Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C. 238-92 INSTRUCTIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND REALIZAREA BETOANELOR DE CLASA BC 60
C. 238-92 INSTRUCTIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND REALIZAREA BETOANELOR DE CLASA BC 60
BETOANELOR DE CLASA Bc 60 - Bc 80
Indicativ: C 238-92
Cuprins
* OBIECT
* DOMENIUL DE APLICARE
* MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR
* STABILIREA COMPOZITIEI BETOANELOR
* PREPARAREA, TRANSPORTUL SI PUNEREA ÎN OPERA A BETOANELOR
* TRATAREA BETONULUI SI DECOFRAREA
* CONTROLUL CALITATII
* ANEXĂ: INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND REALIZAREA BETOANELOR
FLUIDE DE CLASA Bc 60 - Bc 80. CARACTERISTICI DE CALCUL ALE BETOANELOR DE
CLASA Bc 60 - Bc 80
1. OBIECT
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc condiţiile de realizare a betoanelor fluide de clasă Bc
60 - Bc 80 şi cuprind prevederile specifice referitoare la:
* compoziţia betoanelor;
[top]
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.2. Date fiind caracteristicile superioare privind rezistenţa la compresiune şi durabilitatea acestor
betoane, se recomandă utilizarea lor cu precădere la realizarea elementelor din beton armat la
care solicitările reclamă rezistenţe mari în special de compresiune ale betonului, la elementele
prefabricate sau monolit din beton precomprimat de mare deschidere, la elemente sau structuri
speciale situate în condiţii severe de expunere (medii agresive, îngheţ-dezgheţ etc.).
2.3. Datele principale privind caracteristicile de calcul ale betoanelor de clasă Bc 60 - Bc 80 sunt
prezentate în Anexa la prezentele instrucţiuni.
[top]
Ciment
3.1. La prepararea betoanelor se vor utiliza cimenturile Portland fără adaos P 55, P 50 şi P 45.
3.2. Alegerea tipului de ciment, în funcţie de clasa betonului se face conform tabelului 1.
TABELUL 1.
Tip ciment
Clasa betonului
P 45 P 50 P 55
Bc 60 R U U
Bc 70 U R U
Bc 80 - U R
R - ciment recomandabil
3.3. Utilizarea altor tipuri de ciment de mare rezistenţă (ex. cimenturi cu aditivi la măcinare), se
poate face numai cu avizul CEPROCIM - INCERC.
Agregate
* pietriş, sorturile 7-16 (7-20) mm sau 5-10, 10-20 mm provenit din sfărâmarea artificială a rocilor
dure, nealterate din carierele de piatră (granit, bazalt, dacit, andezit, granodiorit, diabaz, etc.) sau
din balastiere (silico-calcare, calcare dure, gresie, etc.).
3.5. Proporţiile dintre diferitele sorturi de agregate se vor combina în aşa fel încât, curba de
granulozitate a agregatului total să se încadreze în limitele prevăzute la capitolul 4.
Praf de silice
3.6. Se va utiliza praf de silice de la Combinatul de fero-aliaje Tulcea, captat uscat la electrofiltre
şi depozitat în silozuri.
3.9. Depozitarea prafului de silice pe şantier se va face în silozuri special amenajate care vor fi
distinct marcate.
Aditivi
3.10. În vederea reducerii substanţiale a cantităţii de apă de amestecare pentru realizarea unor
rapoarte A/C cât mai mici şi a obţinerii lucrabilităţii L5 (tasare 15...20 cm), la prepararea
betoanelor se va utiliza unul din aditivii superplastifianţi FLUBET sau VIMC 11.
3.11. Aditivul superplastifiant FLUBET se utilizează sub formă de soluţie cu concentraţia de 30%.
Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească aditivul şi modul de utilizare sunt
reglementate prin normativul C 140-86, anexa V.3.2 cu completările publicate în B.C. nr. 11/1987.
3.12. Aditivul superplastifiant VIMC 11 se utilizează sub formă de soluţie cu concentraţia de 20%.
Pentru condiţiile tehnice şi modul de utilizare se recomandă prevederile din “Instrucţiuni tehnice
provizorii pentru folosirea superplastifiantului VIMC 11 la prepararea betoanelor, C.D. 137-81".
3.13. Alegerea unuia din cei doi aditivi se va face în general pe criterii economice (disponibilitate
de piaţă, preţ, etc.), eficienţa lor tehnică fiind comparabilă.
3.14. Utilizarea altui tip de aditivi superplastifiant din ţară (ex. aditivul complex ADCOM în curs de
finalizare) sau din import se va face numai cu avizul INCERC.
3.15. În cazul în care, la executarea lucrărilor pe şantier este necesară prelungirea duratei de
transport sau menţinerea lucrabilităţii betonului pe o durată mai mare de timp, sau din motive
tehnologice se prevede întârzierea începutului întăririi betonului, pe lângă aditivul superplastifiant
se poate utiliza şi un aditiv întârzietor.
3.16. Utilizarea concomitentă a celor doi aditivi (superplastifianţi şi întârzietori) se va face numai
pe baza unui studiu efectuat de INCERC.
Apa
3.17. Apa utilizată la prepararea betoanelor va îndeplini condiţiile termice din STAS 790-84.
[top]
4.2. La stabilirea compoziţiei betoanelor se vor respecta toate prevederile din normativul C 140-
86 anexa V.2, dacă acestea nu contravin prevederilor specifice din prezentele instrucţiuni.
