Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Managementul Financiar Al Unitatilor de Invatamant PDF
Curs Managementul Financiar Al Unitatilor de Invatamant PDF
3
1.2. Serviciul financiar
Organizare și responsabilități
4
m) asigurarea și gestionarea documentelor și a instrumentelor financiare cu regim
special;
n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare, realizând operațiunile
prevăzute de normele legale în materie;
o) orice ale atribuții specifice serviciului, rezultând din legislația în vigoare și
hotărârile consiliului de administrație și deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
Activitatea financiară a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică se desfăşoară pe baza bugetelor proprii care cuprind, la partea de venituri,
fondurile provenite din cele trei forme de finanţare (de bază, complementară şi
suplimentară) din venituri proprii sau din alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele
alocate pentru fiecare capitol şi subcapitol al clasificaţiei bugetare. Pe baza bugetelor
aprobate de către autorităţile competente, directorii şi consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ preuniversitar actualizează şi definitivează programele anuale de
achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării
tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Management financiar
5
c) face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor
legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unității de învățământ.
6
didactico-materială a unităţilor de învăţământ preuniversitar se află în proprietatea
acestora.
Se află în proprietatea privată a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică, toate bunurile mobile şi imobilele dobândite, pe căile prevăzute de
lege, inclusiv prin reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în
baza legilor funciare sau prin retrocedarea, în baza prevederilor legale, a imobilelor
preluate abuziv de către stat. Prin excepţie, unităţile de învăţământ de stat îşi pot
desfăşura activitatea şi în spaţii puse la dispoziţie de persoane fizice, juridice, organizaţii
neguvernamentale, pe baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat,
conform prevederilor legale.
Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea şcolii se
realizează în conformitate cu prevederile legale, de către comisia de inventariere, numită
prin decizia directorului. Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile
aflate în proprietatea şcolii, se supun aprobării consiliului de administraţie de către
director sau, după caz, de către directorul adjunct, la propunerea motivată a
compartimentelor de specialitate, vizată pentru control financiar preventiv.
Terenurile şi clădirile, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat, şi care fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor,
municipiilor sau, după caz, al judeţelor sunt administrate de către consiliile locale sau,
după caz, de consiliile judeţene. Consiliile locale sau consiliile judeţene exercită
administrarea bunurilor imobile menţionate anterior prin consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, scop în care, acolo unde este cazul, vor
adopta hotărâri de transfer al dreptului de administrare către acestea.
Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care fac parte din baza didactico-
materială a unităţilor de învăţământ preuniversitar, pot fi închiriate, cu aprobarea consiliul
de administraţie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
7
II. BUGETUL INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE
STAT
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își întocmească bugetul
propriu. Bugetul se întocmește de către fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu
personalitate juridică. În bugetul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate
juridică din mediul rural se includ și creditele bugetare pentru școlile fără personalitate juridică din
aceeași unitate administrativ-teritorială.
În cazul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat arondate la alte instituții de
învățământ (la Centrele de Execuție Bugetară) sau la unități administrativ-teritoriale (la
Primării), bugetele se întocmesc de către conducerea instituției la care sunt arondate, distinct
pentru fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă administrației
publice locale în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a bugetelor locale, astfel:
a) Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat ai căror conducători îndeplinesc calitatea de
ordonatori terțiari de credite (au contabilitate proprie) și instituțiile de învățământ preuniversitar
arondate la unitățile administrativ teritoriale (Primării), prezintă autorităților publice locale proiectul de
buget și fundamentările corespunzătoare.
b) Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat cu contabilitate proprie, care
organizează și evidența contabilă a altor instituții de învățământ arondate (cazul Centrelor de
Execuție Bugetară), prezintă bugetul propriu și câte un buget pentru fiecare dintre acestea,
precum și un buget centralizat pentru toate instituțiile arondate, inclusiv bugetul propriu.
8
Directorii unităţilor de învăţământ au obligaţia ca, după aprobare, să facă publice bugetele
anuale ale unităţilor pe care le conduc, evidenţiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă
- buget de stat, buget local şi venituri proprii, precum şi destinaţia cheltuielilor.
Pentru fiecare unitate de învățământ trebuie să se organizeze distinct evidența contabilă proprie
și această evidență se poate organiza în cadrul unității de învățământ (situație de preferat) sau la un
Centru de Execuție Bugetară.
Conducerea școlii - directorul are obligația să-și fundamenteze sursele de venituri și cheltuieli
pe bază de indicatori fizici care să reflecte în mod real necesarul de finanțare și să aplice măsuri de
utilizare eficientă a fondurilor bănești și a bazei materiale, în interesul exclusiv al procesului de
învățământ.
