Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Preliminarii..........................................................................................................................2
V. Unităţile de învăţare........................................................................................................... 4
Pentru studierea cu succes a acestui modul este necesar de parcurs următoarele unităţi de curs:
- F.03.O.010 Teoria Generală a Dreptului
- F.04.O.013 Drept Constituțional
- S.05.O.019 Elemente de Drept Civil
- S.04.A.032 Dreptul familiei
- F.06.O.016 Drept administrativ
În cele din urmă, în contextul unei pregătiri temeinice şi eficiente al viitorului specialiști, un rol
important îl are cursul Organele de ocrotire a normelor de drept ce oferă şi un material
metodologic cu destinaţie practică.
2 / 18
măsură va forma abilităţi de analiză şi de soluţionare a unor probleme juridice ce apar în proces
de exercitare a atribuțiilor funcționale ale instituțiilor vizate.
Modulul respectiv este important în studierea dreptului privat şi dreptul public și urmăreşte
scopul ca studenţii să se familiarizeze cu sistemul organelor cu competențe în ocrotirea
normelor de drept în Republica Moldova şi locul acestora în sistemul instituțională al Republica
Moldova, drepturile şi obligaţiile acestora, ș.a.
CS3. Identificarea poziţiei fiecărui organ de drept din sistemul instituţiilor statale sau private
care sunt implicate în procesul asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi
aportul acestora la această activitate.
CS5. Aplicarea practică de soluţii în cazul identificării unor erori şi contraziceri ce se produc
din lipsă de cunoştinţe sau interpretări eronate a prevederilor legale cu referire la organizarea şi
funcţionarea principalelor organe de drept.
Numărul de ore
Modalitate
Semestru Contact direct Numărul de
Lucrul a de
l Total credite
Practică/ individual evaluare
Prelegeri
Seminar
VII 90 30 15 45 Examen 3
3 / 18
V. Unităţile de învăţare
UC1. Să utilizeze în activitatea 1. Obiectul, structura, sistemul şi importanţa A1. Definirea organelor de ocrotire a normelor de drept
practică textele Codurilor de disciplinei. A2. Determinarea activității de ocrotire a dreptului şi
procedură civilă şi de procedură 2. Activitatea de ocrotire a normelor de drept şi formele ei.
penală, actelor normative ce funcţiile (direcţiile) ei de bază. A3. Clasificarea organelor de ocrotire a normelor de
reglementează organizarea şi 3. Clasificarea organelor de ocrotire a normelor de drept.
activitatea sistemului judiciar, drept. A4. Aprecierea gradului de interacţiune a organelor de
Procuraturii, Avocaturii, etc. 4. Corelaţia dintre disciplina “Organele de ocrotire ocrotire a normelor de drept.
UC2. Cunoașterea generală a a normelor de drept” cu alte discipline juridice. A5. Delimitare autorităților judecătorești de autorităţile
activității organelor de ocrotire a 5. Actele normative ce reglementează activitatea legislativă şi cea executivă.
normelor de drept în Republica organelor de ocrotire a normelor de drept.
Moldova și tipurile acestora.
UC3. Argumentarea necesității 1. Noţiunile de justiţie şi particularităţile ei. A6. Definirea conceptului de justiţie şi particularităţile ei.
respectării principiilor fundamentale 2. Principiile justiţiei: noţiunea, particularităţile, A7. Determinarea principiilor justiţiei și importanţa lor.
în realizarea justiției. importanţa şi clasificarea lor. A8. Clasificarea principiilor de înfăptuire a justiţiei.
