Creşterea a tracţiunii prin postcombustie

1. Optimizarea performanţelor
În cazul în care se urmăreşte obţinerea unor performanţe maxime, în regim de postcombustie, este
necesară alegerea corespunzătoare a parametrilor de bază ai M.T.R. neforţat.
Creşterea forţei specifice a M.T.R. – PC este asigurată de mărirea lui C5 a M.T.R. , dată de relaţia

 p
k ' −1

C5 = ϕ ar ⋅ 2 ⋅ i4* 1 − ( H* ) k '  (1)
 p4 

Viteza C5 devine maximă în cazul în care pH / p4* este minim sau, p4* /pH este maxim.

p4* p* p* p* p* p*
= 4* ⋅ 3* ⋅ 2* ⋅ *1 ⋅ H
pH p 3 p 2 p1 p H p H

p4* π
= σ ca* ⋅ σ da
*
⋅ π d ⋅ c* (2)
pH δT
În cazul unui M.T.R., lT* ≅ lC* , atunci

* *
lC* id
l ⋅η ≈
η c*
Tid T

Înlocuind lucrurile mecanice ideale şi prelucrând expresia obţinută, rezultă

k ' −1

* −1
 i* 1 *
k −1
 k'
δT = 1 − 1* ⋅ * * (π c k − 1) (3)
 i3 ηT ⋅η c 
Prin urmare, raportul presiunilor devine
k ' −1
p4*  i* 1
k −1
 k'
= σ ca* ⋅ σ da
*
⋅ π d ⋅ π c* 1 − 1* ⋅ * * (π c* k − 1) (4)
pH  i3 ηT ⋅η c 
p4*
= f (π c* ) *
pH T3
*
= ct .
T1

Dacă se reprezintă grafic această dependenţă, se obţine o familie de curbe (Fig.1).

1
 Fig. 1

Prin urmare, la orice regim de zbor şi de funcţionare există, un grad de comprimare optim la care
p4* / p H este maxim. Ca atare, extrapolând există π c*opt la care Fsp p devine maximă.

Valoarea gradului de comprimare optim se poate determina analitic, prin simpla derivare a raportului
π c* / δ T* în raport cu π c* . Se obţine, în final,
k
 i3* * *  k −1
 1 + i * ⋅ ηT ⋅ ηc 
π c*opt p = 1  (5)
 2 
 
 
Se poate face o comparaţie între variaţiile celor două forţe specifice cu gradul de comprimare, (Fig.2)

Fig. 2

2
 Se poate constata că π c*opt p > π c*opt , dar rămâne în gama valorilor uzuale de grade de comprimare care se

obţin în prezent. Rezultă, deci, că gradul de comprimare reprezintă un criteriu real de optimizare a forţei de
tracţiune la M.T.R. –P.C.
Variația consumului specific de combustibil, prin comparaţie, cu cea a motorului neforţat este
reprezentată în figura 3.
Se constată că există o valoare a lui π c* la care consumul specific csp p devine minim. Se notează această

valoare cu π c*ec p . Se remarcă , π c*ec p < π c*ec şi ceea ce este mai important, π c*ec p = π c*opt p .

Fig. 3

Fizic, această egalitate se explică prin aceea că în sistem se introduce o cantitate de căldură
independentă de regimul de funcţionare.
Avem,
qt = qca + qcp

unde
qca = i3* − i2*
iar
qcp = i4* p − i4*

Prin aducare se obţine

qt = i3* − i2* + i4* p − i4*

sau
qt = (i3* − i4* ) + (i4* p − i2* )

Ţinând seama că

3
 i3* − i4* = i2* − i1*
atunci, în final, se obţine
qt = i4* p − i1* = f (T4*p ) H ,V = ct .

Rezultă, de aici, faptul că M.T.R. –P.C. este singurul motor turboreactor la care se pot optimiza
simultan performanţele sistemului prin intermediul gradului de comprimare.

2. Studiul performanţelor M.T.R.-PC

Forţa de tracţiune a motorului se poate scrie
Fp = Mɺ gat ⋅ C5 p − Mɺ a ⋅V p (6)

unde debitul total de gaze este

 α p +α −1 
Mɺ gat = Mɺ a ⋅  1 +  (7)
 α ⋅ α ⋅ min L 
 p 
iar Vp este viteza aeronavei când motorul este în regim de postcombustie, calculată din considerente
aerodinamice şi de mecanica avionului.
Consumul specific de combustibil devine
Mɺ ct
csp p = 3600 ⋅
Fp

sau
Mɺ ct 1
csp p = 3600 ⋅ ⋅
Mɺ a Fsp p

în care
Mɺ ct α p + α −1 Fp
= şi Fsp p =
Mɺ a α p ⋅ α ⋅ min L Mɺ
a

Prin urmare, rezultă expresia consumului specific de combustibil, în regim de postcombustie