10
pentru acoperirea celorlalte cheltuieli de funcţionare ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de
stat.
f) Cheltuielile din alte surse de venituri realizate în condiţiile legii
Diferenţa dintre totalul veniturilor extrabugetare şi suma cheltuielilor prevăzute la lit. a)-f) se
foloseşte, în completare, în funcţie de necesităţi, de către instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat
la acoperirea altor cheltuieli ale acestora. În acest scop, se efectuează calcule de fundamentare pentru
fiecare categorie de cheltuieli, după care se cuprind în buget la titlurile, articolele şi alineatele
respective.
13
20 TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII
Această categorie cuprinde toate cheltuielile legate de întreținerea și funcționarea unității de
învățământ, dotări cu obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații achiziționate pentru
fondul de carte al bibliotecii, manuale școlare cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de
perfecționare, alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.
Fundamentarea acestor cheltuieli se va face în baza unor calcule proprii. Se va analiza
necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiecărei cheltuieli, asigurându-se condiții normale de
funcționare a unității de învățământ. În vederea fundamentării acestor cheltuieli se vor avea în vedere
nivelul prețurilor și tarifelor pentru servicii, creșterea prognozată a acestora și inflația prognozată.
59.01 Burse
16
a)Deschiderea creditelor bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de
stat
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru
finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat:
a) Pentru activitatea proprie şi, după caz, pentru activitatea instituţiilor arondate, pentru asigurarea în
luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare. Solicitarea se va face până la data de 20 a
lunii în curs pentru luna următoare.
b) Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de
credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învăţământ", cu desfăşurarea pe titlurile clasificaţiei
bugetare economice, Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziţii bugetare în perioada
25-30 a lunii în curs pentru luna următoare, pe seama instituţiilor de învăţământ care au conturi
deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică.
La primirea dispoziţiei bugetare unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică
înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituţiei de
învăţământ preuniversitar de stat
c) În cazul în care evidenţa contabilă a instituţiei de învăţământ este realizată de către compartimentul
financiar-contabil al unităţii administrativ-teritoriale, deschiderea creditelor bugetare, precum şi plăţile
dispuse în limita acestora se efectuează direct de primărie.
Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică instituţiilor de învăţământ
preuniversitar de stat sau primăriilor, după caz, primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea
creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, eliberând şi extrase de cont.
Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat răspunde administrativ, dacă nu solicită la
termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în luna următoare a
finanţării proporţionale şi complementare.
În cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului principal de
credite, răspunderea revine acestuia.
17
întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din venituri extrabugetare, după
caz.
În toate documentele de plată va fi înscrisă în mod obligatoriu subdiviziunea clasificaţiei din buget
în care se încadrează plăţile respective.
Pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat care îşi execută bugetele proprii prin unităţi
administrativ-teritoriale sau prin alte instituţii de învăţământ la care sunt arondate, cheltuielile se
angajează şi se efectuează astfel:
18
În vederea cunoaşterii modului de utilizare a creditelor bugetare de către instituţiile de
învăţământ preuniversitar de stat fără contabilitate proprie, primăriile sau, după caz, instituţiile
la care sunt arondate vor transmite acestora lunar contul de execuţie, potrivit formularului-
anexă la darea de seamă contabilă pentru instituţii publice.
Ordonatorii terţiari de credite întocmesc trimestrial şi anual dări de seamă contabile privind
execuţia bugetară, în conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice,
transmise ordonatorilor principali de credite.
Pentru fondurile primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării ordonatorii terţiari de credite
întocmesc contul de execuţie a bugetului de stat pe formularul anexat la darea de seamă contabilă
pentru instituţii publice şi îl prezintă inspectoratelor şcolare judeţene.
19
III.CIRCUITUL FINANCIAR ȘI ORDONATORII DE CREDITE
3.1.Circuitul financiar
Principalele surse bugetare naționale care asigură resursele fiscale prin care se
finanțează învățământul preuniversitar sunt impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată.
Impozitul pe venit se deduce din salarii sau, în cazul liber profesioniștilor, se
evaluează pe veniturile viitoare, Trezoreria județeană fiind cea care strânge aceste fonduri.
Suma strânsă din impozitul local pe venit este reținută la Trezoreria județeană și apoi este
alocată.
Fondurile provenite din taxa pe valoarea adăugată sunt folosite pentru finanțarea
salariilor profesorilor și burselor. Fondurile pentru salariile profesorilor sunt acordate de
Ministerul de Finanțe Consiliilor Județene. Acestea împart apoi această sumă între toate
20
autoritățile locale pe baza numărului și gradului profesorilor din zona respectivă. Aceste
fonduri acoperă costurile reale aferente salariilor profesorilor.
Fondurile pentru burse sunt alocate Consiliului Județean de către Ministerul de Finanțe
pe baza numărului de elevi din aria de cuprindere a fiecărei autorități locale. Consiliul
Județean distribuie aceste sume autorităților locale pe baza numărului de elevi. Există un
plafon de lichidități pentru sumele primite de fiecare autoritate locală, indiferent de numărul
potențial de candidați. Bursele se acordă în primul rând elevilor cu dificultăți financiare, cca.
