Suport Curs Asistent de Gestiune

SUPORT CURS
ASISTENT GESTIUNE
Page 1 of 105
MODULUL 1: CONSIDERATII GENERALE CU PRIVIRE LA STANDARDUL
OCUPATIONAL
Definitie: Asistentul de gestiune este persoana care tine evidenta contabila a

operatiilor financiare ale unei intreprinderi, in conformitate cu principiile generale ale
contabilitatii; verifica calitatea si tipodimensiunile materiilor prime si materialelor,
exactitatea documentelor si operatiilor contabile referitoare la incasari si varsaminte si a altor
operatii financiare; intocmeste state financiare si evidente contabile pentru o perioada
determinata.
Descrierea ocupaţiei
Asistentul de gestiune este persoana care îşi desfăşoară activitatea în
compartimentul financiar-contabil al oricărei unităţi publice sau private şi acoperă parţial sau
în totalitate activităţile acestuia.
In standardul ocupaţional occupational specific se descriu unităţile de competenţă ale
contabilului care nu este autorizat sau expert contabil conform legii dar care, în cazul
organizaţiilor cu cifra de afaceri sub plafonul stabilit prin lege, poate să desfăşoare toate
activităţile financiar-contabile, fără asumarea răspunderii, aceasta revenindu-i
administratorului.
Această ocupaţie se aplică şi contabililor care lucrează în entitati ce au organizat un
departament financiar-contabil, condus de către un contabil-şef sau director economic, care
are studii economice superioare.
Competenţele asistentului de gestiune din standardul ocupational nu se suprapun
competenţelor Contabilului Autorizat sau Expertului Contabil, care îşi asumă prin semnătură
şi parafă conducerea contabilităţii.
Acest curs este structurat pe un numar de 14 sectiuni dupa cum urmeaza:
1. COMUNICAREA INTERPERSONALĂ
Descrie competenţa necesară contabilului pentru comunicarea eficientă cu grupul
demuncă din care face parte şi cu reprezentanţii instituţiilor cu care acesta intră în contact,
care trebuie adaptate in aria de cuprindere a Organigramei entitatii economice (ORG),
Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF), Contractului Individual de Munca
(CIM) si Fisei Postului (FP).
Elementele specifice acestei sectiuni se prezinta in tabelul care urmeaza:
Page 2 of 105
Elemente de competenta Criterii de realizare
1. Stabileşte modul de comunicare 1.1.Modul de comunicare cu grupul de muncă este

stabilit în concordanţă cu tipul acestuia.
1.2.Modul de comunicare respectă canalele de
comunicare optimă ale organizaţiei, pentru
transmiterea eficientă a informaţiilor.
1.3.Barierele de comunicare sunt identificate şi
înlăturate cu promptitudine.
1.4.Stilul de comunicare este aplicat în scopul
întreţinerii unor relaţii durabile şi productive cu
grupul de muncă.
2. Transmite/ primeşte informaţii 2.1.Informaţiile sunt structurate şi transmise

operativ în ordinea importanţei lor în corelaţie cu
specificul fiecărei situaţii în parte.
2.2.Informaţiile sunt transmise periodic sau ori de
câte ori este necesar.
2.3.Informaţiile sunt transmise într-un limbaj
accesibil, clar şi concis.
2.4.Informaţiile primite sunt analizate cu
promptitudine şi responsabilitate.
2.5.Informaţiile sunt transmise/primite cu
utilizarea mijloacelor de comunicare adecvate.
3. Participă la discuţii pe teme 3.1.Participarea la discuţii este constructivă,

profesionale punctele de vedere proprii fiind susţinute în mod
responsabil, cu argumente pertinente.
3.2.Eventualele divergenţe de opinii sunt
soluţionate cu calm şi echilibru.
3.3.Discuţiile sunt orientate cu politeţe , în sensul
concentrării pe subiectul de interes.
3.4.Stilul comunicării, conţinutul şi limbajul sunt
alese în corelaţie cu auditoriul .
3.5.Discuţiile se desfăşoară într-o atmosferă de
respect şi neutralitate.
Variabilele de care se tine cont se refera la:

a. Comunicare : verbală, scrisă, formală, informală.
b. Tipuri de grupuri de muncă : formale, informale, grupuri operative, echipe.
c. Canale de comunicare : verticale ascendente, verticale descendente, orizontale, oblice.
d. Mijloace de comunicare : telefon, fax, e-mail, documente, discuţii individuale sau în
grup.
e. Bariere de comunicare : bariere de limbaj, bariere de mediu, bariere de concepţie, etc.
f. Limbaj de comunicare : verbal, nonverbal.
g. Stiluri de comunicare : formal, informal, ştiinţific, neutru, managerial, solemn,
consultative
Sistemul cu care relationeaza se refera la : colegi, şefi ierarhici, terţi, etc.
Page 3 of 105
2. LUCRUL IN ECHIPA
Sectiunea descrie competenţa contabilului referitoare la identificarea rolului
individual în cadrul echipei, sarcinile şi responsabilităţile ce-i revin şi implicarea personală în
realizarea obiectivelor colectivului de muncă .
Elementele specifice acestei sectiuni se prezinta astfel:
Elemente de competenţă Criterii de realizare

1.Identifică rolul în cadrul 1.1.Identificarea rolului în cadrul echipei se
echipei efectuează
pe baza informaţiilor specifice, disponibile
despre
activitate.
1.2.Atribuţiile specifice sunt preluate
conform
indicaţiilor şefului ierarhic superior.
1.3.Identificarea rolului în cadrul echipei se
realizează
în corelaţie cu obiectivele de realizat.
2.Identifică sarcinile în cadrul 1.1.Identificarea rolului în cadrul echipei se
echipei efectuează
pe baza informaţiilor specifice, disponibile
despre
activitate.
1.2.Atribuţiile specifice sunt preluate
conform
indicaţiilor şefului ierarhic superior.
1.3.Identificarea rolului în cadrul echipei se
realizează
în corelaţie cu obiectivele de realizat.
3. Participă la îndeplinirea sarcinilor 3.1.Sarcinile sunt îndeplinite prin colaborare
echipei permanentă cu ceilalţi membrii ai echipei
pentru corelarea acţiunilor întreprinse şi a
termenelor de realizare.
3.2.Sarcinile sunt rezolvate cu operativitate ,
pentru realizarea lucrărilor la termenul
planificat, asigurându-se calitatea execuţiei.
3.3.Situaţiile neprevăzute sunt rezolvate cu
promptitudine şi solicitudine pentru
asigurarea
continuităţii activităţii.
3.4.Cauzele nerealizării sarcinilor sunt
analizate
cu responsabilitate în vederea înlăturării
disfuncţionalităţilor în activitate.
Variabile specifice care se identifica se refera la:

a. Informaţii specifice domeniului : documente ( R.I., ROF), circuitul documentelor,
b. Membrii echipei : şefi ierarhici, colegi cu care se află în relaţii funcţionale.
c. Şeful ierarhic superior : contabil şef, director economic, manager.
d. Sarcini : colectare, prelucrare, raportare, arhivare a documentelor, etc.
Page 4 of 105
e. Disfuncţionalităţi : neîncadrarea în limitele de timp stabilite, depăşirea costurilor
activităţii, calitatea necorespunzătoare a lucrărilor.
Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

- componenţa echipei
- legislaţia specifică domeniului (Legea nr31/1990, republicata, Legea nr.82/1991 (cu
modificarile si completarile la zi) OMFP nr.3055/2009, 1917/2005 (cu modificarile la zi),
OMFP 3512/2008, prevederilor IAS /IFRS, Codul Fiscal, Codul de Procedura Fiscala,etc;
- relaţiile ierarhice şi funcţionale la locul de munca;
- structura organizatorică şi regulamentul intern al unităţii.
La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

- capacitatea de a identifica rolul şi sarcinile în cadrul echipei de lucru
- capacitatea identificării limitelor de competenţe şi a responsabilităţii proprii
- capacitatea de a se adapta la stilul şi ritmul de muncă al echipei
- capacitatea de respectare a raporturilor ierarhice operative şi funcţionale
3. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ
Aceasta sectiune descrie competenţa contabilului privind identificarea nevoilor personale
de instruire şi stabilirea modalităţilor de realizare a dezvoltării profesionale.
In tabelul urmator sun redate elementele specifice acestei sectiuni:

1. 1. Identifică nevoile de instruire 1.1.Necesarul de instruire este identificat cu
realism funcţie de nivelul de pregătire
propriu.
1.2.Necesarul de instruire se stabileşte pe
baza autoevaluării obiective.
1.3.Nevoile de instruire sunt stabilite funcţie
decerinţele şi noutăţile din domeniu.
2. Stabileşte metodele de instruire 2.1.Metodele de instruire sunt stabilite
funcţie de nevoile de instruire.
2.2.Metodele de instruire sunt stabilite
funcţie de posibilităţile existente.
2.3.Metodele de instruire sunt alese cu
realism, în vederea asigurării unei eficienţe
maxime a pregătirii.
3. Participarea la pregătire/instruire 3.1 Participarea la pregătire se face cu
responsabilitate pentru însuşirea optimă a
cunoştinţelor necesare.
3.2 Participarea la cursuri se face în mod
activ,
conştient, asigurându-se asimilarea
cunoştinţelor
la nivelul propus.
3.3 Instruirea se realizează ori de cate ori este
nevoie, în corelaţie cu modificările legislative
în
domeniu şi noutăţile relevante pentru
activitatea desfăşurata.
Page 5 of 105
a. Metode de autoevaluare: observarea, analiza rezultatelor, analiza erorilor,
comparaţia.
b. Cerinţele locului de muncă: noi proceduri de lucru, noutăţi legislative,
implementarea unor programe informatice, schimbări în structura organizatorică a unităţii.
c. Metode de instruire -teoretice şi practice : cursuri organizate de furnizori de
formare, cursuri organizate în interiorul unităţii, seminarii, colocvii, instructaje.

- legislaţia financiar-contabilă
- legislaţia fiscală
- legislaţia muncii
- cunoştinţe de operare PC.

- capacitatea autoevaluării obiective;
- disponibilitatea de a participa la forme de instruire în domeniul său de activitate;
- capacitatea de asimilare şi de memorare cât mai completă a noilor cunoştinţe;
- uşurinţa de operare cu termeni de specialitate.
4. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII PROPRII

Sectiunea descrie competenţa necesară contabilului pentru stabilirea caracteristicilor
majore ale contextului muncii în vederea organizării eficiente a activităţii.
Din tabelul de mai jos rezulta elementele caracteristice ale sectiunii nr.4, dupa cum
urmeaza:
1. Stabileşte priorităţile zilnice 1.1.Priorităţile zilnice sunt stabilite cu

discernământ, în funcţie de specificul
activităţii.
1.2.Priorităţile zilnice sunt stabilite în
corelaţie cu
indicaţiile primite din surse autorizate.
1.3.Priorităţile sunt stabilite cu
responsabilitate
pentru asigurarea fluenţei în activitate şi
evitarea
disfuncţionalităţilor.
2. Planifică etapele activităţilor 2.1.Etapele de realizare a activităţii sunt

stabilite în
succesiune logică în funcţie de complexitatea
lucrărilor de executat.
2.2 Etapele activităţii sunt stabilite cu atenţie,
în
vederea încadrării în termenele de raportare
impuse.
2.3 Etapele sunt programate cu evitarea
timpilor
Page 6 of 105
morţi sau suprapunerilor, pentru utilizarea cât
mai
judicioasă a timpului alocat.
2.4 Programul întocmit este flexibil,
asigurând
posibilitatea operării de modificări şi adaptări
la
situaţii neprevăzute.
3. Revizuieşte planul de activităţi 3.1 Activităţile nerealizate sunt replanificate

prompt pentru încadrarea în termenele
prestabilite.
3.2 Durata activităţilor este restabilită în
funcţie de
timpul disponibil şi de priorităţi.
3.3 Cauzele nerealizării unor activităţi sunt
analizate în vederea eliminării
disfuncţionalităţilor

-Priorităţile se referă la : diverse raportări la termene stabilite prin lege (declaratii
fiscale lunare trimestriale semestriale etc;
-Surse autorizate : contabil şef, director economic, instituţii publice, etc.
-Disfuncţionalităţi : întârzieri în predarea lucrărilor, erori de înregistrare,
neîndeplinirii sarcinilor curente;
-Situaţii neprevăzute : informaţii lipsă sau incomplete, defecţiuni tehnice, probleme
personale ale membrilor echipei.
- Cerinţe: încadrare în standardele de timp şi de calitate;
- Sarcini: colectare, prelucrare, raportare şi arhivare a documentelor.
- Termene de raportare: impuse de şefi ierarhici superiori sau prevăzute prin lege către
instituţiile, publice.
- Cauzele nerealizării unor activităţi:neatenţie, dezinteres, distorsionarea mesajelor,
supraaglomerarea canalelor de comunicare, lipsa controlului intern.

- priorităţile în activitatea financiar-contabilă
- legislaţia în domeniul financiar-contabil
- specificul domeniului de activitate al unităţii.

