Institutia publica Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae

Testemitanu

Catedra Medicina militara si a calamitatilor

REFERAT
Tema: Impactul radiatiilor ionizate asupra sanatatii omului si mediului ambiant in
accidente nucleare

Conducator: Cirstea Nicon, asistent universitar

Efectuat: Sirbu Nichita, student anul IV, stomatologie S1504
Cuprins:
1. Introducere
2. Organizarea supravegherii nucleare in lume si in Republica Moldova
3. Efecet asupra organismelor vii
Introducere
Astazi omul traieste intr- un mediu complex, aflandu-se continuu sub actiunea mai
multor agenti fizici, cum sunt: lumina, sunetul, radiatia ionizanta. Mediul contine
surse naturale de radiatii, carora omul le-a adaugat, in ultimii aproape 100 de ani, si
pe cele artificiale create de el. Radioactivitatea naturala a suferit in ultimele 4 – 5
decenii modificari semnificative datorita activitatilor omului: aducerea la suprafata
a minereurilor radioactive, extractia si utilizarea carbunelui si a apelor geotermale,
precum si a unor minereuri neradioactive, dar cu continut radioactiv natural care nu
poate fi neglijat. Pe de alta parte, s-au folosit pentru constructii materiale
neconventionale care au determinat reconsiderarea conceptului de radioactivitate
naturala prin controlul si supravegherea acesteia.

Spre deosebire de lumina si sunet, radiatiile nu pot fi percepute de catre simturile

omului. Ele por fi detectate si masurate cu aparate speciale (dozimetre) a caror
componenta de baza este detectorul pentru  radiatii. Masurarea contaminarii
radioactive, atat a factorilor de mediu, alimentelor, cat si a produselor biologice
si/sau a omului se face cu aparate realizate special in acest scop (contaminometru,
analizoare audio si multicanal etc). Scopul masurarii dozimetrice este determinarea
iradierii sau expunerii organismului, adica a cedarii energiei radiatiilor incidente
tesutului acelui organism. Printr-o asemenea masurare se determina doza absorbita,
adica energia cedata de radiatie tesutului.

Citeva notiuni de baza:

Radioactivitatea, componenta de baza a mediului, este determinata de prezenta in

sol, aer, apa, vegetatie, organisme animale, precum si in om a substantelor
radioactive de origine terestra, existente in mod natural din cele mai vechi timpuri,
la care se adauga radiatia cosmica extraterestra.

 Iradierea este actiunea prin care radiatiile incidente unui corp ii  provoaca

acestuia  transformari. Transformarile din organismele vii sunt cunoscute sub
numele de “efecte biologice la iradiere”.
Organizarea:

Pe plan mondial radioactivitatea mediului, atat cea naturala cat si cea artificiala
este investigata si evaluata din punct de vedere al efectelor produse de radiatii
asupra organismului uman, de catre Comitetul Stiintific al Natiunilor Unite privind
Efectele Radiatiilor Atomice (UNSCEAR), creat in anul 1955 (rapoartele elaborate
in anii 1977, 1982, 1988 si 1993 contin si prezinta cele mai noi si importante
cunostinte in domeniu).

            Agentia Nationala pentru Energie Atomica (AIEA) a elaborat – de

asemenea – o serie de documente pentru protectia si securitatea nucleara.

            Scopurile supravegherii radioactivitatii sunt.

·         Cunoasterea factorului fizic – radioactivitatea – existent pe pamant si, intr-o

buna masura, determinant al evolutiei vietii;

·         Evaluarea expunerii omului la radiatii si, dupa caz, luarea de masuri de

radioprotectie;

·         Stabilirea oportunitatilor si prioritatilor in refacerea ecologica a zonelor cu

radioactivitate crescuta, ca urmare a actiunilor umane.

Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

organizată în 2007, este o autoritate administrativă  instituită de Guvern pe
lângă Ministerul Mediului al Republicii Moldova cu statut de persoană juridică
de drept public. Agenției Naționale îi este delegat exercitarea independentă a
funcțiilor de reglementare prevăzute de legea organică respectivă.

