Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I definesc o
ri; (€
Ir
spa!iu aerian anumiti estg ;f.,, i;i: ..1. ..it.,t::;:::',1..,
stabile;te limitele intre doui sau mai
ape
(formi)a multe unitifi politice (cum ar fi statele
sol rr,, direclia ei toincide cu paralela sau meridi,rr
teritorial6 cu
sau zonele administrative).
I
teritoriului geografir (de exemplu, o po(iune a frontic
subsol platoul continental
i. dintre 5.U.A. (anada); ti
mare teritoriali
di*xxiiffi;&i**
inclus intre qranife
;j;S
dintre sate sau chiar dintre vatrd pi
L ..|.1:::|'j'':t..i:l]
,j'
.-,,',,,,..,t1
Elementele
teritoriului
de stat
Suprafala statelor variazi intre 0,,14 km'
mo5ia satului; 1i,r,,r, r ::rr
i .r.r 1r;f,i:iiiiri"l; termen specifit romanesc, L ffilffiw:ffi
(Vatican) 9i 17,'l milioane km' (Rusia).
) i;i1,.'. .,:;,, ;,.,3 :l:i
desparte uscatul
dintre doui state;
r
foarte mari 0 frontierd este deseori mai
convenlionali
,r cu suprafele de peste complexi decit apare pe hart6,
MIL 7 milioane km'(Rusia, unde este redatd ca o linie
mijlocii, miri;ifoarte mici llir a ciror suprafatd este urmeaza linia celor mai inahe varlur
-- cuprinsd intre
(anada, China, S.U.A., punctate ce se insinueazi de-a
lr;:t cu suprafele mai micide Brazilia, Australia) si lungul crestei unui munte, pe ,. . ', r,:i separi in doua parti apcl
0,5 milioane km'(143 de 0,5-1 milion km'
intre 1-4 milioane km' cursul unui fluviu sau apare pur;i unui fluviu situat intrr,
(20 de state; ca exemple
state, printre care Grecia, (23 de state, printre care simplu, ca o linie in deSert. Dar nu teritoriile slatelor vr.r irrc
Japonia, Congo); menliondm Pakistan,
lndia, Argentina, Sudan). toate frontierele sunt la fel.
Mozambic, Chile);
[- ROMANIA
Grani!5 1""'-l _
t,*
!- '-!r
fluvialS;
o frontiera ,:,i frontieri internationala granifi t,- BULGAlIIA
aproximativa, care sau granili internd, terestri L
nu a fost inci contestata in mod direct
ridicati topografic de citre doui sau mai
sau se bazeaza pe multe liri sau
rli linia exterioara a marii terilorial' (po,rll
ridicdri topografice subdiviziuni ale unei
la 3 - 12 mile marine, uneori /00 nrik,
depasite istoric; tiri. Ea reprezinta o
marine fatJ de linia tarmului ), dirrrokr rl
granitd temporari, (are se ,tflJ marea libera sau
creati ca un rdspuns
internationala,
pentru solutionarea
Supralata ( mri km')
runui rorrflict arm.tl;
ct'f r\-drJl r- r.t
'l lr f.
11l{R-\\fi,.{i St.\
pl,l\JEt,'-, -JJ
I
ciFllJ,p/\Flll-E
l,-"*ii'.*
h,l?,
Fl E'glol\l\LE
rr.
; --
tt",'
1r,
TJE iJ I/\-fE
4/
Statele moderne au apirut Pe fundamentale ale statulul comunitate umana ai carei membri locuiesc pe acelasi teritoriu, vorbesc aceeasi limbd .si au aceleapi tr,rdilrr
't,"
,s:n*#***:*mg*; ",,i.\,t \
,,r'
R.P.Chinezi - statul cu cel mai mare numar de locuitori de pe glob (1 ,3 miliarde, adici 21,6% din
populalia Tenei);ilndia ('l miliard de locuitori, respectiv 16,60/odin populalia mondiald);
cu numir mediu
"xwx*,
r intre 100;i 500
""*rg*!ili"';
M i intre 5 5i 50 milioane de locuitori;
r intre 50;i 100 milioane
de locuitori (12 state,
milioane de locuitori
(5.U.A., lndonezia,
Brazilia, Pakistan, M, rrn!'i l i'rx {l,,rh
r'.l.rlol,,r (ilrit l,r I
in aceasti categorie sunt incluse dintre care menfiondm: Rusia, Japonia,
lt lrx,r,tt"irr) | I',
majoritatea statelor de pe glob Mexic, Germania, Bangladesh, Nigeria), I I trrr ,,rxr | 1,,
I | ,rr rrrr
([anada, Maroc, lrak, 0landa, Turcia, Egipt); care dcfin )20/odin
llomania t'tr.). popul,rlia rnondiala; ili l i, *TtrTmmr