- capacitatea de identificare a priorităţilor în activitate
- capacitatea de planificare a etapelor activităţii zilnice
- capacitatea de analizare a sarcinilor de îndeplinit.
- capacitatea de evaluare a complexităţii sarcinilor şi activităţilor de îndeplinit.
- capacitatea de respectare a programului de activităţi şi a termenelor stabilite.
- capacitatea de adaptare a programului la situaţii neprevăzute fără afectarea termenului
final.
5.GESTIONAREA ŞI ARHIVAREA DOCUMENTELOR
Page 7 of 105
Sectiunea de mai sus descrie competenţa necesară contabilului unităţii patrimoniale în
vederea organizării raţionale a gestionării documentelor contabile de la intrare până la
arhivarea lor, si redate in urmatorul tabel:
1. Înregistrează documentele 1.1.Documentele financiar-contabile se

înregistreazărespectând normele legale în
vigoare.
1.2.Documentele se înregistrează respectând
regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii şi circuitul intern al documentelor.
1.3.Documentele se înregistrează funcţie de
specificul, scopul şi destinaţia fiecăruia.
1.4.Înregistrarea documentelor se face cu
responsabilitate, astfel încât să asigure
evidenţa strictă a acestora.
2. Sortează documentele 2.1 Documentele sunt sortate în funcţie de tip
şi conţinut, astfel încât să se asigure
operativitateautilizării lor.
2.2 Documentele se sortează în concordanţa
cu normele referitoare la păstrarea
documentelor.
2.3 Sortarea documentelor se efectuează cu
atenţie şi responsabilitate, în vederea
prelucrării lor eficiente.
3.Îndosariază documentele 3.1.Documentele sunt îndosariate funcţie de
problematica la care se referă.
3.2.Documentele îndosariate sunt ordonate
cronologic, astfel încât să se asigure
operativitatea
consultării lor ori de câte ori este necesar.
3.3.Opisul fiecărui dosar se completează în
corelaţie cu documentele conţinute cu
specificarea tuturor elementelor relevante.
3.4.Dosarele se numerotează
cronologic, în funcţie de necesităţile de
utilizare.
4. Depozitează documentele 4.1.Depozitarea documentelor se realizează
cu respectarea criteriilor de funcţionalitate
pentru accesarea rapidă a acestora în funcţie
de necesităţi.
4.2.Depozitarea documentelor se efectuează
în condiţii de siguranţă pentru evitarea
distrugerii sau dispariţiei acestora.
4.3.Depozitarea documentelor se realizează
cu respectarea prevederilor legislative în
vigoare
5.Arhivarea documentelor contabile 5.1 Arhivarea documentelor se efectuează pe
criterii diferite în funcţie de necesităţi.
5.2 Consultarea documentelor arhivate se
Page 8 of 105
efectuează conform regulilor de organizare şi
funcţionare internă şi a arhivelor.
5.3 Termenele de arhivare a documentelor
sunt stabilite conform actelor normative în
vigoare.

Documentele financiar-contabile : obişnuite: tipizate( fişe de pontaj, note de recepţie,
bonuri de consum, predare şi transfer,
registre, jurnale,balanţă, bilanţ ) şi netipizate ( tabele, centralizatoare, procese verbale, note
contabile )
- cu regim special: facturi fiscale, chitanţe,registre ,jurnale, etc.
- Specificul (tipul) documentelor: tipizate, netipizate.
- Problematica documentelor: documente justificative ( facturi, chitanţe , note de
recepţie,bonuri de consum, de transfer, ştat de plată),documente de plata ( OP, CEC),
documente de evidenţă contabilă (note contabile, fişe de cont, balanţa de verificare ),
documente de raportare (rapoarte de producţie,bilanţ, declaraţii la bugetele de stat).
- Domenii de arhivare a documentelor: mijloace fixe, materiale, obiecte de inventar,
încasări/plăţi casă, bancă, salarii,vânzări,furnizori, import-export,declaraţii fiscale.
- Norme cu privire la păstrarea şi arhivarea documentelor: Legea Contabilităţii, Legea
fondului, arhivistic naţional al României.
- Criterii de arhivare: ordine cronologică, pe domenii, pe tipuri de probleme, etc.

- regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii.
- circuitul documentelor.
- legislaţia specifică ( norme de arhivare, condiţii obligatorii de arhivare, termene de
păstrare, contravenţii ).

- capacitatea de înregistrare a documentelor, cu respectarea normelor legale în vigoare
- rapiditatea şi promptitudinea în sortarea şi îndosarierea documentelor
- capacitatea de îndosariere a documentelor în funcţie de problematica la care se referă
- capacitatea de arhivare a documentelor contabile în funcţie de criteriile stabilite şi cu
respectarea legislaţiei în vigoare.
6.UTILIZAREA PC
Sectiunea 6 descrie competenţa necesară contabilului din cadrul unei entitatii
economice, de a utiliza calculatorul în domeniul său de activitate.
1. Selectează programul specific 1.1.Programul specific este selectat în funcţie

de scopul urmărit.
1.2.Programul este selectat cu discernământ,
în corelaţie cu tipul documentelor de
elaborat.
1.3.Programul este selectat în funcţie de tipul
şi performanţele acestuia.
2. Introduce datele primare 2.1.Datele sunt introduse în totalitate, cu
Page 9 of 105
acurateţe, răspunzând tuturor cerinţelor
programului.
2.2.Mesajele primite sunt analizate şi
interpretate corect în vederea asigurării
continuităţii introducerii datelor.
2.3.Explicaţiile privind conţinutul
documentelor sunt prescurtate în mod
inteligibil pentru interpretarea corectă a
datelor.
3. Verifică şi salvează datele 3.1.Datele introduse sunt verificate cu

profesionalism, pentru asigurarea
corectitudinii documentelor specifice finale.
3.2.Informaţiile sunt salvate şi păstrate cu
respectarea condiţiilor de securitate şi
confidenţialitate.
3.3.Datele sunt salvate şi arhivate pe diferite
suporturi de memorie, asigurându-se
conservarea lor îndelungată ,accesul rapid şi
eficient la informaţii
4.Tipăreşte documentele specifice 4.1.Documentele specifice finale sunt listate
finale în conformitate cu scopul urmărit.
4.2.Documentele finale sunt tipărite în
numărul de exemplare solicitat, în funcţie de
necesităţi.
4.3.Documentele specifice finale sunt listate
cu verificarea îndeplinirii criteriilor de
calitate.
.
-Programe specifice: plăţi-încasari ,vânzări,cumpărări, gestiune, salarii, mijloace fixe,
impor-texport, etc.
-Scop : întocmirea evidenţelor contabile în cadrul unităţii, întocmire deconturi şi
declaraţii
-Tipuri de documente: de intrare, de ieşire, de transfer, de consum, de plată,fişe
fiscale, declaraţii, state de salarii, balanţă, bilanţ, etc.
-Tip program: fişe fiscale,declaraţii, state de salarii, bilanţ, etc.
-Mesaje primite: pozitive, de neconcordanţă a înregistrărilor, de introducere
incompletă, etc.
-Formatul de listat se referă la : formatul hârtiei, margini,poziţia hârtiei ( portret,
landscape), caractere, număr de exemplare, etc.
-Suport de memorie : CD, dischete.
-Criterii de calitate: corecte, complete, conform formatului cerut, etc.

- noţiuni de operare PC
- terminologie ( limbaj ) de specialitate
- tipuri de programe de specialitate
- contabilitate general.
Page 10 of 105
- capacitatea de introducere corectă a datelor
- uşurinţa de operare a calculatorului
- capacitatea de a folosi diferite tipuri de programe specializate şi de imprimante.
7. ÎNTOCMIREA / COMPLETAREA DOCUMENTELOR PRIMARE

Sectiunea descrie competenţa necesară contabilului pentru întocmirea şi completarea
documentelor contabile primare şi verificarea acestora si contin caracteristricile din tabelul
care urmeaza:
1.Întocmeşte documentele contabile 1.1.Documentele primare se întocmesc în

primare netipizate momentul efectuării operaţiunilor
patrimoniale în conformitate cu actele
normative în vigoare şi
regulamentul intern al unităţii.
1.2.Documentele primare sunt întocmite în
mod responsabil, cu includerea tuturor
datelor necesare şi obligatorii pentru
înregistrare în contabilitate.
1.3.Documentele primare sunt întocmite în
funcţie de tipul acestora şi scopul urmărit.
2.Completează documentele contabile 2.1.Documentele contabile primare sunt

primare completate corect şi citeţ, cu includerea
tuturor datelor necesare pentru a fi
înregistrate în contabilitate.
2.2.Documentele primare se completează
utilizând terminologia de specialitate.
2.3.Documentele conţin informaţii autentice,
valabile şi exacte.
3.Verifică modul de 3.1.Documentele sunt verificate cu urmărirea

întocmire/completare a documentelor respectării tuturor criteriilor de completare.
3.2.Documentele sunt verificate având în
vedere
normele legale în vigoare.
3.3.Eventualele erori constatate sunt
remediate
operativ, corecturile fiind efectuate în
condiţiile
prevăzute de dispoziţiile legale.

a. Documente primare:- tipizate ( facturi, chitanţe, bilanţ contabil, ştat de plată,
-netipizate : centralizatoare, procese-verbale, procese verbale
de inventariere, bugetul de venituri şi cheltuieli, contul de execuţie bugetară,etc.
Page 11 of 105
Acte normative în vigoare: Legea Contabilităţii, Nomenclatorul Registrelor si Formularelor
Tipizate, Nomenclatorul Formularelor Comune, etc.
b. Documente cu regim special: bvca, cec-uri, bilete la ordin, etc.
c. Criterii de completare: forma, calcule aritmetice, conţinutul de fond.
d. Documente primare interne : bon de consum, foaia de parcurs, cec de numerar
,factura, ordin de plată.
e. Documente primare externe:factura furnizorului, extrasul de cont.
f. Datele necesare înregistrării documentelor în contabilitate: număr, data, conţinutul
operaţiei patrimoniale, datele cantitative şi valorice,menţionarea părţilor ,semnături,etc.
g.Prevederile legale referitoare la întocmirea şi completarea documentelor : Legea
Contabilităţii
h.Grafice de circulaţie : individuale, de structură, sintetice.

- tipuri de documente primare
- regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii
- conţinutul documentelor primare ( tipizate si netipizate)
- modul de operare PC şi programele contabile specifice
- terminologia de specialitate
- legislaţia specifică domeniului.

- capacitatea de întocmire a documentelor primare netipizate;
- responsabilitatea, atenţia şi precizia în completarea documentelor;
- discernământul şi responsabilitatea cu care se efectuează verificarea completării
documentelor;
- operativitatea în identificarea neconformităţilor faţă de cerinţele legale;
- folosirea corectă a limbajului de specialitate.
Page 12 of 105
8 .CONTAREA OPERAŢIUNILOR PATRIMONIALE
Sectiunea 8 descrie competenţa necesară contabilului pentru analiza contabilă a

documentelor primare colectate, identificarea elementelor şi operaţiunilor patrimoniale,
pentru contarea acestora şi conceperea articolului contabil. Aceste caracteristici se prezinta in
urmatorul tabel astfel:
1.Analizează contabil documentele 1.1.Documentele primare sunt analizate cu

primare colectate atenţie, în scopul identificării corecte a
operaţiilor economice sau financiare pe care
le reprezintă.
1.2.Analiza contabilă se efectuează logic,
pentru determinarea tuturor elementelor
necesare identificării operaţiilor.
1.3.Documentele primare colectate sunt
analizate cu promptitudine, în ordine
cronologică pentru efectuarea rapidă a
înregistrărilor contabile necesare.
2.Identifică operaţiile economice şi 2.1.Operaţiile economice reflectate în
elementele patrimoniale. contabilitate sunt reale .
2.2.Conţinutul operaţiilor economice asigură
corespondenţa conturilor în care se vor
înregistra
operaţiile respective.
2.3.Identificarea elementelor patrimoniale,
respectiv a structurilor de activ şi pasiv care
se
modifică, se efectuează ţinând cont de
funcţiile
conturilor
2.4.Determinarea conturilor corespondente
are la
bază Planul General de Conturi .
3.Contează elementele patrimoniale 3.1.Asocierea simbolurilor de cont

elementelor
patrimoniale, are la bază Planul general de
conturi, asigurându-se corectitudinea contării
structurilor patrimoniale.
3.2.Asocierea conturilor elementelor
patrimoniale este efectuată cu atenţie şi
realism .
3.3.Contarea analitică este efectuată funcţie
de nevoile curente ale unităţii .
4. Concepe articole contabile 4.1.Articolele contabile sunt concepute cu

atenţie, astfel încât acestea să reflecte
modificările patrimoniale produse de
Page 13 of 105
operaţiile economice.
4.2.Articolul contabil respectă forma grafică
impusă de prevederile legale, funcţie de
numărul conturilor corespondente şi scopul
întocmirii lor.
4.3.Articolul contabil cuprinde toate
elementele
care prezintă interes pentru contabilitate.

- Operaţiuni economice, financiare: creştere, micşorare.
- Elementele necesare identificării operaţiilor : conturi corespondente de activ şi de
pasiv.
- Planul general de conturi: al agenţilor economici , al instituţiilor publice, etc.
- Funcţiile contului :economică, contabilă, de control, de calcul, de grupare.
- Forma grafică a articolului contabil ( după numărul conturilor ): simplă, compusă
- Scopul întocmirii articolului contabil: înregistrare curentă, stornare.
- Elementele articolului contabil : formula/le contabilă/le, data efectuării
înregistrării,explicaţia operaţiunii economice financiare.

- tipurile de documente contabile primare
- tipuri de operaţii economice
- elementele patrimoniale
- planul de clasificare a conturilor
- regulile de funcţionare a conturilor, şi funcţiunile lor.

