Biochimie curs III 09.03.

2020

IMOBILIZAREA COVALENTA E/transpotori anorganici

Transportori anorganici prezenti in natura sb forma de complexe moleculare in care exista unele
grupari functionale capabile sa interactioneze cu alte grupari fuc=nc prez pe ale specii molec pot fi
utilizare pe ptocesul de imobilizare covalenta a enzilmelor in vederea retineri aceseteia si utilizarii in
diff scopuri. De regula la nivel molec organice care interact cu complec anorg se intalnec grpari funct
amino special grefate care pot fi punctul de pleacre in vderea realizarii leg covalente cu enzimele.
Intre supf anorg util ca suport si ghemul statistic enzilmatica treb asigurata o dist min (un bat) care sa
permita ghemului statistic sa fie suspendat in conditi in care conformatia acesteia sa nu fie afectata
profund si activitaatea enzimatica. Gruparea amino grefata pe compusul org de legatura va reactiona
pe constituirea unui brat cu gl in prez enzimei. Enzilmele indiferent de natura si capacitatea catalitica
poseda cel putin o grupare amino libere prezenta in lanturi polipeptidic provenita din restul risinic
astfel gruparea amino din compusul org anterior fixat pe suportul anorg si gruparea amino din lantul
proteinenzimei vor reactioana cu gr carbonil prez pe glutalaldehida si astfel se constitue un brat
minimal intre supf anorg si ghemul statistic enzimatic. Enzimma in acest mod (fixata covalent)
poseda acttivitate enz diminuata insa suficienta pentru a tranf molecula supstratului in produsul
dorit fie in sist ststi sau flaut (curgere).se mai poate realiza un brat insa de dim mai mici prin
utilizarea unor tiocetone ca reactanti in urma interactiei intre izotiocianati . gruparea mino din
enzime constitue de asemenea de leg baza schiff si astfel enzima este legata covalet prin intermediu
bratului anterior constituit

IMOBILIZAREA E/ polimeri sintetici

De reg se utiliz polizaharitele care contin grupari hidroxil libere . se tinde obtinerea unui brat in
vederea retineri covalente a enzimei prin intermediu unui conpus etilenoxidul. Etilenoxidul prezinta
o str ciclica constituita din 3 Atomi in care undele de valenta nu sunt respectata ,din aceasta cauza
ciclurile triatomice sint instabile si tind sa se rupa (sa se stabilizeze) si odata cu ruperea se realizeaa
in conditi blande legarea macromolec prin intermediu grupari amino(din aceasi provenienta).

In prezenta polimerilor naturali sau sintetici care poseda grupari carboxili libere acestea se tranf in
clorurile care poseda activitate mare comparativ cu gruparea carboxil si prin proces de acilare restul
de clorura de acid reactioneaxa cu gr amino prezent in proteinenzime constituind in acest mod leg
covalenta dintre enzima si suport. Dezavantaji ;acestei technici se refera la dim bratului care de reg
nu este corespunzatoare si astfel actvitatea enzimatica poate fi diminuata decat anterior.

RETICULAREA ENZIMELOR

In procesul de reticularea enzilmelor se exploiteaza facputl ca toata enz poseda o gr amino libera si
asftfel in prez glutaldehidei macromolec enz se pot asocia in tre ele in spatiu(reticuleaza si constitue
ochiiul de retea (gelulri la nivelul carora o circula substraturile si resp produsi reactilor enzimaice).
Masa ? poate fi localizaa intrun reactor special si astfel produsil de reactie se poate fie in proces cont
sau discont in urma alimentari reactorului in urma reactant cu substrat. Marele dezanvataj al acestei
techinici se refera la faputl ca prin constituirea de tip baza schiff intre gr carbonil si amino se modif
substantial configuratia proteinenz si odata cu aceasta si activ acesta enzimatica. Chiar si in aceste
conditii de scadere dramatica a CTV ENZ PROCEDEU este util pt ca enzima reticulata poate fi teoretic
ca infinit si poate functioma conti sau discont producand fara posturi suplimentare ?