1% reprezentând burse de merit. Astfel, dacă o autoritate locală înregistrează un nivel ridicat
de sărăcie, atunci i se acordă un număr mare de burse. Totuși, deoarece există un plafon de
lichidități pentru aceste fonduri, cu cât se acordă mai multe burse, cu atât ele vor fi mai mici
la nivel individual. Criteriile pentru obținerea burselor sunt stabilite printr-un cadru național.
Criterii specifice suplimentare pot fi adăugate de către Inspectorat (Consiliul de Administrație
al Inspectoratului Școlar) pentru a se ține seama de condițiile locale socio-economice.
De asemenea, autoritățile locale sunt abilitate să perceapă taxe locale și pot strânge
fonduri din surse de finanțare pentru investiții de capital și surse ne-fiscale, conform legii.
Aceste surse asigură resurse fiscale adiționale, peste și în afara celor primite de la bugetul de
stat prin Consiliul Județean.
22
acoperite din bugetul pentru materiale și investiții de capital al anului în curs, reducând astfel
în continuare fondurile disponibile pentru sectoare în anul curent.
Pot exista mai multe centre bugetare care confirmă faptul că bugetul pentru materiale
și investiții de capital pe anul în curs este destinat plăților pentru datoriile din anii precedenți.
Suma aprobată pentru materiale și investiții se poate schimba pe parcursul anului, în funcție
de nivelul veniturilor locale, mai mari sau mai mici.
3.4.Evidența contabilă
3.5.Ordonatorii de credite
26
Prin prisma reponsabilităților deținute la nivelul unităților de învățământ
preuniversitar, contabilul este obligat să organizeze execuția bugetară și să înregistreze
operațiunile economico-financiare în momentul generării drepturilor de creanță sau de
obligații, în conformitate cu cerințele. De asemenea, acesta asigură informații pentru
ordonatorii de credite cu privire la: execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul
execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic),
precum și costul programelor aprobate prin buget.
27
IV.FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele
autorităților publice locale un anumit procent din produsul intern brut al anului respectiv.
Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza, cu un grad relativ de
autonomie, venituri proprii. Finanțarea învățământului preuniversitar, atât pentru învățământul
preuniversitar de masă, cât și pentru învățământul special, se realizează, în special, din patru
surse: a) bugetul de stat; b) bugetul consiliului județean; c) bugetul consiliului local; d)
veniturile proprii ale unităților de învățământ.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde: finanțarea de bază,
finanțarea complementară și finanțarea suplimentară. Finanțarea de bază se face în limitele
costului standard per elev/preșcolar. Finanțarea de bază a învățământului preuniverstar se face
după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocația bugetară aferentă
unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață.
Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi.
Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli:
1) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite
prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
2) cheltuieli cu pregătirea profesională;
3) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
4) cheltuieli cu bunuri și servicii;
Costul standard per elev/preșcolar se referă exclusiv la finanțarea de bază. El este
calculat pe bază de indicatori fizici de consum de resurse umane și materiale și diferențiat pe
nivele de învățământ – preșcolar, primar, gimnazial, liceal, școală de arte și meserii, profile,
mediu de rezidență, grupuri defavorizate. Finanțarea complementară asigură cheltuielile de
capital, cheltuielile sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar.
Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale
de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, și din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată.
28
Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de
management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul
localității/ primarul de sector în a cărei/cărui rază teritorială se află unitatea de învățământ,
respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale.
Finanțarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului
Educației Naționale pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar cu rezultate
deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare. Consiliile locale,
respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile județene,
respectiv Consiliul General al Municipiului București, contribuie la finanțarea suplimentară,
acordând granturi unităților de învățământ, în baza unei metodologii proprii. Finanțarea
suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea școlară și finanțator.
Zone de temperatură
Zona 1 – Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman
Zona 2 – Arad, București, Brăila, Dâmbovița, Gorj, Galați, Ilfov, Ialomița,
Mehedinți. Timiș
Zona 3 – Argeș, Bihor, Buzău, Iași, Prahova, Satu Mare, Vaslui
Zona 4 – Btooșani, Cluj, Mureș, Sălaj, Vrancea
Zona 5 – Alba, Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Neamț, Sibiu, Vâlcea
Zona 6 – Bistrița-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureș, Suceava
31
4.2. Activităţile autofinanţate
32
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se utilizează
cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru
finanţarea altor cheltuieli ale unităţilor de învăţământ.