2. Se stabileşte raportul A/C maxim în funcţie de clasa betonului şi tipul de ciment conform
tabelului 2.
TABELUL 2
Tip ciment
Clasa betonului P 45 P 50 P 55
I II I II I II
OBSERVAŢII:
A - reprezintă cantitatea de apă de amestec, fără aditiv;
3. Se determină dozajul de ciment - C', pornind de la o cantitate de apă de amestecare A' = 170
4. Se stabilesc cantităţile de praf de silice (PS) şi aditivi (AS), pe baza următoarelor proporţii:
- aditiv superplastifiant (FLUBET sau VIMC - soluţii cu concentraţia de 30% respectiv 20%) =
5...7% în greutate faţă de cantitatea de ciment.
în care:
TABELUL 3.
0-3(0-5)
max 10 20 40 (50) 60 (70) 90 100
3-7(5-10)
min 2 10 30 (40) 50 (60) 80 90
7-20(10-20)
8. Se adoptă compoziţia preliminară pentru care, cu dozajul minim de ciment, rezistenţa betonului
la vârsta de 28 zile este cel puţin egală cu valoarea indicată în tabelul 4.
TABELUL 4
Bc 60 68 73
Bc 70 77,5 83
Bc 80 88,5 94
[top]
5.1. Dozajul materialelor componente se va face gravimetric, respectându-se abaterile prevăzute
în normativul C 140-86. Abaterea la dozarea prafului de silice va fi de 3%, iar la aditivii
superplastifianţi de 5%.
5.3. Durata maximă de transport a betonului este cea prevăzută în normativul C 140-86. În cazul
în care se constată o reducere accentuată a lucrabilităţii betonului se pot lua următoarele măsuri:
- utilizarea unei doze suplimentare de aditivi superplastifiant de cca. 5 l/mc pentru reducerea
betonului la lucrabilitatea iniţială;
- posibilitatea măririi duratei de vibrare în cazul unor elemente puternic armate sau cu secţiuni
reduse, fără risc de sedimentare (segregare a betonului);
- posibilitatea turnării de la o înălţime liberă mai mare decât cea prevăzută în norme ca urmare a
lucrabilităţii mari şi coeziunii foarte bune a betonului;
- necazuri privind pompabilitatea betonului (mai ales pe timp călduros şi în varianta transportului
prin conducte la înălţimi sau distanţe mari), ca urmare a pierderii rapide a lucrabilităţii;
- apariţia unor posibile accidente la reluarea betonărilor după întrerupere sau la execuţia prin
glisare, datorită tendinţei de întârziere a întăririi betonului în prima fază, urmată apoi de o
accelerare accentuată (ajungând la 24 de ore la rezistenţe de 30-50% din valoarea existenţei la
28 de zile);
[top]
6.1. Durata de tratare a betoanelor se recomandă să fie cel puţin dublată faţă de cea a
betoanelor obişnuite prevăzute în normativul C 140-86.
6.2. La decofrarea elementelor, se vor respecta cel puţin prevederile prevăzute în normativul C
140-86, corespunzătoare cimentului P 40. Se pot lua în considerare şi termene mai mici de
decofrare în funcţie de evoluţia reală a rezistenţelor betoanelor în cauză.
[top]
7. CONTROLUL CALITATII
7.2. Condiţii speciale privind calitatea materialelor componente şi a betonului precum şi modalităţi
de control şi interpretare pot fi stabilite prin caiete de sarcini anexă la proiectul lucrărilor la care se
utilizează betoane de clasă Bc 60 - Bc 80.
TABELUL 5.
Clasa betonului
Bc 60 Bc 70 Bc 80
(N/mmp)
54,5 62 72
(N/mmp)
67 78 89
ANEXĂ
Valorile rezistenţelor caracteristice şi ale rezistenţelor de calcul de bază sunt prezentate în tabelul
A.1.
TABELUL A.1.
Clasa betonului
Tipul rezistenţei Simbol
Bc 60 Bc 70 Bc 80
Compresiune
Rck 45 51 56,8
Întindere
Rtk 2,78 3,02 3,25
Compresiune
31,5 36 40
Întindere
1,85 1,92 2,05
2.1. Pentru elementele din beton precomprimat, rezistenţa medie la compresiune pe cuburi a
betonului necesară în faza de transfer a forţei de precomprimare R bo, se prescrie în proiect în
funcţie de starea de eforturi la transfer şi de caracteristicile armăturii pretensionate, în corelare cu
condiţiile tehnologice de execuţie a elementelor, dar nu va avea valoarea mai mică decât cea
dată în tabelul A.2.
TABELUL A.2.
Clasa de beton a
Bc 60 Bc 70 Bc 80
elementului
Rbo min N/mmp 49
2.2. Rezistenţele de calcul ale betonului la transfer, necesare pentru verificarea la starea limită de
TABELUL A.3.
(N/mmp) 49 52 55 59 62
40 42 45 49 52
TABELUL A.4.
Clasa de beton a
Bc 60 Bc 70 Bc 80
elementului
Deformaţia specifică ultimă are în funcţie de clasa betonului, valorile prevăzute în tabelul A.5.
TABELUL A.5.
Clasa de beton a
Bc 60 Bc 70 Bc 80
elementului
[top]