INCLUDEREA ENZIMELOR IN GELURI

Gelurile sunt sisteme reticulate (soatiale) care poseda ochiul de retea in care daca dim acestora sunt
suficient de mari pot fi fixate macromolec enz prin fizica slaba astfel acest procedeu permite
mentinerea str enzimatice intacte (configurate si conformate) cea ce se traduce printro efficienta f
mare cu tech anterioare . procesul de inglobarede geluri trebuie sa se realizeze in conditii blande
(temp si valori a ph apropriate de cele fiziologice. Pt realizarea practica a acestui procedeu se util
gelurile de agar si alginat care prin incalzire relativ usoare sub 50C se tranf dintro masa semi solida
intro masa fluida care poate dizolva macromolec proteinenzimei. La racirea lenta a sist anterior
constituit enzimele raman in globae in ochiului de retea a agar nestigherite (la capacitate max
catalitca) . problema de rezolvat se refera la inposibilitatea utilizari in sist continu bc este f greu sa
circule prin masa de gel constituita . in ultima perioada se includ enzimele in sisteme macromolec
insitu ,astfel unul sau mai multi monomrei sintetici sunt supusi procesului de polimerizare in
procesul enzimelor cu conditiei in urma polimerizari sa se obt sisteme reticulate in ohciul carora sa
fie fixat fizic macromolec proteinenzimelor. Cel mai cunoscut procedeu utilizat in acest scop este
ploim pirAmidei in mediu apos in prez enzimei. Dezavantajul acestui procedeiu se refera la faptul ca
acrilamida este un neuroparalitic si manipularea acesteia necesita precauti . cataliza heterogena
poate fi util in practica analitica prin include a enzimelor in trun compartiment care este despartit de
alt compartiment prin intemd unei membrane. Membrana este aleasa in asa mod in care ochiul
membranare sa nu permita difuzia proteinenzimei dintrun compartimeint in altul insa sa permita
difuzia substratului in produs si reacria ca membrana se utilz sticla poroasa , sticla sintetizaata in a
caaaror pori sun tcontrolati pt asigurarea tranf de masa intre cele 2 compartimente. Procesul de
transformare enz este continu si consta in alimentarea continua cu reactant a compartimentuluuui
enzimatic si eliberarea continua a solutiei din cel de al doilea compartiment care este bogata in
produs de reactie. Dezavantjul acestui procedeu se refera la faptul ca solutia finala (din
compartimentul 2) contine majoritar produsul de reactie dar si cantitati variante ale reactantului (si
acesta este difuzabil prin membrana) si din acesta cauza este necesar un proces de difuzare in
obtineri produsului de reactie dorit . reactorul gaz m

REACTORUL GAZ MMBRANA este un reactor in care cele 2 compartimente este separata de o memb
semi permeabula cu ochiulilre de retea a membranei permit tranferul prin difuzie simpla a molec org
de dim mici 2aldehide si nu permit tranferul molec mari (enzimelor utilizate si nu permit tranferul
ionilor anorg. Unul sintre modele de rectoare gaz membrana presupune obtinerea acidului lactic in
mod continu din acid piruvic in prez acetaldehidei si alcohol etilic si a borohidura de Na ,proces care
este catalizat de lactathidrogenaza (tranf acid piruv in acid lactic in conditi revresibile si in prez
nicotinamidelor ) si resp alc dehidrogenazei care tranf reversibil alc etilic in acetaldehidic.