Analiza principiilor de înfăptuire a justiției:
Principiul legalității;
Înfăptuirea justiției numai de instanțele
judecătorești;
Egalitatea in fata legii si autoritarilor
judecătorești;
4 / 18
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Abilităţi
Independenta, imparțialitatea și
inamovibilitatea judecătorului;
Accesul liber la justiție;
Egalitatea părților în proces si caracterul
contradictoriu al dezbaterilor judiciare;
Prezumția nevinovăției;
Publicitatea și oralitatea dezbaterilor
judiciare;
Dreptul la apărare;
Principiul - dreptul de atac (folosirea cailor
de atac în procesul înfăptuirii justiției);
Principiul obligativității hotărârilor
instanțelor judecătorești;
Limba de procedură și dreptul la interpret;
Colegialitatea și impersonalitatea examinării
cauzelor în instanțele judecătorești;
5 / 18
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Abilităţi
4. Modul de numire în funcţie a judecătorilor. judecătorești.
Condiţiile necesare pentru numire. A16.Divizarea și sistematizarea instanțelor judecătorești.
A17.Aprecierea locului şi rolului instanţelor judecătoreşti.
Partea II. Organizarea şi funcţionarea instanţelor A18.Determinarea sistemului de administrare judecătorească şi
judecătoreşti din Republica Moldova. organele chemate să asigure realizarea politicii de stat în sfera
justiţiei.
1. Judecătoriile (raionale, de sector, municipal,
A19.Stabilirea componenței corpului de magistraţi, persoanele
specializate):
asimilate acestora şi vechimea în magistratură.
- Componenţa şi competenţa judecătoriilor ordinare
A20.Cunoașterea drepturilor şi obligaţiilor magistraţilor.
şi a celor specializate.
A21.Cunoașterea metodelor de calificare şi atestare a
- Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei,
judecătorilor.
drepturile şi obligaţiile.
A22.Aprecierea răspunderii judecătorești a
- Aparatul auxiliar al judecătoriei, structura şi A23.judecătorilor.
atribuţiile. A24.Caracteristica Consiliului Superior al
2. Curţile de Apel A25.Magistraturii Ministerul Justiţiei și Institutul Naţional al
- Componenţa şi competenţa Curţilor de Apel. Justiţiei.
- Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţilor de Apel,
drepturile şi obligaţiile.
3. Curtea Supremă de Justiţie
- Structura şi componenţa Curţii Supreme de
Justiţie.
- Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie.
6 / 18
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Abilităţi
Institutul Naţional al Justiţiei.
4. Oficiul Avocatului Poporului.
UC5. Identificarea și determinarea 1. Istoricul şi etimologia instituţiei Oficiului A26. Definirea naturii juridice a activității avocatului
particularităților specifice în Avocatului Poporului. poporului.
activitatea Oficiului Avocatului 2. Avocatul parlamentar: sarcini, competenţă. A27. Determinarea statutul juridic al avocatului poporului.
Poporului. Măsurile de intervenţie ale Avocatului Poporului. A28. Aprecierea atribuţiilor avocaţilor poporului.
3. Modul de organizare şi funcţionare a Oficiului
Avocatului Poporului. Statutul avocatului poporului.
Modul de numire şi eliberare din funcţie.
UC6. Determinarea particularităților 1. Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea A29. Definirea naturii juridice a Consiliului pentru prevenirea
specifice de activitate a Consiliului și discriminării şi asigurarea egalităţii, sarcini, şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.
membrilor acestuia în proces de competenţă. A30. Determinarea statutului juridic al membrilor Consiliului
apărare a drepturilor omului în 2. Statutul membrilor Consiliului pentru prevenirea pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea
potriva discriminării. şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. egalităţii.
Modul de numire şi eliberare din funcţie. A31. Aprecierea atribuţiilor Consiliului pentru prevenirea şi
eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii și a membrilor
3. Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului
acestuia.
pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi
asigurarea egalităţii.