33
C. veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriei
stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă obligatoriu cheltuielile cu întreţinerea şi
utilităţile folosite, impozitele pe terenuri şi clădiri;
D. veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoane fizice şi juridice din ţară sau
străinătate. Acestea se înscriu fie la nivelul execuţiei anului precedent, fie la nivelul estimat
pentru exerciţiul anului curent, independent de veniturile din anul precedent;
E. veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau fizice, conform legii;
F. venituri din surse externe obţinute pe bază de programe de finanţare;
G. alte venituri.
34
4.4.Încasarea veniturilor proprii
35
- Să promoveze măsuri de monitorizare şi răspundere publică care vor asigura că bugetele
educaţionale vor fi folosite pentru învățământ, nu pentru administrație;
- Să efectueze controlul asupra utilizării eficiente a mijloacelor, conform destinaţiei, în
limitele bugetare aprobate, precum şi controlul asupra integrităţii resurselor băneşti şi
valorilor materiale;
- Efectuează planificarea de perspectivă a configuraţiei patrimoniului, în raport cu
strategiile de activitate la nivelul instituţiei, în vederea asigurării oportune a resurselor
materiale necesare susţinerii măsurilor luate de consiliul de administraţie;
Alături de director, trebuie menționat și rolul contabilului în procesul de finanțare a
unităților de învățământ preuniversitar, prin responsabilitățile care îi revin, și anume:
- Să realizeze structurarea sistemelor de compensaţii salariale astfel încât să se reuşească
corelarea acestor compensaţii cu misiunea personalului, cu nevoile şi cu scopurile strategice
ale zonelor de responsabilitate (şcoală, district, zonă de competenţă administrativă);
- Să asigure cheltuirea banilor publici conform legilor și regulamentelor;
- Propune alocările de resurse pentru a îmbunătăţi învăţarea şi a micşora discrepanţele în
raport cu instituţiile care dispun de un volum superior al acestor resurse;
- Contabilul poate, pentru nevoile gestiunii trezoreriei, să deschidă conturi pe numele
instituției la instituțiile financiare sau banca centrală națională;
36
V. BUGETAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
37
Aşa cum reiese din ceea ce am iterat în subcapitolele anterioare (trebuie spus că am
aşezat omul înaintea proceselor şi implicit rolurile sale înaintea atributelor sale) ordonatorii de
credite, prin sursele de finanţare, construiesc bugetele şi le folosesc pe acestea în proiectarea
şi derularea tuturor activităţilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Apare necesară
aducerea în discuţie a bugetelor instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
Bugetele instituţiilor de învăţământ se structurează, fundamentează şi se execută în
concordanţă cu prevederile legilor finanţelor publice (Legea finanţelor publice nr. 500/2002 şi
Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006) şi a altor acte normative ce reglementează
diferite aspecte financiare punctuale.
Bugetul şcolii cuprinde mai multe file, câte una pentru fiecare sursă de finanţare. În
cadrul filei de buget putem avea doar cheltuieli (când finanţarea acestora se asigură din
alocaţii bugetare) sau venituri şi cheltuieli.
Veniturile şi cheltuielile bugetelor, cumulate la nivelul unităţii de învăţământ,
alcătuiesc bugetul general al acesteia care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de
sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar, în anul respectiv şi starea de
echilibru sau dezechilibru.
Pentru că, anual, unităţile de învăţământ preunivestar transmit ordonatorului principal
de credite un proiect de buget, la întocmirea proiectului de buget trebuie avut în vedere:
Promovarea caracterului universalităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare:
Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute; Veniturile bugetare nu
pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor,
care au stabilite destinaţii distincte;
Asigurarea transparenţei şi publicităţii acţiunilor derulate: publicarea în presa
locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul autorităţii
administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de
execuţie a acestuia; dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării
acestuia; prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică;
Promovarea unităţii de conţinut, a unităţii monetare şi a încadrării în timp:
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura
utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale; Se interzic reţinerea şi utilizarea
de venituri în regim extrabugetar, precum şi constituirea de fonduri publice locale în afara
bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel; Toate operaţiunile bugetare se exprimă în
monedă naţională; Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o
perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar; Toate operaţiunile de încasări şi plăţi
38
efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de
execuţie a bugetului respectiv;
Specializarea bugetară şi echilibrul bugetar: Veniturile şi cheltuielile bugetare se
înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora; Cheltuielile unui buget se acoperă
integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenţi.
39
Bugetele locale şi celelalte bugete, se aprobă astfel:
a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe
nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor,
judeţelor şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz;
b) bugetele instituţiilor publice, de către consiliile prevăzute mai sus, în funcţie de
subordonarea acestora.
Creditele bugetare aprobate anual prin Legea bugetului de stat, ordonatorului
principal de credite, se utilizează pentru finanţarea unităţii şcolare, programelor, proiectelor,
activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi altele asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în Legea
educaţiei naţionale şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu
gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Veniturile sunt detaliate după provenienţă, fiind cu caracter nefiscal (taxe, tarife) sau
donaţii. Principalele categorii de venituri proprii sunt cele aferente taxelor din prestări de
servicii, valorificării microproducţiei, cantinelor şi internatelor, chiriilor, donaţiilor.