- capacitatea de analiză contabilă a documentelor primare
- capacitatea de identificare a operaţiunilor economice şi elementelor patrimoniale
- spiritul analitic şi atenţia asupra planului de conturi
- capacitatea de memorare a conturilor şi simbolului corespunzător
- discernământul în alocarea unui simbol de cont pentru fiecare element
- raţionamentul în conceperea articolului contabil
Page 14 of 105
9. EFECTUAREA DE CALCULE SPECIFICE
Unitatea descrie competenţa necesară contabilului în vederea stabilirii tipului de
calcule necesare , a formulei de calcul de aplicat şi efectuarea calculelor contabile specifice.
Elementele detaliate ale acestei sectiuni sunt redate in urmatorul tabel:
1. Stabileşte tipul de 1.1.Stabilirea tipului de calcule se realizează cu atenţie, funcţie

calcule necesare de obiectivele urmărite, în scopul asigurării corectitudinii
datelor.
1.2.Stabilirea tipului de calcule se efectuează
conform legislaţiei în vigoare, pentru asigurarea legalităţii
datelor.
1.3.Tipul de calcule este stabilit în funcţie de
datele de prelucrat.
2. Stabileşte formula de 2.1.Formula de calcul se stabileşte funcţie de
calcul obiectivul urmărit şi datele disponibile.
2.2.Formula de calcul se stabileşte conform
legislaţiei în vigoare, asigurându-se
corectitudinea datelor contabile.
2.3.Formula de calcul se stabileşte cu atenţie şi discernământ.
3. Efectuează calculele 3.1.Calculele se efectuează utilizând formulele specifice
fiecărui obiectiv urmărit.
3.2.Calculele se efectuează cu exactitate, cu rolul de a asigura
realitatea rezultatelor.
3.3.Calculele se efectuează utilizând tehnica de de calcul din
dotare.

- Obiectivul urmărit: amortizare, uzura, TVA, diferenţe de preţ, rentabilitatea
unităţii, majorări, penalizări, salarii ,indexări, corelaţiile balanţei de verificare,calcule de
încadrare a cheltuielilor în bugetul de venituri, cheltuieli cu deductibilitate limitata, cheltuieli
nedeductibile, etc.
- Datele care stau la baza calculelor : indici de majorare, cursuri valutare,
informaţii puse la dispoziţie de instituţii publice, documentele justificative şi contabile.

- contabilitate generală
- noţiuni de matematică, statistică
- legislaţia din domeniul financiar-contabil
- terminologia de specialitate.

- capacitatea de stabilire a tipului de calcule necesare
- capacitatea de stabilire corectă a formulelor de calcul în concordanţă cu obiectivul
urmărit şi cu respectarea prevederilor legislative în vigoare;
- atenţia si responsabilitatea în efectuarea calculelor în concordanţa cu obiectivele
urmărite;
- uşurinţa şi precizia manipulării datelor.
Page 15 of 105
10 .COMPLETAREA REGISTRELOR CONTABILE
Sectiunea 10 descrie competenţa necesară contabilului pentru pregătirea registrelor contabile

şi completarea acestora în conformitate cu precizările legale in vigoare.
Detaliile acestei sectiuni sunt redate in tabelul care urmeaza:
1.Pregăteşte registrele 1.1.Registrele contabile se pregătesc în funcţie de tipul şi

contabile regimul acestora.
1.2.Registrele contabile sunt pregătite cu respectarea
regulilor stabilite prin actele normative în vigoare.
1.3.Pregătirea registrelor contabile se realizează cu
verificarea concordanţei formei şi conţinutului acestora cu
modelele incluse în actele normative în vigoare.
2.Completează registrele 2.1.Registrele se completează cronologic, în scopul

contabile identificării şi controlului permanent al operaţiunilor
efectuate.
2.2.Registrele se completează periodic, cu respectarea
termenelor prevăzute de lege, funcţie de tipul acestora.
2.3.Datele înscrise în registre sunt corecte şi exacte
asigurându-se respectarea stricta a realităţii economice a
entitatiii.
2.4.Eventualele erori de completare sunt remediate
conform regulilor specifice prevăzute în actele normative
în vigoare.
2.5.Completarea registrelor contabile se efectuează cu
menţionarea tuturor elementelor relevante pentru
conţinutul acestora.

Tipuri de registre contabile: Jurnal, Inventar, de Casă, Vânzări, Cumpărări,Cartea
Mare, etc.
b.Regimul registrelor contabile: registre cu regim special, registre normale
c: Reguli de întocmire a registrelor contabile: reguli privind numerotarea, parafarea
,numărul de exemplare, termene de întocmire.
d. Acte normative : Legea Contabilităţii, Nomenclatorul Registrelor şi Formularelor
Tipizate,
e.Nomenclatorul Formularelor Netipizate, etc.
f. Forma de prezentare a registrelor contabile: registre, foi volante, fişe, documente
informatice.
g.Periodicitatea completării registrelor: zilnic, lunar, anual, la nevoie.
h.Elementele registrelor contabile: fel, numar, data documentului justificativ, sumele
corespunzătoare operaţiilor efectuate, conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare
semnăturile pentru întocmire şi verificare, explicaţiile operaţiilor.
- Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

- actele normative în vigoare
- modul de completare a registrelor contabile
Page 16 of 105
- noţiuni de operare PC
- terminologia de specialitate.

- daca sunt stabilite correct bazele de evaluare
- capacitatea de pregătire a registrelor contabile
- operativitatea şi corectitudinea completării datelor în registrele contabile
- rigurozitatea în respectarea termenelor de completare , prevăzute în legislaţie
- operativitatea în identificarea erorilor şi corectarea lor conform prevederilor legale
- corectitudinea folosirii limbajului specific.
11. INTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE

Aceasta sectiune descrie competenţa contabilului pentru colectarea datelor necesare
întocmirii balanţei de verificare, completarea şi controlul corectitudinii acesteia.
1. Colectează documentele 1.1.Documentele necesare sunt colectate în funcţie de

necesare tipul balanţei de verificare întocmit.
1.2.Documentele colectate conţin date reale şi exacte,
asigurându-se astfel înregistrarea corectă în contabilitate
a operaţiilor patrimoniale.
1.3.Colectarea documentelor se realizează cu
organizarea acestora conform conţinutului pentru
operativitatea înregistrării datelor.
1.4.Documentele sunt colectate în totalitate şi
corespund perioadei de întocmire a balanţei.
2. Întocmeşte balanţa de 2.1.Balanţa de verificare este întocmită corect cu

verificare includerea tuturor conturilor unităţii patrimoniale.
2.2.Balanţa de verificare se întocmeşte cu respectarea
termenelor legale prevăzute.
2.3.Balanţa de verificare se întocmeşte cu
responsabilitate, asigurând reflectarea realităţii
economice a unităţii patrimoniale.
3. Verifică soldurile finale şi 3.1.Verificarea se realizează prin corelarea soldurilor

creditoare conturilor sintetice cu cele analitice.
3.2.Verificarea se realizează prin urmărirea
concordanţei dintre soldurile balanţei şi funcţiile
conturilor.
3.3.Verificarea se efectuează cu responsabilitate şi
atenţie.
Page 17 of 105
 Tipuri de balanţe: -sintetice
-analitice
 Documentele necesare întocmirii balanţei : note contabile.
 Conţinutul documentelor necesare : salarii , vânzări, casa, banca, mijloace
fixe, obiecte inventar.
 Elementele conturilor : simbol, denumire, solduri iniţiale şi debitoare, rulaje
debitoare şi creditoare, totalul sumelor creditoare şi debitoare, soldurile finale
debitoare şi creditoare.
 Documente de verificare : Registrul jurnal, Registrul Cartea-mare.
 Documente ce se întocmesc pe baza balanţei : bilanţ contabil, scrisoare de
bonitate, atestat fiscal, indicatori, analize economicoo-financiare etc.
- Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

- formatul şi regulile de întocmire a balanţei de verificare.
- legislaţia specifică din domeniul financiar-contabil
- funcţiunile conturilor.

- capacitatea de organizare şi centralizare a documentelor necesare întocmirii balanţei
- capacitatea de întocmire a balanţei de verificare
- perspicacitate în depistarea erorilor şi operativitatea înlăturării lor
- capacitatea de a manipula corect cifre
- capacitatea de verificare a corectitudinii întocmirii balanţei de verificare cu
urmărirea
- concordanţa dintre soldurile balanţei şi funcţiile conturilor.
12. EVALUAREA PATRIMONIALĂ

Sectiunea 12 descrie competenţa necesară contabilului pentru organizarea procesului de
evaluare aelementelor patrimoniale sau a întregului patrimoniu al unităţii.
1. Pregăteşte procesul de 1.1.Procesul de evaluare este pregătit cu

evaluare determinarea corectă a obiectului evaluării în
funcţie de scopul urmărit.
1.2.Principiile evaluării se stabilesc în funcţie de obiectul
supus evaluării, pentru o reflectare cât mai fidela în procesul
evaluării.
1.3.Metoda de evaluare este stabilită funcţie de necesităţi ,
scopul urmărit şi conform cerinţelor legislaţiei în vigoare.
1.4.Regulile de evaluare sunt stabilite funcţie de forma şi
metoda de evaluare, pentru obţinerea unei imagini fidele
asupra structurilor patrimoniale.
2. Evaluarea 2.1.Patrimoniul este evaluat cu respectarea
patrimoniului regulilor de evaluare a structurilor patrimoniale stabilite în
procesul de pregătire.
2.2.Evaluarea patrimoniului se efectuează cu
Page 18 of 105
obiectivitate şi realism .
2.3.Datele utilizate în procesul evaluării sunt
corecte, în concordanţă cu caracteristicile
structurilor patrimoniale evaluate.
3. Stabileşte rezultatele 3.1.Rezultatele evaluării sunt stabilite în

evaluării concordanţă cu scopul urmărit .
3.2.Rezultatele evaluării sunt stabilite corect şi cu prudenta.
3.3.Diferenţele constatate în plus sau în minus se înregistrează
în conformitate cu prevederile legale.

 Obiectul evaluării :întreg patrimoniul unităţii sau anumite structuri
patrimoniale.
 Scopul evaluării: stabilirea creanţelor,datoriilor, solvabilităţii, rentabilităţii
unităţii,sarcinii fiscale,capacităţii de finanţare,inventariere ,vânzare, lichidare, fuziune,
divizare, reevaluare.
 Principiile evaluării : principiul prudenţei, principiul permanenţei metodelor,
principiul valorii reale, principiul costului istoric..
 Metode de trecere in consum: FIFO, LIFO,CMP
 Forme de evaluare : curentă, periodică ( evaluare de inventar, evaluare
bilanţieră )
Reguli de evaluare a structurilor patrimoniale : reguli de evaluare la intrarea , reguli de
evaluare la iesire, reguli de evaluare la inventar, reguli de evaluare la bilant, periodică.
 Date utilizate : baza de evaluare.
 Caracteristicile structurale : uzura, amortizarea, preţul pieţei, raport
cerere/ofertă, priorităţi,etc.

- noţiuni de matematică
- structurile patrimoniale şi regulile de evaluare a acestora.
- legislaţia economico-financiară
- limbajul de specialitate.

- capacitatea de pregătire a procesului de evaluare, cu stabilirea principiilor evaluării
şi alegerea metodei de evaluare în funcţie de scopul urmărit
- capacitatea de a efectua calcule matematice
- capacitatea de stabilire a formei şi metodei de evaluare
- rapiditatea şi promptitudinea în gândire
- capacitatea de analiză şi sinteză a datelor
- capacitatea de evaluare şi interpretare obiectivă a datelor.
Page 19 of 105
13. ÎNTOCMIREA BILANŢULUI CONTABIL
Aceasta sectiune descrie competenţa necesară unui contabil pentru colectarea datelor
necesare, situatiilor financiare anuale, verificarea corelaţiilor bilanţiere şi întocmirea anexelor
la bilanţ cu reflectarea situaţiei economice reale a unităţii patrimoniale.
Elementele definitorii ale acestei sectiuni sunt redate astfel:
1. Colectează datele necesare 1.1.Datele necesare întocmirii situatiilor financiare anuale

sunt preluate corect din documente contabile , pentru
prezentarea reală a patrimoniului unităţii.
1.2.Datele sunt colectate în timp util, în scopul întocmirii
bilanţului contabil în termenul legal prevăzut .
1.3.Datele sunt colectate în corelaţie cu conţinutul
documentelor bilanţiere, cuprinzând toate elementele
necesare pentru completarea acestora.
2.Introduce datele în formatul 2.1.Datele sunt introduse cu respectarea formatului
bilanţier bilanţier stabilit prin lege.
2.2.Datele sunt introduse în totalitate, pentru
asigurarea reflectării corecte şi complete a
activităţii economice a unităţii patrimoniale.
2.3.Datele sunt introduse cu atenţie, în succesiunealogică
impusă de document.
3.Verifică corelaţiile bilanţiere 3.1.Verificarea bilanţului se efectuează în
concordanţă cu normele metodologice în vigoare.
3.2.Eventualele necorelări sunt identificate şi
analizate operativ, în scopul asigurării
corectitudinii datelor înscrise în bilanţ.
3.3.Corelaţiile bilanţiere sunt verificate cu atenţie şi
responsabilitate.
4. Întocmeşte anexele la bilanţ 4.1.Anexele se întocmesc în concordanţă cu
normele metodologice în vigoare, în funcţie de tipul
unităţilor patrimoniale.
4.2.Anexele se întocmesc cu atenţie, asigurându-se
explicitarea imaginii fidele a datelor înscrise în bilanţ.
4.3.Completarea anexelor se face cu încadrarea în
termenele prestabilite.

- Date necesare întocmirii bilanţului :balanţa de verificare, calcule analitice ale
cheltuielilor deductibile, ale cheltuielilor cu deductibilitate limitata, impozitului pe profit,
date statistice, date informative, etc.
-Formularele raportarilor financiare sunt: bilant, cont de profit sau pierdere, situatia
mopdificarilor de capital, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative..
-Tipul unităţilor patrimoniale: publice, private
- Anexe la bilanţul instituţiilor private: repartizarea profitului, situaţia creanţelor şi a
altor datorii, plăţi restante, constituirea, utilizarea rezervelor şi fondurilor,impozite,taxe şi alte
obligaţii, situaţia activelor imobilizate, alte informaţii.
Page 20 of 105
- Anexe la bilanţul instituţiilor publice : contul de execuţie a bugetului instituţiilor
publice, contul de execuţie privind intrările de credite externe, situaţia soldurilor conturilor de
disponibilităţi, situaţia privind conturile deschise şi plăţile prin casă efectuate prin trezoreriile
statului,situaţia privind execuţia cheltuielilor angajate la finele trimestrului, etc.

