

Icmtotal=0,42+0,61+0,60+0,61+0,83+0,90+0,66+0,91+0,83+0,90+0,92+0,76+0,83+
0,83+0,83=11,44

APA

Tabel2.Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata,
conform STAS 4706-88
Substanta Valori ale CMC, mg/dmc(3
Limita admisa Limita de interventie
Amoniac liber(NH3) 0,1 0,5
Arsen 0,05 0,2
Benzen 0,5 0,5
NH3(amoniac) 0,1 0,5
N02(dioxid de azot) 0,1 0,3
Clor liber 240 400
Cupru 0,05 0,1
Cl2(clor) 0,10 0,25
Fenoli 0,001 0,002
Fe2O3(trioxide de fier) 0,4 0,8
SO2(monoxide de 0,1 0,2
sulf)
SO42-(sulfat) 200 400
K2Cr2O7(bicromat de 3 5
potasiu)
Plumb 0,05 0,1
3+
Al (aluminiu) 0,05 0,2
Reziduu fix 100 300

0,5−0 ,134
=0 ,73 %
IcmNH3(amoniac)= 1−0,5
 0,5−0, 00015
=0, 93 %
IcmAs= 1−0,5
0,5−0 , 203
=0 ,59%
IcmBenzen= 1−0,5
0,1−0,012
=0,32%
IcmNH4(hidroxizi de amoniu)= 0,5−0,1
0,1−0,092
=0 ,40 %
IcmNO2(dioxid de amoniu)= 0,3−0,1
240−0 ,00113
=0 ,35 %
IcmCl-(clor liber)= 400−200
0,05−0 ,0001
=0 ,52%
IcmCu(cupru)= 0,1−0 , 05
0,1−0,01
=0 ,60%
IcmCl2(clor)= 0,25−0,1
0,2−0 , 0001
=0 , 66 %
IcmFenoli= 0,5−0,2
0,4−0,35
=0, 42 %
IcmFe2O3(trioxid de fier)= 0,8−0,4
0,1−0,026
=0 ,74 %
IcmSO2(dioxid de sulf)= 0,2−0,1
200−3 , 312
=0 , 90 %
IcmSO4 = 400−200
2-

0,1−0 ,0023
=0 ,32 %
IcmPb(plumb)= 0,4−0,1

Icmtotal= 0,73+0,93+0,59+0,32+0,40+0,35+0,52+0,60+0,66+0,42+0,74+0,90+0,32 = 7,48

SOL
Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora
Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora
Tipul poluantului Concentratia Limita maxima Limita de
normal[ppm] admisa[ppm] interventie[ppm]
Plumb 1 100 100
Fluor 1 200 750
Fenoli 0,1 1 10
Compusi sintetici 10 1000 10000
anioni activi
biodegradabili
C(carbon) 570 1500 2500
Si(siliciu) 10 230 1000
 Mn(mangan) 5 23 250
P(fosfor) 1,3 15 50
S(sulf) 0,0517 1 5
Cl(clor) 4,5 14 30
CO(bioxid de sulf) 23 115 240
CO2(dioxid de sulf) 0,7 12 228

85−0 , 00001
=0 , 66 %
IcmPb(plumb)= 100−85

100−0 ,0076
=0 , 36 %
Icmfluor= 750−100

1−0 ,00001
=0 ,31 %
Icmfenoli= 10−1

10−0 ,00003
=0 , 40 %
Icmcompusi= 1000−10

570−0 ,0002
=0 , 61 %
IcmC(crabon)= 1500−570

10−0 ,0005
=0 , 40 %
IcmSi(siliciu)= 230−10

5−0 , 0003
=0 , 37 %
IcmMn(mangan)= 23−5

1,3−0,000031
=0,80 %
IcmP(fosfor)= 15−1,3

0,7−0 ,045
=0 ,57 %
Icm CO2(dioxid de carbon)= 12−0,7

4,5−0,000001
=0, 47 %
IcmCl(clor)= 14−4,5
23−0 ,00005
=0 , 53 %
IcmCO(monoxid de carbon)= 115−23
Icmtotal=0,66+0,36+0,31+0,40+0,61+0,40+0,37+0,80+0,57+0,47+0,53 = 5,48

6.7 Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Poluarea solului:

Metoda de prevenire a poluarii solului:

Procesul compostarii reziduurilor organice este realizat fie in sistem gospodaresc.

Prin compostarea reziduurilor organice se asigura obtinerea unui ingrasamant - compostul - valoros
pentru agricultura. Exista mai multe metode de compostare a reziduurilor organice
(metoda biodinamica, procedeul Indore, metoda Krantz, metoda Wurtemberg)

Metoda biodinamica elaborata inca din 1921 de catre Steiner consta in depozitarea
reziduurilor organice in gramezi cu sectiunea trapezoidala in care baza are 2,5÷4 m, latimea gramezii
la varf fiind de cca. 1 m, iar inaltimea initiala de max. 2m.

Dimensiunile gramezii trapezoidale in cazul compostarii reziduurilor prin metoda biodinamica

Peste gramada astfel construita din reziduurile organice se dispune un strat de pamant
care are rolul de a proteja gramada in timpul fermentarii.
 Poluarea aerului:

Metode de prevenire a poluarii aerului:

-  Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice;
- plantare de copaci.

Poluarea apelor:

Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa.

In acest scop se utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina
consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica
  Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o “maniera de conducere preventiva” si
include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.

Inca din faza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata
o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila
lapidar prin ideea “apa spala tot”.
Astfel, rezidurile solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie
antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .
Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca agent de
racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea adecvata a calitatii .

 In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare ale apelor uzate .

Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor cu
poluanti pana la o limita.
Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizico-chimice
necesarepentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.
Pentru distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu
clor sau azot.

6.8 Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Se poate determina si un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic privind
reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

topt = Cam(t)-Cam(t0) [ani]

α- Cpp -βCrp
în care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării cheltuielilor pentru
reducerea poluării existente; Crp - cheltuieli cu reducerea poluării existente la timpul t; Cpp -
cheltuieli făcute pentru prevenirea poluării şi menţinerii ei în limitele standard; a şi ~ -
coeficienţi ce exprimă creşterea capacităţii de asimilare respectiv de încadrare în limitele
standard, raportaţi la unitatea monetară cheltuită; t0 şi t - momentul de timp iniţial şi respectiv,
de perspectivă.

Se adopta urmatoarele valori:

Cam=12000 Euro
Crp=800Euro
Cpp=2500Euro
α =1.2
β=2.1
t0=200zile
t=365 zile

Rezulta :
topt = Cam(t)-Cam(t0) = (12000 x 365 – 12000 x 200) = 1500 zile ~ 4 ani
α x Cpp –β x Crp[zile] 1,2 x 2500 – 2,1 x 800

6.9 Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu

Net

6.10 Bilant de mediu nivel II

Doar teorie

6.11 Elaborarea unui model de organizatie ecotehnologica

net