Bullying-ul in școală: agresorul, victima și martorul

Prof. înv.primar Leonte Cameluța

Școala Gimnazială „Zaharia Stancu”

Loc. Roșiorii de Vede

În unitățile școlare, creşte, de la o zi la alta, un fenomen care promovează un comportament

violent în rândul copiilor, cunoscut şi sub numele de bullying. Bullying-ul este tot mai des
întâlnit în școlile din România. Iată care sunt principalii „actori” și cum îi poți recunoaște.

Ce este bullying-ul?

Dacă vorbim despre fenomenul de bullying, întâlnit tot mai des în școli, atunci în acest caz
trebuie să înțelegem că „este o agresiune făcută de către un copil sau un grup de copii, către un
alt copil sau grup de copii. Dar nu orice confruntare dintre copii înseamnă bullying. Este vorba,
de fapt, despre o acțiune intenționată și repetată. Este un dezechilibru de forțe între cei doi
actori, unul dintre ei este in poziție de putere, în timp ce un altul este cel slab. Bully-ul poate
zâmbi sau să arate satisfacție, atunci când îl tachinează pe celălalt. El caută conflictul pentru a-
și manifesta dominanta”.

Trăim cu impresia că actori ai bullying-ul înseamnă “agresorul” și “victima” acestuia. Dar în cele
mai multe situații mai există un actor: martorul/martorii.

În cazul fenomenului de bullying nu putem discuta despre „agresor” și „victima”, ci mai degrabă
despre „doua victime”. Pentru că cel pe care îl numim „agresor”, este de fapt, un copil care nu
știe cum altfel să-și exprime emoțiile, iar responsabilitatea noastră, indiferent că vorbim de
părinți, de profesori, de specialiști în sănatatea medicală, de reprezentanți ai mass media, este de
a ne implica ți de a nu permite astfel de comportamente să fie făcute cu bună știință.

Un “agresor” nu se naște agresor

Este foarte ușor să cădem în capcana aceea, în care punem etichete: acesta este un copil
„rău”, iar celălalt este un copil „bun”.

În cele mai multe situații, copilul agresiv a fost la rândul său victima unei agresiuni din partea
părinților, fraților, rudelor, cadrelor didactice sau a altor adulți.
Copiii care sunt abuzati au un risc crescut de a abuza alți copii și, mai târziu în viață, au tendința
să-și abuzeze propriii copii sau părinții vârstnici. Ca adulți, exista o mare probabilitate ca ei să
aibă probleme fizice și emoționale.

Indicat ar fi să-l vedem pe cel care recurge la bullying cu compasiune și să înțelegem că,
pedepsindu-l nu vom stopa comportamentul respectiv!

Este vorba despre un copil care trebuie să-și împlinească o nevoie. Este vorba despre o rană, o
traumă, o stimă de sine scăzută.

Cum îi putem ajuta pe copiii care au tendința să agreseze?

Să le cream contexte și condiții în care ei să dialogheze cu semenii lor, cu cei pe care i-au
tratat într-o maniera negativă, urmând cei 3 pași ai inteligenței emotionale: oglindire, validare si
empatie.

oglindire – „eu repet ce a spus colegul meu de clasă” (persoana care a agresat repetă ce
spune celălalt despre experiența trăită)
validare – „da, recunosc că am făcut ceva ce pentru tine a fost foarte dificil”
empatie – identificare emoțiilor pe care le-a simțit celălalt (probabil a simțit frică, teroare,
anxietate, neliniăte, nesiguranța, neîncredere etc).

Despre victimele bullying-ului

Pentru început ar fi bine să-i “identificăm” pe acei copii cu potențial „de victimă”:

copii diferiți de ceilalți, care au anumite particularități;

mai mici;
de o naționalitate diferită;
din centre de plasament,
copiii mai corpolenți sau mai slabi;
mai timizi;
ce provin din familii sărace;
cu abilități sociale mai scăzute, fără prieteni;
nepricepuți la sport;
considerați tocilari;
cu dizabilități sau tulburări de sănătate mintală;
cei care sunt considerați a fi “altfel” de către grup.

Strategii de a-i ajuta pe copiii cu poțential de “victimă”

Acasă:

Să-i ajutăm să-și crească stima de sine;

 Să-i ajutăm să-și facă prieteni (conceptul de „peer body” – colegul „mentor” are rolul de
a-l introduce pe acel copil in grupul de clasa).
Jocurile de rol (discuțiile cu părinții făcute acasă, jocurile de rol, scenariile  imaginare).

În școală:

să-i informăm pe copii și pe părinți despre ce înseamnă bullying-ul;

să se realizeze activități pentru dezvoltarea personală și pentru sudarea relatților între
elevi (jocuri de grup, dezbateri, dialoguri deschise între colegi);
implicarea activă a martorilor;
implicarea consilierilor școlari etc.

Martorii la bullying

Sunt persoanele care iau parte la actul de bullying. Pot fi doar “spectatori”, pot fi
“apărătorii” victimei sau “complicii”, cei care susțin agresorul , sunt elevii care experimentează
sentimentul insecurității statutului în grup, de aceea stau în apropierea agresorului pentru a fi
acceptați de el. Un alt motiv ce-i determină să fie complici este pentru că iși doresc să evite riscul
de a fi agresați si de a deveni, la rândul lor, victime.