Cheltuielile şcolilor pot fi grupate după mai multe criterii. Cele mai frecvent utilizate
clasificaţii sunt clasificaţia funcţională (pe domenii) şi clasificaţia economică.
Clasificaţia funcţională se bazează pe principiile instituite de Naţiunile Unite prin
COFOG (Classification of the Functions of Government). Activitatea şcolilor se încadrează la
capitolul de învăţământ, fiind subîmpărţite pe subcapitole: învăţământ preşcolar şi primar,
învăţământ secundar, învăţământ postliceal, învăţământ nedefinibil prin nivel, servicii
auxiliare pentru educaţie etc. Clasificaţia economică a cheltuielilor este una mai amplă,
grupând cheltuielile după natura şi efectul lor economic. Conform acestei clasificaţii,
cheltuielile şcolii cuprind cheltuieli curente şi cheltuieli de capital (investiţii). Cheltuielile
curente includ cheltuielile cu personalul, bunurile şi serviciile, asistenţa socială, bursele şi
cheltuielile cu proiectele europene (chiar dacă unele cheltuieli vizează investiţii).
Fundamentarea bugetului se face pe structura clasificaţiei bugetare, separat pentru
fiecare sursă de finanţare: buget local, activităţi autofinanţate etc. În procesul de fundamentare
al bugetului se ţine de cont de indicatorii şi parametrii specifici fiecărei unităţi şcolare şi de
prevederile legislaţiei: număr de norme, numărul de ore date la plata cu ora, cotele de
contribuţii datorate, necesarul de materiale, consumul de energie, numărul de bursieri, nevoile
de dotare etc. Nivelul total al cheltuielilor trebuie să fie cel mult egal cu nivelul alocaţiilor
stabilite de ordonatorul superior de credite bugetare sau al încasărilor directe ale şcolii (în
funcţie de sursa de finanţare).
40
Aprobarea bugetului şcolii se face separat pe fiecare filă. Autorităţile locale aprobă
sursele de finanţare de la bugetul de stat şi veniturile proprii. Fila de finanţare de la bugetul de
stat se aprobă de Parlament prin Legea bugetului de stat, sumele aprobate fiecărei şcoli fiind
stabilit de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
În cazul neaprobării la începutul anului a filelor de buget, se folosesc cele din anul
precedent alături de proiectele de buget din anul curent. Nivelul angajamentelor şi plăţilor
trebuie să se limiteze la 1/12 din bugetul anului precedent (ca regulă generală) şi să nu
depăşească 1/12 din prevederile din proiectul de buget.
Trimestrializarea bugetului aprobat se face în vederea corelării încasărilor bugetare cu
plăţile. Prevederile anuale vizează angajamentele aprobate, în timp ce prevederile trimestriale
vizează eşalonarea în timp a plăţilor. Pentru efectuarea plăţilor trebuie ţinut cont şi de
cuantumul deschiderilor bugetare, respectiv al disponibilităţilor existente la trezorerie.
Costurile directe sunt cele care pot fi afectate în totalitate, fără un calcul prealabil,
unui produs sau unei activităţi determinată după criteriul de analiză ales. Exemplu: materialele
care intră în compunerea unui produs – cursuri de perfecţionare, tariful orar pentru cadrele
didactice. Costurile indirecte sunt comune mai multor produse sau activităţi. Când se doreşte
repartizarea cheltuielilor indirecte la costul produsului sau a activităţii trebuie să utilizăm o
bază de alocare pentru a repartiza aceste cheltuieli indirecte. Exemplu: cheltuielile cu energia
electrică, cheltuielile de asigurare, salariul responsabilului de atelier, al secretarei, al
personalului din sectorul de întreţinere. Caracterul direct sau indirect al unei cheltuieli
depinde de obiectul de cost vizat. Altfel spus, o cheltuială poate să fie directă în raport cu un
anumit obiect de cost şi indirectă în raport cu altul. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe
produse, servicii, activităţi, etc se realizează folosind, de regulă, procedeul suplimentării, care
presupune următoarele etape :
a) alegerea bazei de repartizare, comună ca natură, dar diferită ca mărime, de la un
obiect de calculaţie la altul;
b) calculul coeficientului de suplimentare, conform relaţiei:
41
𝐶ℎ𝑟
𝐾𝑆 =
∑𝑛𝑗=1 𝑏𝑗
unde:Chr - cheltuielile de repartizat, b - baza de repartizare, j – obiectul de calculaţie, n – nr.
obiectelor de calculaţie
c) calculul cheltuielilor ce revin fiecărui obiect de calculaţie:
𝐶ℎ𝑗 = 𝑏𝑗 ∗ 𝐾𝑠
În scopul calculului unui cost pertinent, pentru repartizarea cheltuielilor indirecte se
folosesc, de regula, baze de repartizare exprimate valoric si nu cantitativ. În practică, cele mai
folosite baze de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie sunt : cheltuielile cu materiile
prime, cheltuielile cu salariile directe, cheltuielile directe de producție.