6. Procuratura.
UC7. Stabilirea și determinarea 1. Principiile de organizare şi activitate ale A32. Definirea sistemului organelor Procuraturii.
particularităților organelor organelor procuraturii. Competenţa şi atribuţii. A33. Determinarea direcţiilor principale de activitate ale
Procuraturii în cadrul sistemul 2. Structura şi personalul Procuraturii. Statutul Procuraturii.
organele cu competențe în domeniul procurorului. A34. Cunoașterea principiilor fundamentale ale organizării şi
7 / 18
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Abilităţi
1. Organele de urmărire penală în Republica A36. Definirea sistemului organelor de menținere a ordinii
UC8. Aprecierea și caracterizarea Moldova. publice.
fiecărui organ de stat ce realizează 2. Organele de securitate a statului: sarcinile şi A37. Determinarea organelor de menținere a ordinii publice.
funcţia de ocrotire și menținere a atribuţiile, sistemul de organizare. A38. Aprecierea sarcinilor, funcţiilor şi structurii tuturor
normelor de drept în parte, analizând organelor poliţieneşti.
3. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
modalităţile de crearea lor, structura, A39. Definirea principiilor de efectuare a urmăririi penală
Moldova: sarcini, structura şi funcţiile
atribuţiile, şi competenţele acestora, prin prisma competențelor funcționale ale OOND.
principale.
posibilitatea atribuirii unei activităţi A40. Determinarea atribuţiilor procurorului la efectuarea
4. Centrul Naţional Anticorupţie: sarcini,
în competenţa unui sau altui organ. urmăririi penale și a ofiţerilor de urmărire penală.
structura şi funcţiile principale.
A41. Determinarea locului CNA în cadrul organelor de stat
5. Serviciul de Informaţii şi Securitate al
investite cu atribuţii de urmărire penală.
Republicii Moldova: sarcini, structura şi
A42. Determinarea locului SIS în cadrul organelor de stat
funcţiile principale.
investite cu atribuţii de urmărire.
8. Avocatura.
UC9. Să determine particularitățile 1. Aspecte istorice cu privire la organizarea şi A43. Definirea sistemului avocaturii în Republica Moldova.
activității de avocat și a rolului lui în activitatea avocaturii. Natura juridică, scopurile A44. Determinarea caracterului activității instituției avocaturii
procesul de înfăptuire a justiției. şi principiile de activitate ale avocaturii. şi exercitarea profesiei de avocat.
2. Organele de autoadministrare ale avocaţilor și A45. Recunoașterea sistemului de asistenţă juridică şi formele
formele de organizare a activităţii de avocat. ei.
3. Statutul juridic al avocatului și garanţiile
exercitării profesiei de avocat.
8 / 18
Unităţi de competenţă Unităţi de conţinut Abilităţi
UC11. Analiza principalelor efecte 1. Conceptul, natura juridică şi clasificările A49. Definirea conceptului, naturii juridice şi unele clasificări
pe care le comportă fiecare cale de arbitrajului și a medierii. Principiile judecăţii în ale arbitrajului și ale medierii.
soluționare a litigiilor - arbitrajului și procedură de arbitraj și mediere. A50. Determinarea principiilor judecăţii arbitrale și în
medierea. 2. Independenţa şi imparţialitatea arbitrilor și mediere.
mediatorilor. Alegerea arbitrilor și mediatorilor. A51. Aprecierea gradului de independenţei şi imparţialității
3. Procedura în fața arbitrajului și medierii: egalitatea arbitrilor și a mediatorilor.
părţilor, confidenţialitatea, limba desfăşurării
judecăţii arbitrale, dreptul aplicabil, caracterul
definitiv al hotărârilor şi executarea benevolă a
acestora.
9 / 18
VI. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare
Numărul de ore
Nr. Contact direct
Unități de învățare Lucrul
crt. Total Practică/ individual
Prelegeri
Seminar
1. Noţiuni generale privind activitatea 6 2 4
organelor de ocrotire a normelor de drept.
2. Justiţia şi principiile fundamentale ale 8 2 2 4
înfăptuirii justiţiei.
3. Sistemul judiciar în Republica Moldova. 14 4 2 8
Organele de administrare judecătorească.