- tipurile de date necesare întocmirii bilanţului contabil
- legislaţia economico-financiară
- conţinutul şi modul de completare al bilanţului contabil
- operare PC şi programele specializate.

- capacitatea de colectare operativă a datelor necesare întocmirii bilanţului contabil
- capacitatea de încadrare atentă a conturilor în posturile din bilanţ
- capacitatea de utilizare corectă a datelor folosite la completarea posturilor din bilanţ
- capacitatea de corectare promptă a erorilor şi/sau necorelărilor descoperite
- capacitatea de întocmire şi predare a documentelor la termenele prevăzute
- capacitatea de lucru cu cifrele
- capacitatea de analiză comparată a datelor din bilanţul contabil
- capacitatea de interpretare a rezultatelor.
14. TRANSMITEREA DOCUMENTELOR SPECIFICE

Ultima sectiune descrie competenţa contabilului privind transmiterea documentelor
specifice atât în interiorul unităţii patrimoniale cât şi în exteriorul acesteia.
1. Identifică documentele 1.1.Documentele de transmis sunt în concordanţă cu

de prevederile legale, asigurându-se legalitatea
transmis raportării activităţii.
1.2.Identificarea documentelor se realizează în timp
util pentru încadrarea transmiterii în termenele stabilite.
1.3.Documentele sunt identificate în corelaţie cu scopul
urmărit.
2. Stabileşte modalităţile de 2.1.Modalităţile de transmitere a documentelor sunt stabilite
transmitere în corelaţie cu regulamentul intern al unităţii şi prevederilor
legale în domeniu si cu circuitul documentelor aprobate de
managementul de top.
2.2.Modalităţile de transmitere sunt stabilite în funcţie de
destinaţia documentelor .
2.3.Modalităţile de transmitere sunt stabilite în funcţie de
timpul disponibil şi termenul de predare a documentelor.
3. Transmite documentele 3.1.Documentele sunt transmise cu respectarea tuturor
specifice prevederilor relevante cuprinse în normele legale în vigoare.
3.2.Documentele sunt transmise cu utilizarea
modalităţii celei mai eficiente, în funcţie de scopul propus.
3.3.Transmiterea documentelor este efectuată cu
operativitate, în scopul respectării termenelor legale de
raportare a datelor.
3.4.Transmiterea documentelor este efectuată
respectându-se principiul confidenţialităţii.
Page 21 of 105
4.Urmareşte respectarea 4.1.Graficele de circulaţie a documentelor sunt întocmite în
circuitului corelaţie cu prevederile legale şi cu regulamentul intern
documentelor în interiorul 4.2.Circuitul documentelor răspunde cerinţelor de informare
unităţii rapidă din momentul intrării în unitate până în momentul
arhivării lor sau ieşirii din unitate.
4.3.Traseul de mişcare al documentelor este raţional şi corect
dimensionat, în scopul circulaţiei logice a acestora între
compartimentele implicate.

- Modalităţi de transmitere a documentelor : poştă, poştă specială, fax, curier,
delegat, e-mail,etc.
- Destinaţia documentelor : instituţii publice , bănci , clienţi, furnizori.
- Documentele de transmis: în exteriorul unităţii (declaraţii, documente de plata,
bilanţ contabil,etc), în interiorul unităţii ( documente contabile diverse)
- Graficele de circulaţie : individuale, de structură, sintetice
- Prevederile relevante privind transmiterea documentelor : termene, destinaţie,
scop.
Scop : transmiterea în interiorul unităţii patrimoniale, în exteriorul unităţii.

- tipuri de documente de transmis
- norme privind funcţionarea instituţiilor sau societăţilor cu care intră în contact.
-cunoştinţe legislative referitoare la termenele de transmitere şi destinaţia
documentelor contabile.
- modalităţi de transmitere a documentelor.

- capacitatea de identificare a documentelor de transmis în funcţie de scopul propus
- capacitatea de stabilire a modalităţilor de transmitere a documentelor în corelaţie cu
destinaţia acestora;
- capacitatea de transmitere a documentelor în corelaţie cu legislaţia în vigoare;
- capacitatea de transmitere operativă a documentelor, cu respectarea principiului
confidenţialităţii;
- spiritul organizatoric demonstrat în procesul de transmitere al documentelor;
- rigurozitatea în respectarea termenelor şi a condiţiilor de transmitere;
- simplitatea, flexibilitatea şi eficienţa organizării circuitului documentelor.
* *
Page 22 of 105
BIBLBLIOGRAFIE
1.. *** Legea nr.31/1990, republicata;
2. *** Legea nr.82/1991, republicata;
3. *** Legea nr.571/2003, republicata (Codul Fiscal);
4. *** OG nr.92/2003, republicata (Codul de Procedura Fiscalal);
5. *** HG nr.44/2003, republicata (Norme de aplicare a Codului Fiscal);
6. *** Legea nr.53/2003 (Codul Muncii);
7. *** OMFP nr.1917/2005;
8. *** OMFP nr.3512//2008;
9. *** OMFP nr.2169//2009;
10. *** OMFP nr.3055/2009;
11..*** Standardul Ocupational - Contabil
Page 23 of 105
MODULUL 2: ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII
In conformitate cu prevederile Legii contabilitatii (Legea nr.82/1991, republicata, cu

modificarile si completarile la zi), obligatia de a organiza şi conduce contabilitatea proprie
revine regiilor autonome, societatilor comerciale, organizatiilor cooperatiste, societatilor
bancare, institutiilor publice de subordonare centrala sau locala, fundatiilor, sindicatelor, altor
organizatii obstesti, precum şi persoanelor fizice care presteaza activitati independente sau
efectueaza acte de comert şi sunt inmatriculate la Registrul Comertului. Acestea sunt entitati
patrimoniale denumite unitati patrimoniale.
În functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea este organizata pentru
urmatoarele categorii de unitati patrimoniale:
A. entitati economice sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu,

adecvat profilului de activitate, având drept obiect producerea de bunuri, circulatia
marfurfurilor, banilor şi titlurilor de valoare, servicii bancare, lucrari executate, prestari de
servicii de transport şi asigurare.
Specific acestor entitati patrimoniale este faptul ca se conduc dupa principiul gestiunii
economice, respectiv işi acopera cheltuielile din veniturile proprii şi realizeaza profit. Dupa
forma juridica de constituire şi functionare, unitatatile economice se prezinta astfel:
- a1. Regii autonome sau societatile nationale se înfiinteaza pentru domenii

strategice ale economiei nationale şi anume producerea de energie electrica, industria de
armament, transporturi feroviare, exploatarea resurselor subsolului;
- a2. Societatea in nume colectiv este : societate de persoane, constituita in baza

increderii dintre, asociati avand doi sau mai multi asociati. Acestia pot fi persoane fizice sau
persoane juridice. Actul constitutiv este contractul de societate, iar raspunderea pentru
obligatiile asumate de societate, societatea comerciala raspunde cu patrimoniul social, iar
daca acesta este neindestulator, asociatii vor raspunde nelimitat (cu propriul lor patrimoniu) si
solidar (daca patrimoniul societatii este insuficient pentru plata datoriilor societatii, creditorii
acesteia vor putea urmari pe oricare dintre asociati pentru acoperirea acestora).
Denumirea societatii, trebuie sa contina numele a cel putin unui asociat, urmat de
mentiunea "societate in nume colectiv", scrisa in intregime sau prescurtat "SNC". Daca
numele unei persoane straine de societate figureaza in firma societatii, cu consimtamantul
acelei persoane, aceasta devine raspunzatoare nelimitat si solidar cu ceilalti asociati.
Asociatii sunt liberi sa determine marimea capitalului social, neexistand o limita
minima a capitalului social, asa cum se intampla in cazul societatilor de capitaluri.
Capitalul social este fractionat in parti de interes. Acestea sunt, in principiu, netransmisibile.
In cazul decesului unui asociat, cesiunea (transmiterea) partilor sale de interes catre o alta
persoana are loc numai daca in actul constitutiv s-a prevazut in mod expres continuarea
activitatii societatii cu mostenitorii.
a3. Societatea in comandita simpla - in mare parte trasaturile analizate la
societatea comerciala in nume colectiv se regasesc si in cazul societatii in comandita simpla.
Societate de persoane, avand la baza constituirii sale increderea dintre asociati, avand
doi sau mai multi asociati, cu precizarea ca in societatea in comandita simpla sunt doua
Page 24 of 105
categorii de asociati: asociati comanditari (adica asociatii care finanteaza societatea, dar nu
participa in mod direct la conducerea si administrarea acesteia) si asociati comanditati
(asociatii care administreaza efectiv societatea). Pentru constituirea unei astfel de societati
este necesara participarea a cel putin unui asociat comanditar si a unui asociat comanditat.
Raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este urmatoarea, asociatii
comanditari raspund doar în limita aportului la capitalul social, asociatii comanditati raspund
pentru obligatiile societatii in mod nelimitat si solidar, la fel ca asociatii dintr-o societate in
nume colectiv;
Denumirea societatii trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii
comanditati, cu mentiunea "societate în comandita" scrisa in intregime. Daca in denumirea
societatii figureaza si numele unui asociat comanditar, acesta devine raspunzator nelimitat
si solidar cu asociatii comanditati pentru obligatiile sociale.
Capitalul social este alcatuit din totalitatea aporturilor asociatilor comanditari,
neexistand o limita minima a acestuia. Capitalul social este fractionat in parti de interes.
Cesiunea partilor de interes are loc in aceleasi conditii ca in cazul societatii in nume colectiv.
Conducerea este realizata de catre asociatii comanditari care reprezinta majoritatea
absoluta acapitalului social
Calitatea de administratori o pot avea doar asociatii comanditati.
Dizolvarea societatii, poate avea loc pentru cauze generale (trecerea timpului
stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii
sau realizarea acestuia, declararea nulitatii societatii, hotararea Adunarii Generale, hotarârea
tribunalului, falimentul societatii) sau pentru cauze specifice (faliment, incapacitate,
excludere, retragere, deces al singurului asociat comanditat ori comanditar). Daca societatea
are un singur asociat comanditat sau un singur asociat comanditar, moartea acestui asociat
duce la dizolvarea societatii, cu exceptia cazului in care exista clauza in contractul
de societate de continuare a societatii cu mostenitorii asociatului decedat.
a4. Societatea pe actiuni, reprezinta cel mai complet si, totodata, mai evoluat
tip de societate comerciala, aceasta este societate de capital.
Numar de actionari este doi sau mai multi. Facem mentiunea ca in cadrul acestui tip de
societate comerciala capitalul prezinta importanta sporita in comparatie cu calitatile pe care le
au actionarii.
Specific societatilor pe actiuni este faptul ca acestea se pot constitui in doua
modalitati:
a. constituire prin subscriere integrala si simultana a capitalului social - la fel
ca in cazul oricarei alte forme de societate comerciala;
b. constituire prin subscriptie publica - situatie in care se va intocmi, de catre
fondatorii societatii pe actiuni, un prospect de emisiune, persoanele interesate in a deveni
actionari la respectiva societate comerciala, subscriind actiuni.
Raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor detinute in entitate.
Denumirea acestui tip de societate este alcatuita dintr-o denumire liber aleasa, la care
se adauga,, SA”.
Capitalul social este de minim 90.000 lei, care este este fractionat in actiuni cu o valoare de 0,1
lei.
Pe fiecare actiune se vor specifica elementele de identificare ale societatii (denumirea
si durata societatii, data actului constitutiv, numarul de inregistrare la oficiul Registrului
Comertului, codul unic de inregistrare sinumarul Monitorului Oficial al Romaniei, partea a
IV-a, in care a fost facuta publicarea, capitalul social,numarul actiunilor si numarul lor de
ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate, avantajele acordate
fondatorilor).
Page 25 of 105
Actiunile pot fi nominative (in continutul lor este indicata persoana titularului) si la
purtator (persoana care detine actiunea este considerata actionar). Este posibila conversia
actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative.
O actiune poate fi transmisa, avand insa caracter indivizibil. Detinerea unei actiuni da
actionarului urmatoarele drepturi: dreptul la vot, dreptul de a fi informat, dreptul la dividende,
dreptul de aparticipa la Adunarile Generale, dreptul asupra partii corespunzatoare in urma
lichidarii societatiicomerciale.
Obligatiunile sunt titluri emise de societatea pe actiuni si care dovedesc realizarea
unui imprumut de catre societate. Valoarea lor minima este de 2,5 lei, iar detinatorii de
obligatiuni sunt creditori ai societatii pe actiuni respective.
Conducerea este asigurata de catre Adunarile Generale. Acestea pot imbraca forma
AdunariiGenerale Ordinare si a Adunarii Generale Extraordinare.
Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an, avand ca atributii:
- sa aprobe situatiile financiare anuale;
- si sa fixeze dividendele;
- sa aleaga si sa revoce membrii Consiliului de Administratie, respectiv ai consiliului
de supraveghere, si cenzorii;
- sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli
- sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor sucursale
sau puncte de lucru ale entitatii.
Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar pentru a
lua o hotarare in urmatoarele cazuri:
- schimbarea formei juridice a societatii; mutarea sediului societatii;
- schimbarea obiectului de activitate a societatii;
- infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare (sucursale, agentii,reprezentante
sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv
nu seprevede altfel);
- prelungirea duratei societatii; majorarea capitalului social;
- reducerea capitalului socialsau reintregirea lui prin emisiunea de noi actiuni;
fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
- dizolvarea anticipata a societatii; conversia actiunilor nominative in actiuni la
purtator sau a actiunilorla purtator in actiuni nominative;
- conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;
- conversia uneicategorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;
- emisiunea de obligatiuni; orice alta modificare aactului constitutiv sau oricare
alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea Adunarii Generale Extraordinare.-
Administrarea societatii pe actiuni este realizata intr-una din cele doua modalitati
prevazute deLegea nr. 31/1990 privind societatile comerciale: sistemul unitar si sistemul
dualist.
a.Sistemul unitar de administrare a societatii pe actiuni presupune ca societatea
este administratade unul sau mai multi administratori. Numarul acestora trebuie sa fie impar,
iar in situatia in care sunt mai multi administratori, atunci ei constituie un Consiliu de
Administratie, din care se alege un presedinte al consiliului.
Consiuliul de administratie, are posibilitatea de a crea comitete consultative dintre
membrii sai. De asemenea, Consiliul de Administratie poate delega conducerea societatii pe
actiuni unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre acestia ca director general.
Consiliul de Administratie are o serie de competente de baza ce nu pot fi delegate
directorilor cum este:
-stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
- numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
Page 26 of 105
- pregatirea raportului anual,
- organizarea Adunarii Generale a Actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
-introducereacererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii potrivit Legii nr.
85/2006).
b.Sistemul dualist de administrare a societatii pe actiuni presupune ca societatea
este administratade un directorat si de un consiliu de supraveghere.
Directoratul asigura conducereasocietatii pe actiuni, cu exceptia acelora pe care legea
le atribuie consiliului de supraveghere ori Adunarii Generale a Actionarilor. Directoratul isi
indeplineste atributiile sub controlul exercitat de consiliul de supraveghere. Membrii
directoratului sunt desemnati de catre consiliul de supraveghere.Unul dintre membrii
directoratului are calitatea de presedinte al acestuia.
Consiliul de supraveghere controleaza activitatea directoratului, membrii sai fiind
numiti de Adunarea Generala a Actionarilor.Numarul membrilor consiliului de supraveghere
poate fi cuprins intre 3 si 11. Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative
dintre membrii sai.
Controlul societatii pe actiuni este realizat de catre cenzori, care nu pot fi mai putin de
trei cenzori (cuprecizarea ca numarul lor trebuie sa fie intotdeauna impar) si un supleant
In mod obligatoriu un cenzor trebuiesa aiba calitatea de contabil autorizat sau expert
contabil. Precizam ca in cazul societatilor pe actiuni care au optat pentru sistemul dualist de
administrare, controlul societatii se realizeaza prin intermediul auditului financiar si nu prin
cenzori.
Dizolvarea societatii pe actiuni poate fi ionvocata:
- pentru cauze generale (trecerea timpului stabilit pentru durata societatii,
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea
acestuia, declararea nulitatii societatii, hotararea Adunarii Generale, hotararea
tribunalului, falimentu lsocietatii);
- sau pentru cauze specifice (diminuarea capitalului social sub minimul prevazut
de lege,diminuarea numarului de actionari sub minimul prevazut de lege).
a5. Societatea in comandita pe actiuni are urmatoarele caracteristici