Funcţiile statutare ale Agenției Naționale sunt următoarele:

a) elaborarea şi realizarea politicii statului în domeniul nuclear şi radiologic,

consultarea autorităţilor publice conform competenţelor, elaborarea proiectelor de
politici, de strategii naţionale, a cadrului legal cu promovarea lor în ordinea
stabilită de legislaţie şi adoptarea de măsuri pentru reglementarea eficientă a
activităţilor nucleare şi radiologice;
b) monitorizarea implementării şi a executării prevederilor tratatelor internaţionale
în domeniu la care Republica Moldova este parte şi a legislaţiei naţionale în
domeniu;
c) elaborarea şi promovarea în ordinea stabilită de legislaţie şi de art. 7 din
prezenta lege a actelor legislative şi a altor acte normative în domeniu;
d) înregistrarea în baza notificării a activităţilor nucleare şi radiologice, autorizarea
acestor activităţi în baza evaluării solicitării de autorizaţie radiologică şi
corespunderii la condiţiile de radioprotecţie, de securitate nucleară şi radiologică,
de securitate fizică a obiectivelor nucleare şi radiologice şi de garanţii nucleare;
e) efectuarea controlului şi supravegherii de stat pentru verificarea condiţiilor de
securitate nucleară şi radiologică, de securitate fizică a obiectivelor nucleare şi
radiologice, neproliferării armamentului nuclear și tehnologiilor, echipamentului
pertinente;
f) întocmirea actelor de control şi emiterea prescripţiilor de rigoare, întocmirea şi
examinarea proceselor-verbale cu privire la contravenţiile din domeniul
activităţilor nucleare şi radiologice, aplicarea unor măsuri de constrîngere
obligatorii spre executare persoanelor fizice şi juridice;
g) asigurarea transparenţei procesului decizional în reglementarea activităţilor
nucleare şi radiologice;
h) eliberarea şi/sau recunoaşterea certificatelor de securitate pentru instalaţii cu
surse de radiaţii ionizante (utilaje, ambalaje, containere sau mijloace de transport
pentru surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive) conform prezentei legi;
i) atestarea sau recunoaşterea experţilor în domeniul nuclear şi radiologic, cu
eliberarea permisului de exercitare de nivelul III;
j) evaluarea cunoştinţelor, eliberarea sau recunoaşterea permiselor de exercitare de
nivelul I, II, eliberate de entităţi recunoscute de Agenţia Naţională, personalului
care activează în domeniul nuclear sau radiologic şi responsabililor de
radioprotecţie;
k) propunerea modificării şi/sau completării actelor normative cînd este necesară
corelarea lor cu tratatele şi cu standardele internaţionale din domeniu;
l) gestionarea Registrului naţional al surselor de radiaţii ionizante şi al persoanelor
fizice şi persoanelor juridice autorizate;
m) acordarea de asistenţă gratuită la depistarea surselor radioactive orfane;
n) recunoaşterea organizaţiilor de suport tehnic, experţilor naţionali şi
internaţionali, instituţiilor de certificare şi de pregătire a cadrelor prin includerea
lor în registrul respectiv şi prin publicare pe pagina web a Agenţiei Naţionale;
o) coordonarea şi monitorizarea implementării proiectelor de asistenţă tehnică
internaţională pentru domeniile securităţii nucleare şi radiologice, radioprotecţiei şi
securităţii fizice;
p) semnarea, în modul stabilit de lege, a acordurilor bilaterale sau multilaterale cu
autorităţi de profil similare din ţări terţe;
q) perfectarea şi transmiterea rapoartelor naţionale pe adresa organismelor
internaţionale de profil conform tratatelor internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
r) participarea ca parte intrinsecă a sistemului naţional de reacţie în caz de urgenţă
nucleară sau radiologică;
s) reprezentarea în calitate de organ naţional de reglementare – punct naţional de
contact cu AIEA în cadrul tratatelor internaţionale în domeniul nuclear şi
radiologic, cu organe de reglementare nucleară din ţări terţe.
Efecte

Radiatia ionizanta poate determina modificari chimice la nivelul celulelor vii. Daca
doza de radiatie este mica sau persoana o primeste de-a lungul unei perioade
indelungate de timp, organismul poate, in general, sa repare sau sa inlocuiasca
celulele afectate, fara a se inregistra efecte negative asupra sanatatii. Insa,
expunerea la nivele ridicate de radiatii, asa cum se intampla in cazul unor accidente
nucleare precum cel din Japonia, poate provoca doua feluri de efecte.

Modificari biologice pe termen scurt si lung

In primul rand apar modificari biologice pe termen scurt, consecinta unui incident
specific (inrosiri si/sau arsuri ale pielii, boala de iradiere). Aceste efecte apar doar
daca se atinge un nivel prag al dozei absorbite. Simptomele apar cu atat mai repede
si sunt cu atat mai severe cu cat doza de radiatie a fost mai mare.