4. Oficiul Avocatului Poporului. 8 4 4
5. Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea 8 4 4
discriminării şi asigurarea egalităţii.
6. Procuratura. 10 4 2 4
7. Organele de menţinere a ordinii, securităţii 12 4 2 6
publice şi securităţii statului.
8. Avocatura. 7 2 2 3
9. Organele nestatale ce contribuie la 7 2 2 3
activitatea de ocrotire a normelor de drept.
10. Arbitrajul și Medierea. 10 2 3 5
Total 90 30 15 45
VII. Studiu individual ghidat de profesor
6. Procuratura.
8. Avocatura.
11 / 18
Materii pentru studiul Modalităţi de Termeni de
Produse de elaborat
individual evaluare realizare
Avocatul ca actor cheie în proces Proiect individual – întocmirea Prezentarea Cererii de Săptămâna 13
de apărare a drepturilor omului. unei cereri de chemare în chemare în judecată
judecată, apel sau recurs
9. Organele nestatale ce contribuie la activitatea de ocrotire a normelor de drept.
12 / 18
24. Menirea poliţiei, dar şi a statului.
25. Teoria și practica aplicării și folosirii armei de foc în contextul drepturilor omului.
26. Drept polițienesc.
27. Activitatea administrativă a organelor afacerilor interne.
28. Aspecte instructive privind folosirea și aplicarea forței fizice, a mijloacelor speciale și a armei de
foc de către funcţionarii de poliţie în asigurarea ordinii de drept şi combaterea criminalităţii.
Învăţarea este o activitate psihică complexă de însuşire activă a deprinderilor, de formare a cunoştinţelor
şi asimilare a experienţei sociale ce duce la dezvoltarea personalităţii prin dobândirea de noi capacităţi
de a acţiona şi de modificare adaptivă progresivă a comportamentului, la noile cerinţe ale vieţii şi
activităţii.
În cadrul activităţilor organizate la ore, elevii și cadrele didactice utilizează practic diverse strategii de
învăţare, menite să formeze competenţe de comunicare eficientă, de creare a unor relaţii de succes, de
explorare a resurselor personale și a carierei. Procesul didactic se focalizează atît pe asimilarea de
cunoștinţe și abilitaţi specifice modulului, cât și pe folosirea mecanismelor învăţării conștiente și eficiente,
pe care elevii să le aplice și în diferite contexte de viaţă, nu doar în cadrul școlii, ci și în soluţionarea
problemelor comunităţii. Aceasta va contribui la crearea cadrului educaţional care încurajează interacţiunea
socială pozitivă, motivaţia intrinsecă și angajarea elevului în procesul de învăţare.
Competenţele specifice modulului Organele de Ocrotire a Normelor de Drept sunt orientate spre
stimularea abilităţilor de învăţare permanentă, în scopul dezvoltării personale și integrării în viaţa socială
activă. Procesul educaţional este determinat de principiile implicării active, ale centrării pe elev.
Considerarea elevului ca subiect al învăţării și orientarea spre formarea competenţelor specifice presupun
respectarea unor exigenţe ale învăţării, printre care: utilizarea unor metode active: învăţarea prin
descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de
roluri, analiza, realizarea de portofolii, asaltul de idei, exerciţiul, dialogul, conversaţia dirijată sau
liberă, chestionarul conversaţia euristică, discuţia dirijată, prezentarea, dezbaterea, elaborarea și
implementarea proiectelor etc. Utilizarea eficientă a metodelor active va contribui la promovarea
tehnologiei didactice centrate pe experienţe de învăţare, adică pe competenţe integratoare.
Alegerea metodelor este condiţionată de obiectivele operaţionale ale lecţiei, subiectul, conţinutul,
mijloacele disponibile, specificul și motivaţia contingentului de elevi, competenţele, inspiraţia și
creativitatea profesorului și ale elevilor. Îmbinarea judicioasă a metodelor, procedeelor și formelor de
predare-învăţare este o condiţie indispensabilă de realizare a scopului principal și a competenţelor specifice
ale disciplinei.