Costurile variabile sunt cele a căror sumă evoluează în acelaşi sens cu volumul de
producţie sau nivelul de activitate. Exemplu: cheltuielile cu materiile prime care intră în
componenţa unui produs. Cheltuielile fixe sunt cele a căror sumă rămâne neschimbată
indiferent de nivelul de activitate. Exemplu: cheltuielile cu chiria spaţiului de depozitare. O
cheltuială variabilă este constantă pe unitatea de produs, în timp ce o cheltuială fixă, dacă se
calculează pe o bază unitară, scade pe măsură ce nivelul de activitate creşte. Sunt rare cazurile
în care costurile sunt fixe indiferent de nivelul de activitate. De regulă, ele rămân fixe dacă
variaţiile nivelului de activitate sunt de slabă amploare, dar ele pot varia în cazul unor
expansiuni. De exemplu, în cazul spaţiului de depozitare amintit mai sus, acesta are o
capacitate maximă de stocare. Dacă este depăşită această capacitate maximă, întreprinderea va
trebui să achiziţioneze sau să închirieze un alt spaţiu de depozitare, care va conduce la
creşterea cheltuielilor fixe reprezentate de amortizarea sau de chiria depozitului. Pentru a
clasa costurile în fixe şi variabile trebuie să se stabilească nivelul de producţie al
întreprinderii: pentru fiecare nivel de producţie, un grup de costuri rămâne fix. Pe termen lung
însă, toate cheltuielile variabile. Costurile variabile corespund activităţii curente şi nu
structurii, motiv pentru care mai sunt cunoscute şi sub denumirea de costuri operaţionale. Ele
sunt legate de deciziile pe termen scurt şi sunt reversibile.
42
5.2 Modalități de execuţie bugetară
Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente:
a) Angajamentul legal (juridic) - faza în procesul execuției bugetare reprezentând orice act
juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa şi să fie semnat de ordonatorul de
credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achiziție publică, comandă, convenţie,
contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
Proiectele angajamentelor legale reprezintă decizii de principiu luate de ordonatorii de
credite, care implica o obligație de efectuare a unei cheltuieli faţă de terţe persoane. Aceste
proiecte de angajamente legale nu pot fi aprobate de către ordonatorul de credite decât daca au
primit în prealabil viza de control financiar preventiv în condițiile legii. Angajarea şi
ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabila de control financiar
preventiv propriu, potrivit dispozițiilor legale. După semnarea angajamentului legal de către
ordonatorul de credite acesta se transmite compartimentului de contabilitate pentru
înregistrare în evidenta cheltuielilor angajate.
b) Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii,
afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.
43
Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă întotdeauna în limita disponibilului de credite
bugetare si, respectiv, în limita disponibilului de credite de angajament pentru acțiuni
multianuale.
În scopul garantării acestei reguli, angajamentele legale, respectiv toate actele prin
care unitățile de învăţământ preuniversitar contractează o datorie faţă de terții creditori, sunt
precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare plății
angajamentelor legale.
Angajamentele bugetare pot fi de două feluri:
a) Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operațiuni
noi care urmează să se efectueze.
Angajamentul bugetar individual se prezintă la viză persoanei împuternicite să exercite
controlul financiar preventiv în acelaşi timp cu proiectul angajamentului legal individual.
b) Angajamentul bugetar global. Pentru cheltuieli curente de natură administrativă, ce se
efectuează în mod repetat pe parcursul aceluiaşi exercițiu bugetar, se pot întocmi propuneri de
angajamente legale provizorii, materializate în bugete previzionale, care se înaintează pentru
viză de control financiar preventiv împreună cu angajamentele bugetare globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal
provizoriu care privește cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă (cheltuieli
de deplasare, cheltuieli de protocol, cheltuieli de întreținere şi gospodărie (încălzit, iluminat,
apa, canal, salubritate, posta, telefon, radio, furnituri de birou etc.), cheltuieli cu asigurările,
cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu abonamentele la reviste).
44
Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectuează de
către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în factură şi a
documentelor întocmite de comisia de recepție constituita potrivit legii (Proces-verbal de
recepție, Proces-verbal de punere în funcțiune, în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepție şi
constatare de diferențe, în cazul bunurilor de natura stocurilor, şi alte documente prevăzute de
lege, după caz).
Documentele care atesta bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate sau
din care reies obligaţii de plată certe se vizează pentru "Bun de plată" de ordonatorul de
credite, prin care se confirma că:
a) bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificarea datei şi a locului primirii;
b) lucrările au fost executate şi serviciile prestate;
c) bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune şi în contabilitate, cu specificarea gestiunii
şi a notei contabile de înregistrare;
d) alte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.