Cea de-a doua categorie e reprezentata de efectele stocastice, care sunt efecte
biologice intarziate, a caror probabilitate de aparitie depinde de doza totala
absorbita si care apar, de obicei, dupa un timp (mai multi ani sau chiar zeci de ani)
dupa un incident sau o expunere cumulativa. Acestea se manifesta prin cresterea
riscului de cancer si boli ereditare, conform site-ului Agentiei Nucleare si pentru
Deseuri Radioactive din Romania.

Efectele biologice ale radiatiilor asupra celulelor vii au trei posibile finalitati:

 celulele afectate se refac, fara urme ulterioare asupra organismului;

 celulele mor, asemenea altor milioane de celule ale corpului in fiecare zi,
fiind inlocuite prin procese naturale;
 celulele se repara, insa anormal, rezultand o schimbare biologica ce
afecteaza corpul.
Asocierile dintre expunerea la radiatii si dezvoltarea unui tip de cancer sunt bazate
pe grupuri expuse la nivele relativ mari de radiatii ionizante (de exemplu
supravietuitorii bombardamentelor nucleare din Japonia sau locuitorii din
vecinatatea centralei de la Cernobil). Tipurile de cancer asociate cu expunerea la
doze mari de radiatii (mai mari de 500 millisievert - unitatea de masura pentru
dozele de radiatii care ajung in organism) includ leucemia, cancerul de san, de
vezica urinara, de colon, de ficat, de plamani, esofagian, ovarian, de stomac si
mielomul multiplu. De asemenea, ar mai putea fi posibila o legatura intre
expunerea la radiatii ionizante si cancerul de prostata, laringian, nazal/al
sinusurilor si pancreatic, relateaza nrc.gov, site-ul oficial al Comisiei de Control al
Activitatii Nucleare a Statelor Unite ale Americii.

Perioada de timp dintre momentul expunerii la radiatii si cel al descoperirii

cancerului se numeste "perioada latenta", iar aceasta poate sa se intinda pe mai
multi ani. Dozele mari de radiatii tind sa omoare celulele in timp ce dozele scazute
tind sa deterioreze sau sa modifice ADN-ul celulelor iradiate. Dozele mari pot
distruge atat de multe celule incat organele si tesuturile pot fi vatamate pe loc.
Aceasta poate declansa un raspuns rapid al corpului, denumit si sindrom acut de
iradiere.

Cei mai afectati in urma unei contaminari sunt copiii

Cu cat dozele de radiatii sunt mai mari, cu atat mai rapid apar efectele iradierii si
cu atat mai mare este probabilitatea de deces. Deoarece radiatiile afecteaza in mod
diferit oamenii, nu exista o limita inferioara absoluta a nivelului fatal de radiatii. Se
considera ca jumatate dintr-o populatie ar muri in 30 de zile de la expunerea
intregului corp la valori intre 3500 - 5000 mSv pentru o perioada ce variaza intre
cateva minute si cateva ore. In dimineata zilei de marti, la cateva ore dupa
dezastrul de la centrala nucleara din Fukushima, Japonia, emisii de pana la 400
mSv pe ora au fost raportate la centrala nucleara de la Fukushima. Nivelul de
emisii care nu afecteaza organismul poate fi de maxim 1 mSv pe an, conform
Agentiei Internationale pentru Energie Atomica citata de HotNews.ro.

Materialele radioactive aruncate in aer de exploziile care au avut loc la Centrala

Fukushima din Japonia pot contamina resursele de hrana si de apa, cei mai afectati
urmand a fi copiii, transmite Reuters. Vacile de lapte sunt printre cele mai
vulnerabile animale, daca acestea pasc iarba expusa la radiatii, in conditiile in care
laptele este un aliment consumat in cantitati destul de mari de catre copii. Conditia
pentru a nu dezvolta cancer este ca organismul sa-si "repare" modificarile produse
la nivelul celulelor mai repede decat timpul necesar multiplicarii materialului ADN
afectat, la nivel de celule. Majoritatea expertilor sunt de acord ca cei mai expusi
riscului sunt copiii, deoarece celulele lor se divid intr-un ritm mai rapid decat in
cazul adultilor.
Bibliografia:
http://anranr.gov.md/ro/post/show/despre_agentie - Agenţia Naţională de
Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

https://www.medlife.ro/cum-pot-afecta-radiatiile-organismul-uman.html
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/Radioactivitatea-si-
efectele-e88.php