În predarea modulului „Organele de Ocrotire a normelor de drept” este oportun a folosi următoarele
metode participativ - active:
Proiectul poate fi individual sau de grup și se recomandă la studierea următoarelor unități de conținut:
Noţiuni generale privind activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept;
Organele nestatale ce contribuie la activitatea de ocrotire a normelor de drept;
13 / 18
Exerciţiile reprezintă executarea repetată, conştientă şi sistematică a unor acţiuni, operaţii sau procedee în
scopul formării deprinderilor practice şi intelectuale sau a îmbunătăţirii unei performanţe.
Metoda ciorchinelui constă în exprimarea grafică a conexiunilor dintre idei, o modalitate de a realiza
asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. Această metodă este recomandată la studiul
următoarelor teme:
Justiţia şi principiile fundamentale ale înfăptuirii justiţiei;
Arbitrajul și Medierea;
Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă îndeosebi în predarea şi învăţarea
disciplinelor de specialitate, dar în egală măsură poate fi luată în calcul şi ca o metodă alternativă de
verificare a capacităţii elevilor de a realiza astfel de demersuri (de analiză, de înţelegere, de interpretare a
unor fenomene, de exersare a capacităţii de argumentare, de emitere a unor judecăţi de valoare, precum şi
de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de personalitate). Această metodă este recomandată la studierea
următoarelor teme:
Organele de menţinere a ordinii, securităţii publice şi securităţii statului;
Procuratura;
Avocatura;
Oficiul Avocatului Poporului.
Evaluarea este o activitate de autoreglare atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, în perspectiva obţinerii
unor performanţe superioare. Oricare ar fi obiectivele imediate ale sale, evaluarea trebuie să susţină şi să
stimuleze activitatea de predare-învăţare. Ea facilitează reglarea activităţii profesionale, oferind informaţii
despre calitatea predării, despre modul în care a fost realizat conţinutul instruirii, despre accesibilitatea
acestuia, despre valoarea tehnologiilor de predare.
Evaluarea axată pe formarea de competenţe este orientată spre produsul final (rezultatele implicării în
diverse activităţi, respectarea principiilor și normelor unanim acceptate, îndeplinirea atribuţiilor și
sarcinilor primate, prezentarea diverselor rezultate: eseuri, proiecte, articole pentru publicaţie etc.) și
trebuie concepută nu ca o etapă supraadăugată sau suprapusă a procesului de învățământ, ci ca un act
integrat activităţii pedagogice. Este o ocazie de validare a justeţei secvenţelor educative, a componentelor
procesului didactic și un mijloc de delimitare, fixare și intervenţie asupra conţinuturilor și obiectivelor
educaţionale.
Evaluarea competenţelor este un proces de bază în instruire, alături de predare și învăţare, și arată eficienţa,
eficacitatea, progresul, reușita, succesul, performanţa școlară, sau reversul lor pentru fiecare elev, dar și
profesor, precum și instituţie. Ea este actul didactic deosebit de complex și sistematic, integrat întregului
proces educaţional, care asigură evidenţierea cantităţii cunoștinţelor dobândite și valoarea (nivelul,
performanţele și eficienţa) acestora la un moment dat – în mod curent, periodic și final. Evaluarea
competenţelor nu dă rezultate de la sine, de aceea ar trebui mereu monitorizat procesul educaţional, orientat
spre performanţe superioare, prin care se efectuează analize și aprecieri atât asupra compor tamentului și
rezultatelor obţinute de către elevi, cât și asupra potenţialului sau capacităţilor de dezvoltare a acestora.
14 / 18
Structura actului evaluativ este analizată în viziune sistemică şi cuprinde următoarele trei etape:
- - verificarea,
- - măsurarea,
- - notarea.
