3.

PROCEDEUL BRAS
3.A Descrierea pozitiei corpului pe apa si a miscarilor de picioare.

Mişcările de picioare

În procedeul bras, picioarele au un important rol propulsiv, preluând de la mişcarea braţelor faza de
împingere.

Acţiunea este simultan- simetrică şi se realizează în principal în plan orizontal. Se execută în două
faze:

a. faza pregătitoare – picioarele, depărtate aproximativ la lăţimea umerilor, realizează flexia

genunchilor simultan cu o uşoară flexie a şoldurilor, pentru a nu scoate călcâiele afară din apă, când
sunt apropiate spre şezută.

Şoldurile se flexează când bazinul coboară şi trunchiul se ridică pentru inspiraţie. Astfel, coapsele
prezintă o suprafaţă progresiv înclinată, iar moleculele de apă alunecă lent în jurul lor, determinând
formarea de curenţi turbionari mici. În momentul maxim al flexiei gambelor pe coapse, picioarele
sunt în eversie (mişcare complexă – flexie, pronaţie, abducţie);

b. faza propulsivă, numită şi împingere – asigură înaintarea. Pe parcursul extinderii progresive a

genunchilor, tălpile presează apa pe o traiectorie semicirculară, uşor în exterior, în jos şi apoi în
interior, cu presiuni minime înapoi. Picioarele acţionează asemănător elicei unui vapor, modificându-
şi treptat unghiul de atac.
În finalul acţiunii, ele sunt extinse şi adduse (vârfurile depărtate şi călcâiele apropiate la poziţia
iniţială).

Între cele două faze ale lucrului picioarelor se înregistrează un moment de alunecare.
Faza propulsivă este uniform accelerată şi se realizează în interiorul liniei umerilor, printr-o mişcare
“îngustă”.

Greşeli
a. în faza pregătitoare:
-flexia pronunţată a şoldurilor – coapsele sunt poziţionate spre verticală, determinând o suprafaţă
aproape plană şi creşterea rezistenţei de formă;
-menţinerea călcâielor apropiate şi depărtarea gununchilor – determină rezistenţă crescută la
înaintare, propulsia (faza următoare) fiind realizată direct spre înapoi;
-depărtarea călcâielor şi menţinerea genunchilor apropiaţi – propulsia va fi realizată mult spre
exterior;
b. în faza propulsivă:
-împingerea cu gleznele în extensie – apa este lovită de sus în jos şi spre înapoi, fără efect propulsiv;
-orientarea asimetrică a picioarelor – unul loveşte apa, celălalt o împinge;
c. pe mişcarea în ansamblu:
-executarea mişcării la o adâncime prea mare sau imediat sub nivelul apei;
-mişcări scurte, cu frecvenţă mare şi amplitudine mică;
-acţiuni iniţiate din genunchi – eficienţă scăzută.

Pozitia pe apa - ????

3.B Descrierea tehnicii miscarilor de brate

Mişcările de braţe
Prin traiectoria descrisă, braţele asigură faza de tracţiune (propulsivă), precum şi înălţarea corpului
pentru executarea inspiraţiei şi diminuarea rezistenţei frontale.Mişcările se realizează simultan –
simetric, pe sub nivelul apei, pe durata a două faze:

a. Tracţiunea(energica) – prin flexia articulaţiilor mâinilor se realizează prinderea apei. Apa este
împinsă spre exterior, în afara lăţimii umerilor, pe o traiectorie oblic, lateral şi în jos. Presiunea
asupra apei continuă spre exterior şi în jos, cu deplasări minime spre înapoi, prin flexia progresivă a
coatelor. Când mâinile, coatele şi umerii se aliniază şi când între antebraţ şi braţ se formează un
unghi de aproximativ 900, braţele se apropie trunchi “strângerea umerilor”. Apoi, palmele presează
spre interior şi în sus, către piept. Presiunea este întreruptă când palmele se apropie una de cealaltă,
“faţă în faţă”, la aproximativ 10 cm.

b. Revenirea se realizează prin extinderea spre înainte şi orientarea palmelor în jos.

Pe sfârşitul fazei de tracţiune, când braţele încep să se apropie, umerii se ridică din apă, pentru
inspiraţie şi pentru a permite flexia minimă a soldurilor.Acceleraţia maximă se înregistrază în
momentul “strângerii coatelor”.

Greşeli
a. la tracţiune:
-vâslire “îngustă”, cu exercitarea presiunii mai mult spre înapoi cu mâinile ca “padelele” – propulsia
este dominată de rezistenţă;
-vâslire “largă” – presiunea este exercitată mult peste lăţimea umerilor; nu se realizează înălţarea. –
forţa tracţiunii este diminuată, iar prelungirea traiectoriei nu compensează frânarea la deplasarea
braţelor spre trunchi;
-orientarea palmelor faţă în faţă înainte de a se alinia coatele şi umerii – apa este comprimată sub
piept, diminuând eficienţa vâslirii;

b. la revenire:
-poziţionarea mâinilor în extensie;
-depărtarea mâinilor una de cealaltă – în ambele cazuri creşte

Exercitii :
- pe uscat , miscari imitative ale bratelor, din stand aplecat
-acelasi exercitu coordonat cu respiratia specifica
-brate bras cu miscari de picioare craul sau future , coordonat cu respiratia .
-executarea miscarilor de brate din culcat pe o banca coordonata cu respiratia
-in apa mica, efectuarea lucrului de brate din stand aplecat, cu respiratie specifica
-in bazin adanc , brate bras din alunecarea pe piept , cu picioarele sustinute de un flotor.