- Este o societate de capital.
- Nmarul de actionari este compus din doi sau mai multi, cu mentiunea ca, la fel
ca in cazul societatii in comandita simpla, trebuie sa existe cel putin cate un actionar din
fiecare categorie: un actionar comanditar si un actionar comanditat.
Denumirea acestui tip de societate cuprinde o denumire proprie, urmata de mentiunea
"societate in comandita pe actiuni".
Capitalul social trebuie sa fie de minim 90.000 lei, care este impartit este fractionat in
actiuni.
Toate celelalte caracteristici privind actiunile, facute incazul societatii pe actiuni, sunt
aplicabile.
Pentru obligatiuni sunt aplicabile prevederile legale in materie de la societatea pe
actiuni.
Pentru conducerea societatii sunt aplicabile prevederile legale in materie de la
societatea pe actiuni.
Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor actionari comanditati.
Controlul societatii este realizat de catre cenzori.
Dizolvarea, poate avea loc pentru:
- cauze generale - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii,imposibilitatea
realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia, declararea
Page 27 of 105
nulitatiisocietatii, hotararea Adunarii Generale, hotararea tribunalului, falimentul
societatii;
- cauze specifice - faliment, incapacitate, excludere, retragere, deces al singurului
asociat comanditat oricomanditar. Daca societatea are un singur asociat
comanditat sau un singur asociat comanditar, moartea acestui asociat duce la
dizolvarea societatii, cu exceptia cazului in care exista clauza incontractul de
societate de continuare a societatii cu mostenitorii asociatului decedat.
A6. Societatea cu raspundere limitata

Acest tip de societate prezinta urmatoarele caracteristici:
Ca tip de societate are caracter intermediar sau combinat, deoarece imprumuta
caracteristici si de la societatile de persoane, si de la societatile de capitaluri.
Ca numar de asociati, poate fi unul sau mai multi.Este singurul tip de societate
comerciala care permite constituirea de catre o singura persoana, fizica sau juridica, spre
deosebire de toate celelalte tipuri de societati comerciale analizate mai sus, in cazul carora
constituirea poate fi realizata de doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice. In cazul
societatii cu raspundere limitata numarul asociatilor nu poate depasi cifra de 50 de asociati.
Mentionam ca opersoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o
singura societate cu raspundere limitata si ca o societate cu raspundere limitata nu poate avea
ca asociat unic o alta societate curaspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.-
actul constitutiv
contract de societate si statut, cu mentiunea ca in cazul societatii cu raspundere
limitata cu asociat unic se intocmeste doar statutul. Aceasta diferentiere se explica prin aceea
ca, in fapt, un contract (de societate sau oricare altul) presupune un acord de vointa intre doua
sau mai multe persoane; or in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic nu exista
un acord de vointe, ci exista o singura manifestare de vointa, asadarse intocmeste un statut.-
Raspunderea asociatilor sau a unicului asociat, dupa caz, este limitata la aportul adus
in cadrul societatii.
Denumirea unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire liber
aleasa, la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati, si va fi insotita de
mentiunea scrisa in intregime"societate cu raspundere limitata" sau prescurtata S.R.L.
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de
200 lei, ; acesta fiind impartit in parti sociale. Acestea reprezinta, ca si actiunile din cazul
societatilor de capital, parti ale capitalului social. Valoarea nominala minima a unei parti
sociale este de 10 lei.
Partile sociale sunt liber transmisibile intre asociati, fara sa fie necesar acordul
celorlalti asociati. In schimb transmiterea partilor sociale catre alte persoane se poate realiza
numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.
Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
Conducerea este asigurata de Adunarea Generala a Asociatilor ori, dupa caz, de catre
asociatul unic. Intre obligatiile care revin Adunarii Generale a Asociatilor se numara si
desemnarea administratorilor si cenzorilor, revocarea lor, modificarea actului constitutiv. Prin
ultima modificare adusa Legii nr. 31/1990privind societatile comerciale, asociatul unic poate
avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, cu exceptia
cazului in care are calitatea de administrator unic sau de membru al Consiliului de
Administratie.
Administrarea este realizata de unul sau mai multi administratori, asociati sau
neasociati.
Page 28 of 105
Controlul societatii cu raspundere limitata este realizat de unul sau mai multi cenzori
sau de un auditor financiar, in conditiile legii, numiti de catre Adunarea Generala a
Asociatilor sau de asociatul unic, dupa caz.
Numirea cenzorilor devine obligatorie daca numarul asociatilor depaseste numarul de
15.
Dizolvarea societatii cu raspundere limitata poate avea loc pentru:
a. cauze generale cum ar fi:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
- imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea
acestuia;
- declararea nulitatii societatii;
- hotararea Adunarii Generale;
- hotararea tribunalului;
- falimentul societatii;
b. cauze specifice exemplificate prin:
- faliment;
- incapacitate, excludere, retragere, deces al unuia dintre asociati, cand, datorita
acestei cauze numarul asociatilor s-a redus la unul singur, neexistand, in actul
constitutiv, clauza decontinuare cu mostenitorii;
- sau cand asociatul ramas nu hotaraste continuarea existentei societatii sub forma
societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau cand cauzele mai sus-
mentionate il privescpe asociatul unic).
- societati cooperatiste reprezinta entitati economice care reunesc persoane ce

administreaza bunurile comune şi muncesc împreuna, dupa reguli de administrare şi
repartizare a rezultatelor stabilite conform statutului de functionare.
Dupa forma de proprietate, entitatile economice pot fi:
- entitati cu capital de stat de stat sau public;
- entitati cu capital privat;
- cu capital mixt, de stat si privat, autohton sau strain;
B. institutii publice (bugetare) sunt institutii de stat înfiintate pentru desfasurarea unor
activitati neproductive, cu caracter social-cultural şi pot fi:
- in administratia publica : guvern, prefecturi, primarii
- in invatamânt: universitati, licee, scoli generale;
- in sanatate: policlinici, spitale, dispensare;
- in cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, camine culturale;
- in armata: unitati militare, inspectorate de politie şi jandarmerie.
C. organizatii obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si

reprezentate de partide politice, sindicate, culte, fundatii, asociatii profesionale. Organizat
iile obstesti işi acopera cheltuielile de functionare prin contributia membrilor, sponsorizari,
venituri proprii din unele activitati economice.
Functiile contabilitatii
Contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si contro
rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor prevazute la art. 1,din legea nr.82/1992. În acest scop, co
sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performa
desfasurata, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, c
si alti utilizatori.
Page 29 of 105
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si
in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.
In opinia unei parti a specialistilor in domeniul contabilitatii, pentru a-si realizarea
obiectivelor sale, contabilitatea îndeplineşte urmatoarele functii:
1.Functia de înregistrare şi prelucrare a datelor, care consata în consemnarea,

potrivit principiilor, bazelor, convenţiilor, regulilor şi practicilor specifice aplicate proceselor
şi fenomenelor economice ce apar în cadrul entitatilor patrimoniale şi se care se exprima
valoric.
2.Functia de informare consta în furnizarea de informatii privind structura şi
dinamica patrimoniului, a situaiei financiare şi pozitiei financiare, a rezultatelor obtinute în
scopul fundament rii deciziilor. Contabilitatea are o dubla functie: o prima functie de
informare interna (pentru conducerea entitatii, angajati actionari, asociati) şi o a doua
functie functie de informare externa (a organismelor abilitate ale statului, parteneri, clienti
furnizori, eventuali investitori, etc).
Contabilitatea furnizeaza informatii privitoare la: folosirea eficienta sau ineficienta a
resurselor materiale, financiare şi umane, volumul productiei obinute, sau a serviciilor
prestate, costurile de productie, veniturile realizate, etc. Din analiza sau sinteza realizata
asupra inputurilor si out puturilor de resurse intrate in entitate si evidentiate in contabilitate se
poate stabili eficienta economica a activitati atat la nivel general cat si la nivel structural.
c. Functia de control gestionar consta în verificarea cu ajutorul informatiilor

contabile a modului de pastrare şi utilizare a valorilor patrimoniale (materiale si banesti), de
combinare eficienta a resurselor, controlul respectrii normelor legale si economice, etc.
d. Functia juridica - datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenta
servesc ca mijloc de proba în justitie si in relatiile entitatii cu organismele abilitate ale statului
pentru a dovedi realitatea situatiei economice a entitatii si a pentru a se stabili in anumite
cazuri raspunderea patrimoniala pentru prejudiciile stabilite.
e. Functia previzionala - informatiile furnizate de contabilitate pe o perioada de
cativa ani anteriori, sunt utilizate prin rationament profesional la stabilirea tendintelor viitoare
ale fenomenelor şi proceselor economice, la fundamentarea programelor, la elaborarea
bugetelor entitatii.
In conformitate cu prevederile legii nr 82/1991, republicata (cu modificarile si
completarile la zi) societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome,
institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane
juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop
patrimonial au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin
persoanelor consemnate mai sus, cu sediul in Romania, precum si subunitatile acestora fara
personalitate juridica din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate
au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit legii nr82/1991,
republicata. .
Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel
cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de
pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului Civil au obligatia sa
organizeze si sa conduca contabilitatea financiara.
Page 30 of 105
Persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au obligatia sa
conduca contabilitate simplificata, bazata pe regulile contabilitatii in partida simpla, potrivit
reglementarilor elaborate in acest sens. Aceste persoane intocmesc Registrul-jurnal de
incasari si plati si Registrul-inventar.
Persoanele enumerate mai sus organizeaza si conduc, dupa caz, si contabilitatea de
gestiune, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate

cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de
angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute
atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate
în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.
Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt
recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile
aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.
Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii

aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.
Orice entitate economica indiferent de forma de organizare sau de capital conform
legii, in contabilitate respecta urmatoarele principii:
1. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că entitatea îşi

desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii.
1.1 Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea,
fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.
1.2 Entitatea nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza continuităţii activităţii
dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze
entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în
afara acestora.
1.3 Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei
bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este
încă adecvată.
1.4 Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de
nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi
continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative.
1.5 În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza
principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind
modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia
entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condiţiile ce necesită
prezentări de informaţii pot apărea şi ulterior datei bilanţului.
2. Principiul permanenţei metodelor. Metodele de evaluare şi politicile contabile, în

general, trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.
1.2 Modificările de politici contabile pot fi determinate de:

