Constituția României a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției

României prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de
29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.
Mai mult de jumătate din articole au suferit modificări mai mici sau mai mari.
În cadrul Capitolului V, dedicat Administrației publice au existat de asemenea modificări. De
exemplu actualul art 118, fostul art 117 a fost completat aliniatul (1):” În condițiile legii și ale
tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în
sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii.” .
Scopul adăugării acestei prevederi este penteu a evidenția importanța și necesitatea respectării
tratatelor la care România este parte. De asemenea se dorește impregnarea cu caracter obligatoriu
a dispozițiilor tratatelor.
De asemena, în cadrul articolului 120 (2) , fostul articol 119, se prevede dreptul cetățenilor care
aparțin unei minorități naționale având o pondere semnificativă, la folosirea limbii minorității
respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrație publice și cu serviciile publice
deconcentrate. Este necesar recunoașterea acestui drept de către statul român pentru că el asigură
egalitate între cetățeni.
Un alt articol modificat este art 119 (în trecut art 120). Acest articol se referă la atribuțiunile
Consiliului Suprem de Apărare a Țării care până în 2003 nu erau menționate
explicit:”participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemul
de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii”. S-a dorit
amintirea lor concretă pentru a asigura interpretarea corectă a textului legii.
Ultimul articol este articolul 123 care se referă la prefect. Modificările sunt aduse alineatelor (3)
și (4). Conform articolului (3) atribuțiunile prefectului sunt stabilite prin lege organică.
Introducerea aliniatului (4) în această formă asigură inexistența raporturilor de subordonare între
prefecți și consiliile locale, primari, consilii județene și președinții acestora. Scopul introducerii
acestui aliniat este pentru a elimina orice urmă de control sau influențe între cele două tabere.
Concluzionând, scopul acestei revizuiri a fost de modernizare a sistemului românesc, în speță
sistemul administrativ românesc.