MOTIVAŢIA

Versavia Curelaru
 Sumar
1. Definirea motivaţiei. Exemple de
motive

2. Teorii cu privire la motivaţia umană

3. Motivaţia în context şcolar (motivaţia

pentru învăţare)

4. Strategii de stimulare a motivaţiei

elevilor
Versavia Curelaru
 1. Definirea motivaţiei. Exemple de motive
Întrebare: Ce ne determină să acţionăm?
Răspuns: MOTIVAŢIA

Adică:
 un ansamblu de factori dinamici care determină conduita
(Sillamy,1996)

 mobiluri interne ale conduitei (înnăscute sau dobândite,

conştientizate sau neconştientizate) – trebuinţe, impulsuri,
dorinţe, aspiraţii, idealuri etc. (Roşca, 1943)

 proces reglator al activităţii prin: activare, energizare şi

orientare

 motorul personalităţii – îl determină pe individ să acţioneze,

să se dezvolte.
Versavia Curelaru
 Motivaţia=o structură a sistemului psihic uman care
reflectă o stare de necesitate a acestuia.

 Motivul=forma concretă în care se manifestă

această stare de necesitate.

 Exemple de motive:
 trebuinţele = trăirea unei stări de dezechilibru, care
determină individul să acţioneze pentru reechilibrare

 dorinţele = trebuinţe conştientizate

 aspiraţia = dorinţa de a realiza progrese, de a atinge

niveluri superioare de dezvoltare

 interesul = formă motivaţională superioară care cuprinde

pe lângă trebuinţe şi componente cognitive
Versavia Curelaru
 2. Teorii cu privire la motivaţia umană
 Teoria lui Maslow – motivele sunt reprezentate
de trebuinţele umane organizate într-o structură
ierarhică.

 Teoria motivaţiei de realizare (McClelland,

1951) – motivaţia umană are la bază trei motive
fundamentale: nevoia de putere, nevoia de
apartenenţă, nevoia de realizare.

 Teorii cognitive – motivaţia umană este

determinată de trebuinţele subiectului de coerenţă
cognitivă
Versavia Curelaru
 Teoria lui Maslow, 1954

Tezele teoriei:

 Trebuinţele umane sunt organizate într-o

structură ierarhică.

 Trebuinţele umane pot fi clasificate în două

categorii:

 Trebuinţe de deficienţă (reflectă o lipsă a

organismului): fiziologice, de securitate, de
dragoste, de apreciere şi stimă.

 Trebuinţe de creştere sau dezvoltare: de

cunoaştere, estetice, de autoactualizare.
Versavia Curelaru
 Există o ordine de activare a trebuinţelor: o
trebuinţă superioară nu devine motivaţie de
acţiune dacă o alta inferioară nu a fost
satisfăcută.

 Cu cât o trebuinţă se află mai spre vârful

piramidei, cu atât ea este mai specific umană.

 Satisfacerea trebuinţelor de la vârful

piramidei produce mai multă mulţumire
individului decât satisfacerea celor de la
bază.
Versavia Curelaru
Teoria lui Maslow

Nevoia de
autorealizare
Nevoi
estetice şi
cognitive

Nevoia de stimă şi
recunoaştere socială
Nevoia de apartenenţă, de
afiliere (de dragoste, prietenie)
Nevoia de securitate (fizică şi psihică)

Nevoi fiziologice (de aer, apă, somn, hrană,

eliberare de durere etc)

Versavia Curelaru
Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Maslow

 Profesorii trebuie să ştie că nu pot activa

trebuinţele superioare ale elevilor dacă nu au
fost satisfăcute cele de la bază.

 Profesorul poate contribui la satisfacerea

trebuinţelor de securitate, afiliere şi stimă ale
elevilor, pentru ca apoi să activeze şi
trebuinţele cognitive ale acestora.

Versavia Curelaru
 Teoria motivaţiei de realizare
(McClelland, 1951)
Teza fundamentală a teoriei:

 Există 3 nevoi psihologice fundamentale care

determină comportamentul uman:

 nevoia de putere – tendinţa individului de a

conduce, de a domina, a a-şi impune voinţa.

 nevoia de afiliere – dorinţa individului de a fi

acceptat şi iubit de ceilalţi.

 nevoia de realizare – dorinţa de a obţine un

succes, o performanţă într-o acţiune apreciată
social.
Versavia Curelaru
 Atkinson şi McClelland au susţinut că motivaţia de
realizare într-un domeniu ar putea fi prezisă pe
baza următoarei formule:

 Motivaţia de realizare = f (Im x Pr x Atr)

 Im = intensitatea motivului sau a impulsului de

realizare (mobil intern)

 Pr = probabilitatea reuşitei (cât de sigură este

persoana că poate obţine succesul)

 Atr = atractivitatea performanţei (cât de valoros este

succesul pentru persoană)

Versavia Curelaru
 Caracteristici ale persoanelor cu
motivaţie de realizare ridicată
 Sunt realiste;

 Disting situaţiile pe care le pot controla de cele pe

care nu le pot controla;

 Caută acţiuni pe care ştiu că le pot controla pentru a

obţine succesul;

 Au capacitatea de a amâna momentul recompensării;

 Au nevoie să cunoască rezultatele acţiunilor lor.

Versavia Curelaru
 Teorii cognitive ale motivaţiei

Tezele principale ale teoriilor cognitive:

 Implicarea individului într-o sarcină este

determinată de reprezentările cognitive ale acestuia
asupra propriei persoane sau asupra situaţiei.

 Dacă o situaţie sau o stare internă nu corespunde cu

reprezentările cognitive ale individului, el va acţiona
pentru a rezolva această neconcordanţă.

Versavia Curelaru
 O importantă teorie cognitivă care explică motivaţia
şcolară este teoria atribuirii cauzale a succesului şi
eşecului a lui Bernard Weiner (1985):

 Oamenii încearcă să explice succesele sau eşecurile

prin atribuirea lor unor cauze.

 Aceste cauze pot fi clasificate în interne/externe şi

stabile/instabile.

 Prin combinarea celor două dimensiuni se obţin

patru categorii de cauze pe care elevii le invocă
pentru a explica performanţele:
- Cauze interne stabile: capacităţile elevului
- Cauze interne instabile: efortul depus
- Cauze externe stabile: dificultatea sarcinii
- Cauze externe instabile: norocul sau şansa
Versavia Curelaru