45
compartimentele de specialitate, care sa confirme corecti-tudinea sumelor de plata, livrarea şi
recepționarea bunurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, existentă unui alt titlu
care sa justifice plata, precum şi, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției şi în
contabilitatea acesteia.
Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plăţii cheltuielilor vor
purta obligatoriu numărul, data notei contabile şi semnătura persoanei care a înregistrat în
contabilitate lichidarea cheltuielilor.
Înainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plată,
ordonanţarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul
financiar preventiv. Persoana împuternicita sa exercite controlul financiar preventiv se asigura
ca ordonanțările supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli deja vizate şi că sunt
îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor. Ordonanţările de plată nevizate de
persoana împuternicită să exercite control financiar preventiv sunt nule şi fără valoare pentru
conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) care urmează să facă plata, dacă
nu sunt autorizate în condițiile prevăzute de lege.
După aprobare, ordonanţarea de plată împreună cu toate documentele justificative, în
original, se înaintează conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru
plată. Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se realizează în cadrul
instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor
revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor împuternicite să exercite
această calitate prin delegare, potrivit legii.
Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care unitatea de învăţământ
preuniversitar este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori. Plata cheltuielilor se
efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă denumirea generică de contabil,
în limita creditelor bugetare şi destinațiilor aprobate în condiţiile dispozițiilor legale, prin
unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi au conturile deschise, cu excepţia
plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a altor plăți prevăzute de lege să se
efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiar-
contabil) în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în
conturi, după caz.
46
Exemple de angajamente legale (juridice)
(1) Încheierea a două contracte, unul pentru achiziția unor bunuri, iar celălalt pentru
furnizarea de agent termic. Contractele sunt acte juridice și, prin semnarea lor (exercitarea
competenței), ordonatorul creează obligații de plată în sarcina instituției.
(2) Numirea pe post a unui profesor. Actul juridic (act administrativ) este ordinul de
numire. Prin el însuși acest act juridic nu este creator de drepturi și obligații patrimoniale, ci
de drepturi și obligații în legătură cu exercitarea funcției. Totuși, se poate afirma că prin acest
act juridic s-au creat indirect obligații de plată, întrucât profesorul trebuie plătit. Actul juridic
constitutiv de drepturi și obligații privind remunerarea este legea de salarizare. Odată cu
ordinul de numire, în executarea în concret a legii, ordonatorul emite ordinul de încadrare.
Prin acest act juridic ordonatorul constată obligațiile de plată ce revin instituției.
(3) Printr-o lege se majorează salariile profesorilor. Prin acest act juridic autoritatea
competentă (Parlamentul) creează obligații de plată majorate în sarcina instituției.
Ordonatorul (autoritatea competentă) trebuie să constate, printr-un act juridic, această
obligație de plată. În consecință, va emite un act administrativ prin care stabilește noul drept
salarial.
(4) Destituirea. Ordinul (decizia) de destituire este un act administrativ care are ca
efect încetarea raporturilor juridice constituite prin actul de numire. Concomitent, incetează și
raporturile juridice ce s-au stabilit prin ordinul de încadrare. Prin acest act juridic nu rezultă o
obligație de plată, dar ar putea rezulta, dacă, prin decizia de destituire, se incalcă un drept
subiectiv al profesorului. În acest caz, actul juridic creator de obligații de plată este hotărârea
judecătorească prin care se angajează răspunderea juridică a instituției. Ordonatorul este
obligat să constate obligația de plată ce decurge din hotărârea judecătorească.
(5) Ieșirea la pensie. Actul juridic constitutiv de drepturi și obligații este legea
pensiilor. Actul juridic prin care ordonatorul constată obligația de plată este ,,decizia de
pensionare”.
(6) Printr-o lege se hotărăște acordarea unei subvenții instituţiei de învățământ
preuniversitar prin bugetul ministerului de resort. Actul juridic prin care se creează
obligația de plată este insăsi legea (autoritatea competentă este Parlamentul). În acest caz,
angajamentul juridic este constatarea obligației, fără a mai fi necesară forma materială a
angajamentului.
47
(7) Asigurarea unor bunuri ale instituției. Printr-un act normativ care cuprinde
dispoziții onerative sau permisive se autorizează utilizarea fondurilor publice pentru
asigurarea unor riscuri ce pot afecta integritatea unor bunuri din patrimoniu. În baza
autorizării legale, ordonatorul creează o obligație de plată (contract de asigurare), deoarece,
prin plata primei de asigurare, asiguratul devine titularul unui drept de creanțe, în baza căruia
poate pretinde asiguratorului (debitorul) ca, în cazul producerii unui eveniment asigurat, să
plătească acestuia indemnizația de asigurare convenita.
