Studiul materialelor, tratamente termice şi termochimice

Sistemul de aliaje Fier-Carbon.

Oţeluri şi Fonte

Curs 7
1
 Diagrama de echilibru Fier- Carbon
Diagrama fier-carbon este cea mai importantă diagramă de echilibru, stând la baza
principalelor materiale din construcţii, oţelurile şi fontele.
Carbonul se dizolvă în fierul topit formând o soluţie solidă omogenă de carbon în
fier. La solidificarea acestei soluţii solide carbonul se poate separa:
 fie sub formă de cementită, solidificarea decurgând după diagrama metastabilă
stabilă fier-cementită
 fie sub formă de grafit, solidificarea decurgând după diagrama stabilă fier-grafit,

D’

E’ 1154 C’
F’
0,08
4,26

P’ S’ 738

0,68

2
 Diagrama metastabilă fier-cementită
L+

A
1538 B 1495 Lichid
Ferită 
1394

L+ D
1227
C
1148 L+Fe3C
Austenită,  F
E 4,3
2,11
0,10 0,54
0,16
912 G
Austenită+Cementită

727
K
P S
0,0218 0,77
Ferită 

Principalele puncte sunt:

A – temperatura de topire a fierului pur; Ferită+Cementită
D - temperatura de topire a cementitei;
N, G – puncte de transformare polimorfică a0,006
fierului;
P,S- caracterizează solubilitatea maximă a
carbonului în ferită la temp. Ridicată şi
joasă;
E – cea mai mare concentraţie a carbonului
în austenită; 3
C – Concentraţia eutectică si 0
100
S - Concentraţia eutectoidă Ferită Cementită
100 0
 Diagrama metastabilă Fier-cementită, cu constituenţi
L+

A
1538 B 1495 Lichid
1. Transformarea peritectică, 1495C
Ferită 
1394
LichidB  FeritaH  AaustenitaJ
L+ D 1227
C
1148 L+Fe3C’
Austenită,  F
E 4,3
2,11 2. Transformarea eutectică, 1148C

Ledeburită
Austenită+Cem’ Lichid  Austenita E  Cementita
912 G Cem’+ C
’+ Ledeburită Ledeburită
+Cem’
’
727
K
Ledeburita
P S
0,0218 0,77
Ferită 

Ledeburită transformată
Ferită
+ Cem’’ Perlită+Cem’’+ 3. Transformarea eutectoidă, 727C
Perlită

Perlită + Ledeburită Cem’+

Perlită transformată Ledeburită Austenita  Ferita P  Cementita
S
transformată
+Cem’’’ 0,006

Perlita

4
Cementita
Perlita Ledeburita primară
ementita terţiară transformată
Diagrama metastabilă prezintă doi componenţi: fierul şi cementita.
Fierul prezintă următoarele forme alotropice:

Feα 912C Feγ 1392C Feδ

Structură cristalină CVC. Structură cristalină CFC. Feδ este Feα stabil în
Stabil sub 912 ˚C Stabil în intervalul intervalul de
temperaturi
912 ˚C - 1392˚C
1392 ˚C - 1538 ˚C
Fierul  are o transformare magnetică la 770C, densitate 7,68g/cm3 şi o duritate
mică de 80HB, cu plasticitate ridicată.
Cementita este compusul definit Fe3C (carbura de fier), cu concentraţie de 6,67% C.
Reţeaua cementitei este rombică complexă, cu temperatura de topire 1600C, cu
duritate HV 1000, fără plasticitate. Ferita- soluţie solidă interstiţială de
carbon în fier . Are stuctura cristalină
În fierul solid, a fierului  CVC
carbonul se dizolvă în Austenita- soluţie solidă interstiţială
toate cele trei de carbon în fier . Are stuctura
modificaţii polimorfe cristalină a fierului  CFC
formând soluţii solide: 5
Ferita - soluţie solidă interstiţială de
carbon în fier . Are stuctura cristalină
a fierului  CVC
 Clasificarea aliajelor fier-carbon
Aliajele fierului cu carbonul se împart în oţeluri şi fonte.
Oţelurile sunt aliaje fier – carbon , care conţin până la 2,11%C, iar
fontele sunt aliaje fier-carbon care conţin mai mult de 2,11%C,
respectiv 2,08%C.
În mod curent, oţelurile solidifică
după diagrama metastabilă fier- Fonte albe- diagrama
cementită, metastabilă
iar fontele solidifică după Fonte cenuşii- diagrama
ambele diagrame. stabilă
Fonte cenuşii- ambele
diagrame
Hipoeutectoide,
oţelur 0,77<C<0,02%
i Eutectoide, C0,77%C
După conţinutul de Hipereutectoide,
carbon aliajele fier- 0,77<C<2,11%
carbon se clasifică în Hipoeutectice, 2,11<C<4,3%
6
Fonte
Eutectice, C4,3%C
Hipereutectice, 4,3<C<6,67%
Fazele din sistemul Lichid, ferita , cementita, austenita
metastabil sunt:

Ferita , cementita

Constituenţii din Lichid, ferita , cementita primară, austenita,

sistemul metastabil ledeburita
sunt:
Ferita, cementita terţiară, perlita, ledeburita
transformată, cementita primară

Notarea punctelor de transformare din diagrama fier-carbon

 A0- punctul critic al cementitei, (273C),
Ac1, Ar1
 A1- temperatura eutectoidă, (727 C),
 A2- temperatura Curie a feritei (770 C), Ac3, Ar3
 A3- temperatura de transformare Fe Fe (linia
GOS), Accem, Arcem
 Acem- precipitarea cementitei secundare din
austenită, (la răcire), respectiv dizolvarea
cementitei secundare în austenită (la încălzire), 7
regulă- c- la încălzire
r- la răcire
 Solidificarea oţelurilor
Oţelurile cu până la 0,54%C îşi încep solidificarea cu formare de ferită , iar cele care conţin de la 0,54%C până la
2,11%C cu formare de austenită. Cu toate acestea la temperaturi mai joase de 1148C toate oţelurile sunt formate din
austenită. La conţinuturi mai mici de 0,0218%C austenita la răcire se transformă în ferită, care la conţinuturi foarte
mici (sub 0,006%C, oţelul I) nu suferă nici o transformare, în timp ce la conţinuturi până la 0,0218%C (oţelul II)
precipită cementita terţiară. La conţinuturi mai mari de 0,0218%C austenita se transformă la 727 eutectoid :
austenita 0,77%C ferita 0,0128%C + cementita 6,67%C. Eutectoidul rezultat format din ferită + cementită se
numeşte perlită. Transformarea eutectoidă este precedată, la oţelurile hipoeutectoide de precipitarea feritei
proeutectoide, iar la oţelurile hipereutectoide de precipitarea cementitei secundare. Ca urmare structura oţelurilor
(III), care conţin între 0,0218%C şi 0,77%C este formată din ferită + perlită, a oţelurilor cu 0,77%C (oţelul IV) conţin
numai perlită, iar a oţelurilor V conţin perlită + cementită secundară.

Parte din diagrama fier-carbon,

cu transformarea peritectică Părţi din diagrama fier-carbon, dinspre partea oţelurilor

8
 Solidificarea fontelor
albe
Fontele albe solidifică după diagrama metastabilă, fier-cementită. La aceste fonte topitura se
transformă la 1148C eutectic (L4,3%CA2,11%C+Fe3C6,67%C), eutecticul rezultat fiind numit
ledeburită.

La fontele albe hipoeutectice transformarea

eutectică este precedată de formarea austenitei
primare, iar la fontele albe hipereutectice, de
formarea cementitei primare. La răcire, după
solidificare austenita precipită cementita secundară,
la 727C transformându-se perlitic. Ca urmare
structura fontelor albe hipoeutectice este formată la
temperatura obişnuită din cementită secundară,
perlită şi ledeburită, a fontelor albe eutectice din
ledeburită, iar a fontelor albe hipereutectice din
cementită primară şi ledeburită.
Parte din diagrama Fier-cementită, pentru fonte

9
 Solidificarea fontelor cenuşii
Fontele cenuşii solidifică după sistemul stabil fier-grafit, sau după ambele sisteme. La fontele cenuşii
hipoeutectice, solidificarea începe tot cu formare de austenită primară şi se termină la 1154C prin
transformare eutectică: L4,26%CAustenită 2,08%C+ Grafit.
În mod obişnuit produsul care se formează prin această reacţie nu are aspect eutectic, grafitul
dezvoltându-se în funcţie de subrăcire sub formă lamelară, rozete sau interdendritică. Solidificarea fontelor
hipereutectice începe cu separare de grafit primar şi se termină cu transformare eutectică, grafitul eutectic
depunându-se parţial pe grafitul primar. Ca urmare, imediat după solidificare toate fontele cenuşii sunt
formate din grafit şi austenită. La răcire ulterioară, în funcţie de conţinutul de impurităţi şi viteza de răcire,
austenita se transformă fie după sistemul stabil, fie după ambele sisteme. Dacă transformarea austenitei se
face după sistemul stabil, austenita la răcire sărăceşte în carbon, depunând grafit după curba ES, la 734C
având reacţia eutectoidă Austenită 0,68%C Ferita0,0206%C + Grafit. Şi în acest caz grafitul nu cristalizează
independent, ci se depune pe grafitul format anterior, rezultând ferită + grafit. Ca urmare, dacă
transformarea austenitei se face strict după sistemul stabil, rezultă fonte cenuşii formate din ferită + grafit
(numite fonte cenuşii feritice). Dacă transformarea austenitei la răcire se face după ambele sisteme, carbonul
secundar cristalizează sub formă de grafit, iar cel eutectoid fie parţial sub formă de grafit şi parţial sub formă
de cementită, rezultând fonte cenuşii ferito-perlitice, fie în întregime sub formă de cementită, rezultând fonte
cenuşii perlitice.

10