a) iniţiativa entităţii, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative
la situaţiile financiare anuale;
Page 31 of 105
b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune entităţii (modificare de
reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar
menţionată în acestea.
2.2 Modificarea de politică contabilă la iniţiativa entităţii poate fi determinată de:
- o modificare excepţională intervenită în situaţia entităţii sau în contextul
economico-financiar în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
- obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
Exemple de situaţii care justifică modificarea de politici contabile pot fi:
- admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe
termen scurt ale entităţii sau retragerea lor de la tranzacţionare;
- schimbarea acţionariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode
asigură furnizarea unor informaţii mai fidele;
- fuziuni şi operaţiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz în care se
impune armonizarea politicilor contabile ale societăţii absorbite cu cele ale societăţii
absorbante etc.
Schimbarea conducătorilor entităţii nu justifică modificarea politicilor contabile.
2.3 Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, unele
elemente ale situaţiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se
pot solicita, de exemplu, estimări ale: clienţilor incerţi; uzurii morale a stocurilor; duratei de
viaţă utile, precum şi a modului preconizat de consumare a beneficilor economice viitoare
încorporate în activele amortizabile etc.
2.4 Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente
informaţii credibile avute la dispoziţie. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc
schimbări privind circumstanţele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi
informaţii sau a unei mai bune experienţe.
2.5 O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica
contabilă şi nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăţi în
a face distincţie între o modificare de politică contabilă şi o modificare de estimare, aceasta se
tratează ca o modificare a estimării.
2.5 Efectul modificării unei estimări contabile se va recunoaşte prospectiv prin
includerea sa în rezultatul:
- perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada
respectivă (de exemplu, ajustarea pentru clienţi incerţi); sau
- perioadei în care are loc modificarea şi al perioadelor viitoare, dacă modificarea are
efect şi asupra acestora (de exemplu, durata de viaţă utilă a imobilizărilor corporale).
3. Principiul prudenţei. La întocmirea situaţiilor financiare anuale, evaluarea

trebuie făcută pe o bază pru dentă şi, în special:
a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data
bilanţului;
b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar
curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data
bilanţului şi data întocmirii acestuia;
c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute
în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă
acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop
sunt avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze
contractuale;
d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului
financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de
Page 32 of 105
valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra
contului de profit şi pierdere.
Ca urmare, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi
cheltuielile, subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea
de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici
supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai
fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
4. Principiul independenţei exerciţiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi

cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data
plăţii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care
nu a fost întocmită încă factura (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), respectiv în
conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408
"Furnizori - facturi nesosite"). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează
pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de
exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.);
5. Principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii. Conform

acestui principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.
6 Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar

trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
6.1 Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare,

începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii
contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui
exerciţiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui
exerciţiu financiar.
6.2 În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente
perioadelor precedente, nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.
6.2 Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente
exerciţiilor financiare precedente, nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.
7. Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii

sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
7.1 Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază

de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi
entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după
contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare.
7.2 În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea
de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza
documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente
operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.
8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor

din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul
economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.
Page 33 of 105
8.1 Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea
economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor
operaţiuni.
Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în
contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele care
stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să
reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea.
De asemenea, contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a
operaţiunilor şi să respecte cadrul legal existent.
În condiţii obişnuite, forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă
cu realitatea economică. În cazuri rare, atunci când există diferenţe între fondul sau natura
economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în
contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
8.2 Exemple de situaţii când se aplică principiul prevalenţei economicului
asupra juridicului pot fi considerate:
- încadrarea, de către utilizatori, a contractelor de leasing în leasing operaţional sau
financiar;
- încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv
consignaţie;
- recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere
sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans;
- încadrarea participaţiilor ca fiind deţinute pe termen lung sau pe termen scurt;
- recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute la
entităţi afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizări financiare;
- încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare.
8.3 Entităţile au obligaţia ca la contabilizarea operaţiunilor economico-financiare
să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situaţiile în
care natura operaţiunii, determinată pe baza principiului prevalenţei economicului asupra
juridicului, să difere de cea care ar fi stabilită în lipsa aplicării acestui principiu.
9. Principiul pragului de semnificaţie. Valoarea elementelor de bilanţ şi de

cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă:
a) acestea reprezintă o sumă nesemnificativă; sau
b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca
elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.
În cazuri excepţionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale
prevăzute în prezenta secţiune.
Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele
care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor,
poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
Page 34 of 105
* *
BIBLBLIOGRAFIE
1.. *** Legea nr.31/1990, republicata;
3. *** Legea nr.571/2003, republicata (Codul Fiscal);
4. *** OG nr.92/2003, republicata (Codul de Procedura Fiscalal);
10. *** HG nr.44/200, republicata (Norme de aplicare a Codului

Fiscal);
11. *** Legea nr.53/2003 (Codul Muncii);
12. *** OMFP nr.1917/2005;
13. *** OMFP nr.3512//2008;
14. *** OMFP nr.2169//2009;

6. *** OMFP nr.3055/2009;
7. *** Standardul Ocupational - Contabil
Page 35 of 105
MODULUL 3: OPERATIUNI CONTABILE PRIVIND INFIINTAREA
ENTITATILOR ECONOMICE; REFLECTAREA MODIFICARILOR DE CAPITAL
ALE ENTITATILOR ECONOMICE
1.1 Conturile de reprezentative prin care se inregistreaza operatiunile de capital

social
a. Contul 101 "Capital"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat şi nevărsat, în natură
şi/sau numerar, de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum şi a majorării sau reducerii
capitalului, potrivit legii.
În funcţie de forma juridică a entităţii se înscrie: capitalul social, patrimoniul regiei etc.
Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari/asociaţi, evidenţiindu-se numărul

şi valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise sau vărsate.
Referitor la patrimoniul public, se vor avea în vedere prevederile legale în acest sens.
Contul 101 "Capital" este un cont de pasiv.
În creditul acestui cont se înregistrează:
- capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul majorat prin

subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi sociale, precum şi capitalul preluat în urma
operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (456);
- profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare

a capitalului social (117);
- rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii, inclusiv cele corespunzătoare

instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor (106);
- primele de capital, încorporate în capitalul social (104).
În debitul contului se înregistrează:
- capitalul retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul lichidat cu ocazia operaţiunilor

de reorganizare a entităţilor, potrivit legii (456);
- acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, care reduc

capitalul social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);
Page 36 of 105
- reducerea capitalului social cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate, potrivit
legii (109);
- diferenţa dintre valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi

valoarea lor de răscumpărare (141).
Soldul contului reprezintă capitalul subscris, vărsat/nevărsat.
b. Contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu acţionarii/asociaţii privind

capitalul.
Contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" este un cont bifuncţional.
În debitul contului 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" se înregistrează:
- capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul social majorat

prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi sociale, precum şi capitalul preluat în urma
operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (101);
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării, aportului la capital

şi/sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni (104);
- sumele achitate acţionarilor/asociaţilor sau bunurile retrase cu ocazia reducerii

capitalului, în condiţiile legii (512, 531, 205, 208, 211, 212);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente aportului în valută (765).
În creditul contului 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" se

înregistrează:
- aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor la capitalul entităţii (205, 208 la 231, 233, 301,
302, 303, 361, 371, 381);
- sumele depuse ca aport în numerar (512, 531);
- împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni (161);
- capitalul social retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul social lichidat, potrivit

legii (101);
- decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi în cazul operaţiunilor de

reorganizare, potrivit legii (106);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea

exerciţiului financiar, sau cu ocazia vărsării capitalului social subscris în valută (665);
Page 37 of 105
- valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă, preluate de
societatea absorbantă ca urmare a fuziunii prin absorbţie (109).
Soldul debitor al contului reprezintă aportul la capital subscris şi nevărsat, iar cel creditor,
datoriile entităţii faţă de acţionari/asociaţi.
1.2. Aplicații practice privind contabilitatea înființării unei firme
Aplicația nr. 1
Se constituie o societate comercială în nume colectiv (SNC) cu un capital social de

50.000.000 lei subscris și vărsat integral prin bancaa înainte de înmatricularea la Registrul
Comerțului.
Rezolvare
Înregistrarea capitalului social subscris și vărsat în numerar :
456 = 1011 50.000.000
5121 = 456 50.000.000
1011 = 1012 50.000.000
 Comentariu:
Această soluție contabilă simplificată este posibilă în cazul în care întregul
capital social este vărsat la subscriere , “contabilii,, dispunând concomitent
atât de actul constitutiv din care să rezulte mărimea capitalului subscris de
către fiecare asociat cât și de documentele justificate din care să rezulte
aportarea efectivă a capitalului subscris
Aplicația nr 2
Se constituie o societate comercială în comandită simpla (scs) cu un capital social

subscris de 100.000.000 lei , din care 50% se varsă (prin depunere în conturi bancare ) la
înființare (înmatricularea societății la Registrul Comerțului) , iar 50% în termen de 6 luni de
la înmatriculare , prin depunere la casieria societății .
Rezolvare
1) Înregistrarea capitalului social subscris:
456 = 1011 100.000.000
Încasarea , prin bancă , a primei tranșe de 50% din capitalul social subscris:
5121 = 456 50.000.000
Page 38 of 105
2) Regularizarea conturilor de capitaluri (pentru prima tranșă ) :
1011 = 1012 50.000.000
3) Încasarea prin casă , a celei de a doua tranșe de 50% din capitalul subscris :
5311 = 456 50.000.000
Transferul sumelor din casierie in banca
581 = 5311 50.000.000
5121 = 581 50.000.000
4) Regularizarea conturilor de capitaluri (pentru a doua tranșă)
1011 = 1012 50.000.000
Aplicația nr 3
Se constituie o societate comercială cu răspundere limitată (SRL) al cărei capital
social subscris este de 200.000.000 lei (împărțit în 200 de părți sociale având valoare
nominală de 1.000.000 lei) . La înființare (înmatricularea la Registrul Comerțului) se
varsă în numerar, prin depunere în conturi bancare 100 de părtți sociale și se
aportează în natură o cladire evaluată la 50.000.000 lei pentru care se atribuie
aportului 50 de părți sociale , restul părților sociale urmând a fi aportate în numerar
prin depunere la casieria societății în termen de 3 luni de la înmatriculare.
Rezolvare
1) Înregistrarea subscrierii capitalului social:
456 = 1011 200.000.000
Page 39 of 105
2) Înregistrarea aporturilor efective , înainte de înmatricularea societății la Registrul
Comerțului :
2.1) prin depunere în conturi bancare ( 100x 1.000.000)........100.000.000 lei
2.2) prin aportarea clădirii (50x1.000.000)............................. 50.000.000 lei
Total aporturi efective..................................................................150.000.000
% = 456 150.000.000
5121 100.000.000
212 50.000.000
3) Regularizarea conturilor de capital cu aporturile efectuate inainte de inmatriculare
1011 = 1012 150.000.000
3) Depunerea în bancă, a varsamintelor efectuate in termen de trei luni dupa

inmatriculare:
5121 = 456 50.000.000
4) Regularizarea contului de capital, cu varsămintele efectuate după înmatriculare:
1011 = 1012 50.000.000
Aplicația nr 4
Se constituie o societate în comandită pe acțiuni (SCA) cu un capital subscris de

300.000.000 lei divizat în 30.000 de acțiuni cu o valoare nominală de 10.000
lei/acțiune.
La înființare s-a depus la banca contravaloarea a 10.000 de acțiuni și s-au adus
aporturi în natură concretizate în mașini, utilaje și instalații evaluate prin expertize
tehnice la 125.000.000 lei pentrucare s-au acordat 12.000 acțiuni. Restul capitalului
social s-a depus in conturile bancare ale societății în termen legal de 12 luni de la
înmatriculare.
1. Înregistrarea subscrierii capitalului social:
Page 40 of 105
456 = 1011 300.000.000
2. Înregistrarea aporturilor efectuate la data înființării societății:
2.1 Aporturi în numerar depuse la bancă (10.000 acțiuni*10.000lei/acțiune):
5121 = 456 100.000.000
2.2 Aporturi în natură: mașini, instalații și instalații de lucru:
a) Valoarea de raport conform raportului de evaluare este de 125.000.000

b) Valoarea acțiunilor atribuite (12.000 acțiuni*10.000 lei/ acțiune) 120.000.000
c) Primă de aport (a-b) 5.000.000
2131 = %
456 120.000.000
1043 5.000.000
3. Regularizarea conturilor de capitaluri pentru aporturile efectuate înainte de

înmatriculare:
1011 = 1012 220.000.000
4. Înregistrarea vărsămintelor efectuate ulterior (300.000.000-220.000.000)
5121 = 456 80.000.000
5. Regularizarea conturilor de capital cu aporturile varsate dupa înmatricularea

societății:
1011 = 1012 80.000.000
Page 41 of 105
Aplicația nr 5
Se constituie o societate pe acțiuni (SA) prin subsriptie publică, în al cărei prospect

de emisiune s-a estimat un capital social de1.000.000.000 lei, divizat 100.000 de acțiuni, în
valoare nominala de 10.000 lei/acțiune, din care pâna la închiderea ofertei publice s-aun
subscris 75.000 de acțiuni, fiecare acceptant varsând 50% din valoarea acțiunilor subscrise..
Adunarea constitutiva aprobă reducerea capitalului social la nivelul subscripției. Restul
capitalului social se varsă de către subscriptori în conturile bancare deschise de societate, în
termen de 12 luni.
1. Inregistrafrea capitalului social subscris la nivelul aprobat de Adunarea Generala a