Măsurarea - reprezintă acţiunea de interpretare şi aprecierea performanţelor evaluaţilor prin raportarea lor
la indicatori de performanţă, la sisteme de referinţă, la standarde de performanţă, la sisteme de criterii de
evaluare. În general, evaluarea se referă la acordarea unei semnificaţii cantitative caracteristicilor calitative,
măsurarea, în calitate de componentă a evaluării se referă la acordarea unor semnificaţii.
Notarea - presupune precizarea şi mia exactă, rafinarea semnificaţiei atribuite prin măsurare, graţie emiterii
unor judecăţi de valoare asupra rezultatelor şi adoptării deciziei. În actul evaluativ decizia este luată ca
urmare a asocierii rezultatelor cu scări de notare şi acordării de note sau calificative şcolare. Notarea
reprezintă acţiunea cadrului didactic de apreciere prin note şcolare a progresului şcolar realizat de elevi,
respectiv cuantificarea nivelului lor de cunoştinţe, abilităţi, capacităţi, atitudini, aptitudini, etc.
Integrarea reușită a evaluării în contextul procesului educaţional rezidă în elaborarea strategiei de evaluare
ca parte componentă a strategiei didactice.
Pentru evaluarea randamentului școlar, profesorul va utiliza diverse metode și tehnici de evaluare ca:
Chestionarea frontală;
Chestionarea individuală;
Expunerea
Lucrare de evaluare
Testarea ;
Eseul;
Proiectul;
Portofoliul
15 / 18
Examenul
1. Librării, Internet
Roman D., Vâzdoagă T., Grigotiu
A. Organele de ocrotire a normelor de
drept. – Ch.: ed. Cartier, 2001.
2. Librării, Internet
Vâzdoagă T, Roman D., ş.a. Organizarea şi
activitatea organelor de ocrotire a normelor
de drept. – Ch., 2004.
3. Budeci Vitalie. Curs de lecţii la disciplina Librării, Internet
Organele de ocrotire a normelor de drept -
Disc Mediateca.
4. Librării, Internet
Ковалёв М.А., Гуценко
К.Ф. Правоохранительные органы.
Учебник для студентов юридических
вузов и факультетов. Изд. 9-е. М.:
Зерцало, 2010. - 496 с. Учебник для
студентов юридических вузов и
факультетов.
5. Librării, Internet
Гуценко К.Ф., Ковалёв М.А.
Правоохранительные органы.- М., 2005.
6. Librării, Internet
Фокин В.М. Правоохранительные
органы Р.Ф. - изд. Былина, М., 2001.
7. Ковалёв М.А., Гуценко К.Ф. Librării, Internet
Правоохранительные органы. Учебник
для студентов юридических вузов и
факультетов. Изд. 9-е. Москва: Зерцало,
16 / 18
Locul în care poate fi Numărul de
Nr. exemplare
Denumirea resursei consultată/ accesată/
crt. disponibile
procurată resursa
2010.
17 / 18
11. Legea Nr. 298 din 21.12.2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea
discriminării şi asigurarea egalităţii. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 48 din
05.03.2013.http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346943
12. Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25.02.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. 69-77 din 25.03.2016. http://lex.justice.md/md/363882/
13. Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27.12.2012. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr.42-47 din 01.03.2013. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=346886
14. Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie nr. 1104 din 06.06.2012. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.209-211 din 05.10.2012. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=344902
15. Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr. 753 din 23.12.1999.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.156 din 31.12.1999. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=311721
16. Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.159 din 04.09.2010. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=335889
17. Legea privind executorii judecătoreşti nr. 113 din 17.06.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.126-128 din 23.07.2010. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=335333
18. Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr. 283 din 04.07.2003. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr.200-203 din 19.09.2003. http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=312291
19. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17.05.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, Nr. 153-156BIS din 02.10.2007.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=325424
18 / 18