Actele juridice din care rezultă direct sau indirect obligații de plată în sarcina statului
(instituțiilor publice) sau prin care ordonatorul creează sau constată obligații de plată sunt
nenumărate. Scopul enumerării anterioare a fost numai de a crea unele repere pentru
înțelegerea angajamentului juridic. În general, angajamentul juridic, sub forma actului juridic
prin care ordonatorul constată o obligație de plată, se întâlnește atunci când dreptul de creanță
al creditorului izvorăște dintr-un act juridic extern ordonatorului (creat de o alta autoritate
competentă - Parlament, Guvern, organ administrativ superior, etc.).
Angajamentul juridic sub forma actului juridic creator de obligații apare atunci când,
prin diferite acte normative, se autorizează o cheltuială cu o anumită destinație, dar actul
juridic creator de drepturi și obligații este înfăptuit de ordonator (contractele).
48
VI. REGULI GENERALE PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE ÎN UNITĂŢILE DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
Domeniul achiziţiilor publice reprezintă, prin importanţa şi conexiunile sale, „centrul de greutate” al
ansamblului reglemetărilor legale care privesc angajarea şi cheltuirea fondurilor publice.
Prin politicile de bugetare a activităţii instituţiei de învăţământ preuniversitar sunt urmărite eficienţa
şi transparenţa cheltuielilor bugetare ca efect al alocării resurselor publice pe bază de programe conţinând
criterii de performanţă concrete precum şi prin crearea unui sistem coerent de priorităţi în cadrul acestora.
În acest sens, alocarea pentru achiziţii publice a resurselor previzionate/aprobate cu această
destinaţie în bugetul propriu al instituţiilor publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite
bugetare se realizează, potrivit reglementărilor legale, pe baza Programului anual al achiziţiilor publice.
Trebuie subliniat încă de la început că decizia autorităţii contractante privind aplicarea tuturor
procedurilor legale pentru atribuirea contractului de achiziţie publică nu este decât o consecinţă a
rezultatului la care se ajunge în urma parcurgerii obligatorii, în succesiune logică, a două etape extrem de
importante: i) estimarea valorii contractului de achiziție publică și ii) atribuirea contractului de
achiziție publică.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea, fără TVA, a fiecărui contract în
programul anual al achiziţiilor publice, inclusiv a contractelor al căror obiect este determinat de apariţia
unei situaţii de forţă majoră sa a unor situaţii care impune acoperirea urgentă a unor necesităţi neprevăzute.
În mod obligatoriu, autoritatea contractantă va efectua estimarea valorii contractului de achiziţie publică în
concordanţă cu preţurile şi tarifele practicate în mod curent pe piaţă.
Valoarea estimată a contractului de achiziţie publică trebuie să fie determinată înainte de iniţierea
procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul
transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu
presupune publicarea unui astfel de anunţ, la momentul transmiterii invitaţiei de participare.
Achiziţiile directe se efectuează conform prevederilor art.19 din OUG nr.34/2006 în măsura în care
valoarea achiziţiei, estimată, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de
50
produse, servicii sau lucrări, pe durata unui an bugetar. Achiziţia se realizează pe bază de document
justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie public.
Documente necesare:
e;
bon fiscal/factură
şi chitanţă (în cazul în care achiziţia se achită cu numerar);
51
VII. INVESTIŢIILE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
52
implicării în actul educațional a comunității, luând în calcul și fondurile din veniturile proprii
ale școlii, cu care aceasta pot contribui.
53
de bunuri, contractele cu diferiți prestatori de servicii, contractarea de lucrări, angajarea
personalului, operațiunile bancare etc.
Influența factorului tehnic în analiza unui proiect de investiții nu poate fi neglijată.
Importanța acestei analize este dată de faptul că o supraevaluare din punct de vedere tehnic
peste nivelul optim generează o crestere nejustificată a costurilor peste varianta optimă.
Totodată, o subevaluare din punct de vedere tehnic poate duce la niste costuri ulterioare
ridicate date de intreținere, funcționare și reparații.
Factorul instituțional se referă la sfera de activitate a instituției publice. Pentru ca o
instituție publică să realizeze o investiție acceptabilă din punct de vedere instituțional trebuie
ca aceasta să isi desfăsoare activitatea în domeniul respectiv sau să aibă angajat personal cu
specializarea necesară. De exemplu, dacă se doreste construirea unei secții de stomatologie
este necesar ca instituția publică beneficiară a acestei investiții să dispună de personal
specializat în acest domeniu (sau să angajeze personal), in caz contrar, investiția nefiind
justificată.
Investiţiile în unităţile de învăţământ pot fi finanţate din fonduri alocate din bugetul
local, din surse proprii şi din fonduri alocate de Ministerul Educaţiei Naţionale pe baza listelor
de investiţii aprobate.
În listele de investiţii se includ:
- activele a căror valoare unitară este mai mare de 2500 lei şi durata de utilizare mai mare de 1
an;
- programele de calculator, licenţe, brevete (indiferent de valoare);
- studii de fezabilitate, prefezabilitate, etc. (indiferent de valoare).
54
nduc (integritatea
patrimoniului încredințat spre administrare);
55