Actionarilor Constitutiva (75.000* 10.000 lei/acțiune):
456 = 1011 750.000.000
2. Înregistrarera vărsămintelor efectuate la subsciere (75.000*50%):
5121 = 456 375.000.000
3. Regularizarea contului de capital pentru vărsămintele efectuate în perioada

subscripției publice:
1011 = 1012 375.000.000
4. Înregistrarea vărsămintelor efectuate după constituirea societății în termenul de 12

luni (diferența de 50% din 750.000.000 lei):
5121 = 456 375.000.000
5. Regularizarea contului de capital cu vărsămintele efectuate după constituirea

societății:
1011 = 1012 375.000.000
Page 42 of 105
1.3 Aplicații practice privind contabilitatea majorării capitalului
social al unei firme
Aplicația nr. 1
Adunarea generala extraordinara a acționarilor întrunită la data de 30.01.N hotarăște

majorarea capitalului social, prin emisiunea unui nou pachet de 20.000 de acțiuni, având
valoarea nominală de 10.000 de lei /acțiune. Din acestea 15.000 de acțiuni sunt subscrise dce
vechii acționari, în perioada în care aștia își execută dreptul de preemțiune, achitând la
subscriere 30% din valoarea nominala a acțiunilor noi. Restul de 5.000 de acțiuni sunt
subscrise de de acționarii noi cu o primă de emisiune de 2.000 lei/acțiune și sunt achitate
integral la subscriere.Vechii acționari efectuează vărsământul de 70% din valoarea nominală
a acțiunilor subscrise în exercițiul financiar N+2.
Înregistrări în exercițiul financiar N
1) Înregistrarea subscrierii acțiunilor de către vechii acționari 15.000 acțiuni *

10.000lei/acțiune):
456 = 1011 150.000.000
2) Înregistrarea aporturilor de 50% din valoarea nominala a acțiunilor subscrise de

vechii acționari (150.000.000*30%):
5121 = 456 45.000.000
3) Regularizarea conturilor de capitaluri (transformarea cazpitalului subscris nevărsat

în capital subscris vărsat):
1011 = 1012 45.000.000
4 ) Înregistrarea subscrierii si aportării efective a acțiunilor de de către noii acționari:
a. Valoarea nominală a acțiunilor (5.000acțiuni*10.000lei/acțiune) =

50.000.000 lei
b. Valoarea primei de emisiune (5.000 acțiuni*2000lei/acțiune) = 10.000.000 lei
c. Total încasări (a+b) = 60.000.000 lei
5121 = % 60.000.000
1012 50.000.000
1041 10.000.000
Page 43 of 105
Înregistrări în exercițiul financiar N+2
4) Înregistrarea aporturilor de 70% din valoarea acțiunilor subscrise de vechii

acționari (150.000.000*70%):
5121 = 456 105.000.000
5) Regularizarea conturilor de capitaluri (transformarea cazpitalului subscris

nevărsat în capital subscris vărsat):
1011 = 1012 105.000.000
Aplicația nr. 2
Adunarea generala extraordinara a acționarilor întrunită la data de 30.09.N hotarăște

majorarea capitalului social, prin acceptarea de aporturi în natură ce urmează a fi
remunerate cu 5.000 de acțiuni având valoarea nominală de 25.000 lei/acțiune.
Aporturile în natură, concretizate în aparate și instalații de măsurare, control și reglare
evaluate pe bază de expertize tehnice la valoarea de 150.000.000 lei, sunt aduse în
societate în execițiul N+1.
1) Înregistrarea aporturilor în natură la valoarea nominală a acțiunilor emise (5.000

acțiuni *25.000lei/acțiune):
456 = 1011 125.000.000
2) Înregistrarea intrarii în patrimoniu a aporturilor în natură concretizate în aparate

de măsură, control și reglare:
a. Valoare de aport conform expertizelor tehnice 150.000.000 lei
b. Valoarea nominală a acțiunilor atribuite 125.000.000 lei
c. Valoarea primei de aport (a-b) 25.000.000 lei
2132 = % 150.000.000
456 125.000.000
1043 25.000.000
6) 3) Regularizarea conturilor de capitaluri (transformarea capitalului subscris
1011 = 1012 125.000.000
Page 44 of 105
Aplicația nr. 3
Adunarea generala extraordinara a asociaților dint-o societate cu răspundere limitată

întrunită la 01.04.N hotărăște majorarea capitalului social existent de 2.000.000 lei,
divizat în 20 de părți sociale având valoarea nominală de 100.000 lei fiecare, prin
majorarea fiecărei părți sociale la 1.000.000lei, fiecare asociat urmând a efctua
vărsământul său proporțional cu numărul de părți sociale deținute la 30.06.N, dată la
care se constată efectuarea integrală a vărsămintelor în conturile bancare ale societății.
1) Înregistrarea hotărârii adunării generale extrordinară a asociaților de majorare a

părților sociale 20*900.000:
456 = 1011 18.000.000
2) Înregistrarea vărsămintelor efectuate de asociați:
5121 = 456
18.000.000

1011 = 1012 18.000.000
Aplicația nr. 4
O societate comercială pe acțiuni (SA) pezintă la 21.12.N-1 urmatoarea situație

(extras):
- 1063 rezerve statutare sold creditor 100.000.000 lei
- 1068 alte rezerve sold creditor 70.000.000
lei
- 117 rezultatul reportat sold creditor 30.000.000
lei
-
Adunarea generala extraordinara a acționarilor întrunită la din 15.03.N hotarăște,
încorporarea rezervelor, rezultatului reportat și primelor de emisiune în capitalul
social în limita soldurilor conturilor respective din balanța de verificare întocmită la
31.12.N-1, liberând în acest scop 20.000 de acțiuni cu valoarea de nominală de 10.000
lei/acțiune, distribuibile acționarilor existenți, proporțional cu numărul acțiunilor
deținute de aceștia anterior.
Page 45 of 105
1) Înregistrarea acțiunilor noi liberate prin încorporarea rezervelor, profiturilor
reportate și aprimelor de emisiune la capitalul social:
% = 1012 200.000.000
1063 100.000.000
1068 70.000.000
117 30.000.000
Aplicația nr. 5
Consiliul de Administrație al unei societăți comercială pe acțiuni (SA) , propune

Adunării generale ordinare a acționarilor întrunită la 15.03.N, următorea repartizare a
profitului rerlizat în exercițiul financiar N-1, însușită de comisia de cenzori:
Profit repartizabil , conform bilanțului de la 31.12.N 157.500.000 lei din
care:
a. Pentru majorarea capitalului social 50.000.000 lei
b. Pentru distribuirea de dividende 10.000.000 lei
c. Impozit aferent majorării de capital și dividendelor 7.500.000 lei
1) Pe baza propunerilor Consiliului de Administrație, se înregistrează repartizarea

profitului pentru exerițiul financiar N-1:
129 = % 157.500.000
117 107.000.000
1012 50.000.000
Aplicația nr. 6
Adunarea generala extraordinara a acționarilor întrunită la 30.09.N hotărăște liberarea

unui pachet de 1.000 acțiuni, având valoare nominală de 100.000 lei/ acțiune pentru
compensarea unei obligații exigibile față de un furnizor de imobilizări de 122.000.000
lei, diferența achitându-se prin viramente bancare.
Page 46 of 105
1) Înregistrarea liberării acțiunilor în contul obligației fță de furnizorul de imobilizări
(1.000 acțiuni *100.000 lei/acțiune):
404 = 1012 100.000.000
2) Plata prin Bancă a diferenței dintre valoarea nominală a obligației față de furnizor
și valoarea nominală a acțiunilor liberate acestuia:
404 = 5121 22.000.000
2. Aplicații practice privind contabilitatea micșorării capitalului

social al unei firme
Aplicația nr. 1
Adunarea Generală extraordinară a acționarilor unei societăți pe acțiuni in comandită

simplă, care are un capital de 100.000.000 lei, divizat în 100.000 de acțiuni
nominative cu valoare nominativă de 1.000 le/acțiune, hotărăște reducerea capitalului
cu 50.000 de acțiuni în vederea acoperirii unor pierderi reportate din exercițiile
financiare precedente.
1) Înregistrare a reducerii capitalului social ca urmare a acoperirii perderilor din anii

precedenți (50.000 acțiuni* 1.000 lei/acțiune):
1012 = 117 50.000.000
Aplicația nr. 2
Adunarea generala extraordinară a acționarilor autorizează cumpărarea a 1.000 acțiuni

având valoarea nominală de 10.000 lei/acțiune la prețuri ce nu pot depăși cu 10% valoarea
nominala. În baza acestei autorizări, societatea achiziționează 600 de acțiuni proprii la un preț
de 9.500 lei/acțiune și 400 de acțiuni la un preț de 10.200 lei/acțiune, cu plata prin viramente
bancare. Ulterior, Adunarea acționarilor hotărăște anularea acțiunilor proprii achiziționate de
societate.
1) Achiziționarea, cu plată prin viramente bancare a acțiunilor proprii:
a. 600 acțiuni * 9.500lei/acțiune 5.700.000 lei
Page 47 of 105
b. 400 acțiuni *10.200lei/acțiune 4.080.000 lei
c. Total acțini proprii achiziționate (a-b) 9.780.000 lei
501 = 5121 9.780.000
2) Înregistrarea anulării acțiunilor proprii (1.000 acțiuni*10.000 lei/acțiune):
1012 = % 10.000.000
501 9.780.000
768 220.000
Aplicația nr. 3
La 30.06.N se constituie o societate comercială în comandită simplă cu un capital

social subscris de 30.000.000 lei din care s-a vărsat prin depuneri în conturi bancare la
subscriere, 20.000.000 lei, restul urmând a fi vărsat în perioada 01.01-31.03.N+1. Adunarea
generală extraordinară întrunită la 15.03.N+1 constată că în perioada 01.01-15.03.N+1 s-au
efectuat vărsăminte prin casă de 6.000.000 lei și hotărăște anularea restului vărsămintelor
datorate de asociați.
1) Înregistrarea subscrierii capitalului social:
456 = 1011 30.000.000
2) Înregistrarea vărsămintelor efectuate la subscriere:
5121
= 456 20.000.000

1011 = 1012 20.000.000
Page 48 of 105
1) Înregistrarea vărsămintelor efectuate în perioada 01.01 – 15.03.N+1:
5121 = 456 6.000.000
2) Regularizarea conturilor de capitaluri (transformarea cazpitalului subscris nevărsat

în capital subscris vărsat):
1011 = 1012 6.000.000
3) Înregistrarea anulării vărsămintelor datorate de asociați.
1011 = 456 4.000.000
Aplicația nr. 4
Adunarea generală a asociaților dintr-o societatea comercială cu răspundere limitată

(SRL) cu un capital social de 40.000.000 lei, divizat în 200 de părți sociale, avănd
valoare nominală de 200.000 lei fiecare, hotărăște reducerea capitalului social prin
restituirea în numerar către asociați a unei cote – părți de 50.000 lei pentru fiecare
parte socială.
1) Înregistrarea restituirii în numerar, a cotelor părți din valoarea nominală a părților

sociale (200 părți sociale * 50.000 lei/parte socială):
1012 = 5311 10.000.000
Page 49 of 105
*
* *
BIBLBLIOGRAFIE
4. Feleagă Nicolae, Tratat de Contabilitate Financiară, Editura Economică, 1998;
5. Morariu Ana, Contabilitate și Fiscalitate de la Teorie la Practică, Editura Ex Ponto,

2005;
6. Pop Atanasiu, Contabilitatea Financiară Românească, Editura Intelcredo, 2002
6. *** OMFP nr.3055/2009;
Page 50 of 105
MODULUL 4: OPERATIUNI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZARILE
NECORPORALE SI IMOBILIZARILE CORPORALE
4..1 Conturile de reprezentative prin care se inregistreaza operatiunile cu

imobilizarile
a. Contul 205 "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active

similare"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa concesiunilor recunoscute ca imobilizări

necorporale, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, precum şi a altor drepturi şi active
similare aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi.
Contul 205 "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori
similare" este un cont de activ.
În debitul contului 205 "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
similare" se înregistrează:
- brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziţionate, reprezentând
aport în natură, primite ca subvenţii guvernamentale sau cu titlu gratuit, precum şi cele
constatate plus la inventar (404, 456, 4751, 4753, 4754);
- brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziţionate de la entităţi
afiliate sau de la entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea concesiunilor primite (167);
- imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor (203).
În creditul contului 205 "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
similare" se înregistrează:
- valoarea neamortizată a concesiunilor, brevetelor, licenţelor, altor drepturi şi valori

similare scoase din evidenţă (658);
- amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, altor drepturi şi valori similare, scoase
din evidenţă (280);
- valoarea brevetelor şi a altor drepturi şi valori similare aportate şi retrase (456);
Page 51 of 105
- valoarea brevetelor, licenţelor şi a altor drepturi şi valori similare depuse ca aport la
capitalul altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 263,
265).
Soldul contului reprezintă concesiunile recunoscute ca imobilizări necorporale,

brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte drepturi şi valori similare existente.
b.Contul 208 "Alte imobilizări necorporale"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa programelor informatice create de entitate sau
achiziţionate de la terţi, precum şi a altor imobilizări necorporale.
Contul 208 "Alte imobilizări necorporale" este un cont de activ.
În debitul contului 208 "Alte imobilizări necorporale" se înregistrează:
- valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale achiziţionate (404);
- valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale achiziţionate de la

entităţi afiliate sau de la entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea programelor informatice realizate pe cont propriu (233, 721);
- valoarea programelor informatice reprezentând aport la capitalul social (456);
- valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale primite ca subvenţii

guvernamentale (4751);
- valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale primite cu titlu gratuit
(4753);
- plusurile de inventar constatate la programele informatice şi la alte imobilizări

necorporale (4754).
În creditul contului 208 "Alte imobilizări necorporale" se înregistrează:
- valoarea neamortizată a altor imobilizări necorporale scoase din evidenţă (658);
- amortizarea altor imobilizări necorporale, scoase din evidenţă (280);
- valoarea altor imobilizări necorporale aportate şi retrase (456);
- valoarea altor imobilizări necorporale depuse ca aport la capitalul altor entităţi, în
schimbul dobândirii de participaţii la capitalul acestora (261, 263, 265).
Soldul contului reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale existente.