α p +α − 1 1
csp p = 3600 ⋅ ⋅ (8)
α p ⋅ α ⋅ min L Fsp p

Problema determinării performanţelor unui motor turboreactor cu postcombustie comportă două

aspecte:
a) Determinarea performanţelor când se impune o temperatură maximă a gazelor de ardere prin
postcombustie T4*p ;

b) Determinarea temperaturii maxime T4*p care asigură o anumită creştere a forţei de tracţiune

∆F=(Fp-F)/F [%]

4
 În primul caz, admiţând regimul de zbor cunoscut, se determină excesul de aer αp, i4* p , din ecuaţia

energiei în camera de postcombustie. Se presupun cunoscuţi parametrii motorului neforţat Mɺ a , α, şi T3*

care permit calculul lui Mɺ gat .

Viteza de evacuare, C5 p, a gazelor de ardere în urma postcombustiei, în cazul destinderii complete a

gazelor de ardere este

 k ' −1

* 
 
pH k ' 
C5 p = φar p ⋅ 2 ⋅ i4 p 1 −  *   (9)
p 
  4 p  

Evident
pH pH p4* δ T* p4*
= ⋅ = ⋅ ( 10 )
p4* p p4* p4* p π d ⋅ σ da
*
⋅ π c* ⋅ σ ca
*
⋅ σ cp* p4* p

în care δ T* are expresia ( 3 ), iar i4* p a fost determinat anterior. Se poate calcula fără dificultăţi Fp şi csp p .

În al doilea caz, se cunoaşte ∆F şi se determină Fp =f(1+∆F/100).

Fp/F = Fsp p/Fsp = f(αp , T4*p ) = 1+∆F/100 = cunoscut.

Se admit, deci, diferite temperaturi T4*pi şi la fiecare, se determină αpi, respectiv se poate reprezenta

f(αp, T4*p ) = f( T4*p )

Evident, la f = 1+∆F/100 rezultă T4*p , valoare care permite calculul tuturor performanţelor motorului.

Situaţia reală de calcul este, însă, mai complexă, deoarece intervine şi viteza de zbor care este funcţie de
forţa de propulsie. Cu toate acestea, situaţia are o soluţie ce poate fi stabilită.

3. Studiul caracteristicilor

Întrucât motorul funcţionează la turaţia de calcul, caracteristicile de exploatare vor fi cele care se referă
la viteza şi respectiv înălţimea de zbor.
Primele două caracteristici se tratează unitar prin intermediul caracteristicii de zbor.
a) Caracteristica de viteză cuprinde variaţiile Fp şi csp p , în funcţie de viteză, dacă T4*p = ct. şi H = ct. ,

adică

 Fp = Fp (V )
 ( 11 )
csp p = c sp p (V ) H ,T * = ct .
4 p

b) Caracteristica de înălţime este reprezentată de familia de curbe care cuprinde variaţiile Fp şi csp p , în

funcţie de H, dacă V şi T4*p sunt constante, adică

5
  Fp = Fp ( H )
 ( 12 )
csp p = c sp p ( H ) V ,T * = ct .
4 p

Caracteristicile se calculează analitic, simultan, pe baza relaţiilor

F p = Mɺ a ⋅ Fsp p

p π*
Mɺ a = Mɺ a0 ⋅ π d ⋅ H ⋅ *c
p0 π c0
k
 V2  k −1
π d =  1 + 
 2 ⋅ iH 
k
  k −1
*
 lc*0 ⋅η c* 
π c = 1 + 2 
 i +V 
 H
2 

Fsp p = (1 + mct ) ⋅ c5 p − V p

 k ' −1

  p  k'

C5 p * 
= ϕ ar p ⋅ 2 ⋅ i4 p 1 − * H 
p  
  4p  
 

1 + α ⋅ min L * Pci ⋅ ξ cp α + α p + α ⋅ α p ⋅ min L − 1 *

⋅ i4 + = ⋅ i4 p
α −1 αp (α − 1) ⋅ α p

Pci ⋅ ξ ca  1  *
i2* + = 1 +  ⋅ i3
α min L  α ⋅ min L 
α p +α − 1
mct =
α ⋅ α p ⋅ min L

pH δ T*
=
p4* p π d ⋅ σ da
*
⋅ π c* ⋅ σ ca
*
⋅ σ cp*
k'

*
 i H* 1 *
k −1
 k ' −1
δ = 1 − * ⋅ * * (π c k − 1)
T
 i3 ηT ⋅η c 

3600 α p + α − 1 1
csp p = ⋅ ⋅
min L α p ⋅ α Fsp p