MICROREACTORUL

NANOREACTOARE

Moleculele amfifile contin o zona extinsa in spatiu cu characteristici hidrofobe si o zoza f mica cu
charact hidrofile. Acestea intrun mediu apos se pot aranja cu constituirea unor micelle in care zonele
hidrofobe sunt indreptate inspre zona centrala iar zonele se aranjeaza in contant direct cu apa .in
acest mod micela prezinta o relativa stabilitate thermidinamica in raport cu mediul si poate prelua in
zona centrala molec cu charact hidrofobe din mediu. In vederea trANSPORTAari acesteia. Marele
dezanvantaj al micelelor este nposibilitatea de a prelua in zona centrala a unor molec (macromolec)
cu charact hidrofile. Toate enz cunoscute sunt glicoproteine si nu pot fi inglobate in micele . daca pe
baza molec amfifile se constitue corpusculi asemanatori cu micelele care poseda un dublu strat
amfilfilic similar cu dublu strat lipidic membranar . in acest caz corpusculul rezultat poseda o zona
centrala cu charact hidrofile (apoasa) unde pot fi inglibate macromolec enzimelor . agregatul rezultat
se numeste vezicula si poate functiona ca un nanoreactor . aceasta vezicla. Atunci cand se doreste
desfasurarea unei reacti enz in care substraturile din mediu fie sut ioni fie sunt puternic hidrofile sau
de natura macromolec . la nivelul dublului strat amfifilic pot fi incastrate unele specii proteice
capabile sa faca tranferul si a acestor specii in mediu in vezicula.pe langa roulu de tranportotri al
acestor substraturi macromoleculel pot avea rol de recepotori.

Dezavantaj urias- se introduc in biosistem molecule amfifile suplimentare de natura de reg sintetica
care chiar daca sunt in conc f mici nu se cunosc efectele induse

Degradarea cheagurilor- in procesul de constituire a chegurilor fibrinogenul se tranf in fibrina

monomer si frbrina polimer iar in procesul de degradare a cheagurilor trombi (microtrombi) fibrina
polimer se degradeaza pana la sist monomerice capabile sa fie prelaute de lichidele bio in vederea
eliminari. Plasminogenul este o macromolec care este capabila sa interactioneze cu fibrina polimer si
plasminogen se tranf in prez unor activatori unor plasminogeni in plasmina . plasmina astfel
rezultata are capacotatea de a tranf sist reticulat fibrininc in monomer solubili. Pentru realizarea
acestui proces plasminogenul necesita activatori in tre care se intalnesc uni componenti de natura
enzimatica (urochinaza). Daca activatori plaminogenuui se gasesc fixati intrun nano reactor legat de
macromolec plasminogenului nanoreactor care prezinta o stabilitate slaba in raport cu mediu si in
urma interactiei plasmingen fibrina aceasta structura se destrama, activatori sunt _______--

Plasminogenul este tranf chimic in plasmina care este capabila sa degradeze chimic

TRATAMENTUL DIABET-in diabet creste conc circulanta a glucozei pentru diminuarea acesteia conc
trb sa intervina insulina ca hormon hipoglicemiant care poseda structura polipeptidica . tratamentul
in diabet cu ajutorul nanoreactoarelor presupune introdcerea pe cale circulatorie unui nanoreactor
interiorul careia macromolec glucozoxidaza enzima. Glucoza circulanta trb a fie permeabila in raport
cu membrana dublua amfifilica a reactorului si astfel prin difuzie simpla glucoza patrnde in zona
centrala a nanoreactorului in prez insulinei si resp si glucozoxidazei se tranf in acid gluconic. Acidul
gluconic rezultat este permeabil la randul sau in raport cu membrana dublu amfifilica si simultan cu
acest efect modifica in interiorul nanoreactorului valoarea ph ului. Prin modif ph in zona centrala a
nanoreactorului se mareste permeabilitatea membranei dublu amfifilice si astfel insulina care este
un polipetid poate parasi nanoreactorul prin difuzie simpla, patrunde in fluxul sanguin si astfel in
preuna cu glucoza la nivelul celulelor din toate tesuturile creste permeabiltatea membranelor
celulare inraport cu glucoza, activeaza prima reactie chimica din glicolica si astfel declanseaza
procesul de inslunia la nivelul tuturor celulelor detm diminuarea corespunzator a glicemie