Page 52 of 105
c. Contul 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa terenurilor şi a amenajărilor de terenuri

(racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, împrejmuirile, lucrările de acces etc.).
Contul 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri" este un cont de activ.
În debitul contului 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri" se înregistrează:
- valoarea terenurilor achiziţionate, a celor reprezentând aport la capital, valoarea

terenurilor primite prin subvenţii pentru investiţii (404, 456, 4751);
- valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit (4753);
- valoarea terenurilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi legate prin interese
de participare (451, 453);
- valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu (231,
722);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, dacă nu a
existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă terenului reevaluat (105);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, recunoscută
ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ
(781);
În creditul contului 211 "Terenuri şi amenajări de terenuri" se înregistrează:
- valoarea terenurilor, respectiv a amenajărilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658);
- valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor în limita soldului creditor al
rezervei din reevaluare (105);
- valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscută ca o cheltuială cu

întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o
sumă referitoare la acel activ (681);
- valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor
entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 263, 265);
- valoarea terenurilor aportate, retrase (456);
- valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate

vânzării, reclasificate ca mărfuri (371);
- valoarea terenurilor expropriate (671).
Soldul contului reprezintă valoarea terenurilor şi costul amenajărilor de terenuri existente.
Page 53 of 105
d. Contul 212 "Construcţii"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării construcţiilor.
Contul 212 "Construcţii" este un cont de activ.
În debitul contului 212 "Construcţii" se înregistrează:
- valoarea construcţiilor achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin subvenţii
pentru investiţii, ca aport la capitalul social (404, 231, 4751, 456);
- valoarea construcţiilor primite cu titlu gratuit (4753);
- valoarea construcţiilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi legate prin
interese de participare (451, 453);
- valoarea construcţiilor primite în regim de leasing financiar (167);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor, dacă nu a
existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă construcţiei reevaluate
(105);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor,
recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la
acel activ (781);
- costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale la scoaterea din
evidenţă, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (151);
- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la construcţiile primite cu chirie şi

restituite proprietarului (281).
În creditul contului 212 "Construcţii" se înregistrează:
- valoarea neamortizată a construcţiilor scoase din evidenţă (658);
- amortizarea construcţiilor scoase din evidenţă (281);
- descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea construcţiilor, în
limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
- valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea construcţiilor, recunoscută ca o cheltuială

cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o
sumă referitoare la acel activ (681);
- valoarea amortizării construcţiilor, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă
brută a acestora (281);
- valoarea clădirilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entităţi,
în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 263, 265);
Page 54 of 105
- valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la construcţiile primite cu chirie, amortizate
integral, restituite proprietarului (281);
- valoarea construcţiilor aportate retrase (456);
- valoarea construcţiilor distruse de calamităţi (671).
Soldul contului reprezintă valoarea construcţiilor existente.
e. Contul 213 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă şi a plantaţiilor.
Contul 213 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii" este un cont de
activ.
În debitul contului 213 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii" se
înregistrează:
- valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin subvenţii pentru investiţii, ca aport
la capitalul social (404, 446, 223, 231, 4751, 456);
- valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor primite cu

titlu gratuit (4753);
- plusurile de inventar constatate la instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi

plantaţii (4754);
- valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi legate prin interese de participare (451,
453);
- costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale la scoaterea din
evidenţă, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (151);
- valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, primite în regim de leasing

financiar (167);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, dacă nu a existat o descreştere anterioară
recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, recunoscută ca venit care să compenseze
cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (781);
Page 55 of 105
- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la instalaţiile tehnice şi mijloacele de
transport primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).
În creditul contului 213 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii" se
înregistrează:
- valoarea neamortizată a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi

plantaţiilor scoase din evidenţă (658);
- amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor scoase

din evidenţă (281);
- valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituie (167);
- descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, în limita soldului creditor al rezervei din
reevaluare (105);
- valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de

transport, animalelor şi plantaţiilor, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a
deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la
acel activ (681);
- valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor care fac
obiectul participării în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de
participaţii în capitalul acestora (261, 263, 265);
- valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la instalaţiile tehnice şi mijloacele de transport

primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281);
- valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor distruse de

calamităţi (671).
Soldul contului reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor, existente.
f. Contul 214 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor

umane şi materiale şi alte active corporale"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale.
Contul 214 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale" este un cont de activ.
În debitul contului 214 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale" se înregistrează:
Page 56 of 105
- valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi a altor active corporale achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin
subvenţii pentru investiţii, ca aport la capitalul social (404, 446, 224, 231, 4751, 456);

materiale şi a altor active corporale primite cu titlu gratuit (4753);
- plusurile de inventar constatate la mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a

valorilor umane şi materiale şi la alte active corporale (4754);

materiale şi a altor active corporale achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi legate
prin interese de participare (451, 453);
- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările primite cu chirie şi

restituite proprietarului (281);

materiale şi a altor active corporale, primite în regim de leasing financiar (167);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale,
dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării
corporale reevaluate (105);
- creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale,
recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la
acel activ (781).
În creditul contului 214 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor

umane şi materiale şi alte active corporale" se înregistrează:
- valoarea neamortizată a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a

valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, scoase din evidenţă (658);
- amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor

umane şi materiale şi a altor active corporale scoase din evidenţă (281);
- descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active
corporale, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
- valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,

echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale,
recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din
reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (681);
Page 57 of 105
- aportul în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii la
capitalul acestora (261, 263, 265);

materiale şi a altor active corporale distruse de calamităţi (671).
g. Contul 232 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări.
Contul 232 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale" este un cont de activ.
În debitul contului 232 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale" se înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale (404);
- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate în valută (765);
- diferenţele favorabile aferente creanţelor din avansuri exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii,
respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).
În creditul contului 232 "Avansuri acordate pentru imobilizări corporale" se înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale, decontate (404);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate în valută sau cu ocazia decontării
acestora (665);
- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor din avansuri exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele
lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau înregistrate cu ocazia decontării lor
(668).
Soldul contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor de imobilizări corporale,

nedecontate.
h. Contul 234 "Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale" este un cont de

activ.
În debitul contului 234 "Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale" se

înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale (404);
Page 58 of 105
- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate în valută (765);
- diferenţele favorabile aferente creanţelor din avansuri exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii,
În creditul contului 234 "Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale" se

înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, decontate (404);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar, a avansurilor acordate în valută sau cu ocazia decontării
acestora (665);
- diferenţele nefavorabile aferente creanţelor din avansuri exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele
lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau înregistrate cu ocazia decontării lor
(668).
Soldul contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale,

nedecontate.
i. Contul 404 "Furnizori de imobilizări" este un cont de pasiv.
În creditul contului 404 "Furnizori de imobilizări" se înregistrează:
- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de terţi pentru
realizarea acestor imobilizări (201, 203, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 223, 224, 231, 233);
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117);
- obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului
financiar, şi a dobânzii aferente (167, 666);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări (232, 234);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor de imobilizări (4426);
- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665);
- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar (668).
Page 59 of 105
În debitul contului 404 "Furnizori de imobilizări" se înregistrează:
- sumele achitate furnizorilor de imobilizări, precum şi valoarea avansurilor decontate

furnizorilor de imobilizări (512, 531, 541, 232, 234);
- valoarea garanţiilor depuse la terţi (167);
- valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări (405);
- datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări (767);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări, la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluării (765);
- diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la
finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.
j. Contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi

ajustările pentru depreciere"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru depreciere.
În debitul contului 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi

ajustările pentru depreciere" se înregistrează:
- valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce urmează

a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (151);
- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale (280, 281);
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale,

constituite sau majorate (290, 291, 293);
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie,

constituite sau majorate (391 la 398);
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor neîncasabile şi a clienţilor dubioşi, rău
platnici sau în litigiu, constituite sau majorate (491, 496).
Page 60 of 105
4.2 Aplicații practice privind contabilitatea imobilizarilor
necorporale
Aplicatia nr.1
Se concesioneaza unzacamant de substante minerale utile pentru o perioada de 10 ani,

pretul concesiunii fiind negociat la 2.000.000.000 lei, iar redeventa anuala la 200.000.000 lei.
Sa se inregistreze amortizarea anuala, incepand cu exercitiul financiar N, plataprin viramente
bancare a redeventei anuale si scoaterea din evidenta a concesiunii la expirarea contractului
de concesiunii.
1) Inregistrarea concesiunii (dreptului de exploatare a zacamantului) in exercitiile N-

N+9:
205 = 167 2.000.000.000
2) Inregistrarea amortizarii anuale (2.000.000.000lei/10ani=200.000.000lei/an)
6811 = 2805 200.000.000
3) Plata prin Viramente Bancare a redeventelor anuale, in exercitiile financiare N-

N+9:
167 = 5121 200.000.000
4) Scoaterea din evidenta a concesiunii la expirarea contractului de de concesionare

respectiv la sfarsitul exercitiului financiar N+1:
2805 = 205 2.000.000.000
Aplicatia nr.2
Se receptioneaza un brevet realizat cu forte proprii pentru care s-a stabilit un cost
efectiv de productie de 400.000.000 lei, din care 15.000.000 lei a fost inregistrata ca
amortizare in curs, la sfarsitul anului precedent, protejat pentru o perioada de 4 ani.
Se inregistreaza amortizarea anuala incepand cu exercutiul financiar N, precum si
scoaterea din evidenta la sfarsitul perioadei de protejare.
1) Receptia brevetului obtinut prin eforturi proprii:
233 = 721 25.000.000
205 = 233 40.000.000

Page 61 of 105
2) Inregistrarea amortizarii anuale a brevetului (40.000.000lei/4ani = 10.000.000
lei/an), in exercitiile financiare N-N+3:
6811 = 2805 10.000.000

3) Scoaterea din evidenta a brevetului complet amortizat la sfarsitul financiar N+3.
2805 = 205 40.000.000
Aplicatia nr.3
Se receptioneaza un program informatic, realizat prin efort proprii (in regie), al carui
cost de productie a fost estimat la 6.000.000 lei din care 2.000.000 lei a fost inregistrat
o imobilizare necorporala in curs la finele exercitiului financiar N-1, amortizabil in 3
ani, dupa care se scoate din evidenta.
1) Inregistrarea receptiei programului informatic obtinut prin efort propriu:
233 = 721 4.000.000
208 = 233 6.000.000
2) Inregistrarea amortizarii anuale (6.000.000 lei / 3 ani = 2.000.000lei/an), in

exercitiile financiare N- N+2:
6811 = 2808 2.000.000
3) Scoaterea din evidenta a programului informatic la sfarsitul exercitiului financiar

N+2:
208 6.000.000
2808 =
4.3 Aplicații practice privind contabilitatea imobilizarilor corporale
Aplicatia nr.4
Se achizitioneaza de la terti (persoane juridice) avand preturi de cumparare fara TVA
100.000.000 lei si TVA 24%, care se achita prin viramente bancare.
1) Achizitionarea (cumpararea) terenului de la terti:
% = 404 124.000.000
2111 100.000.000
4426 24.000.000
2) Plata furnizorului de imobilizari prin viramente bancare:
404 = 5121 124.000.000
Page 62 of 105
Aplicatia nr.5
Se receptioneaza amenajarea unui teren (cale de acces) executata in regie proprie,

pentru care s-a stabilit un cost efectiv de productie de 18.000.000 lei, din care 6.000.000 lei a
fost inregistrata ca imobilizare corporala in curs la finele exercitiului financiar precedent (N-
1).
In registrari in exercitiul financiar N-1
1) Inregistrarea, la finele exercitiului, a stocarii cheltuielilor efective efectuate pentru

amenajarea caii de acces:
231 = 722 6.000.000
2) Inchiderea, la finele exercitiului, a contului de venituri din productia de

imobilizari corporale:
722 = 121 6.000.000
In registrari in exercitiul financiar N
3) Receptia amenajarii caii de acces:
231 = 722 12.000.000
2112 = 231 18.000.000
Aplicatia nr.6
Se vand terenuri, cu incasare prin banca, avand pret de vanzare fara TVA 15.000.000
lei, si TVA 24%, a caror valoare de intrare in patrimoniu a fost de 12.000.000 lei.
1) Vanzarea terenurilor cu incasare in numerar
5121 = % 18.600.000
7583 15.000.000
3.600.000
4427
2) Scoaterea din evidenta a terenurilor vandute:
6583 = 2111 12.000.000
Page 63 of 105
Aplicatia nr.7
Se inregistreaza urmatoarele modalitati de intrare a mijloacelor fixe in patrimoniu:
a) Prin subscriere si aporturi efective la capitalul social:

- Constructii 185.000.000 lei
- Mijloace de transport 115.000.000 lei
b) Prin achizitionarea de la furnizori prin achitarea prin viramente bancare, TVA
24%:
- Echipamente tehnologice 250.000.000 lei
- Plantatii viticole 150.000.000 lei
c) Din productie proprie:
- Aparate, instalatii de control si reglare 80.000.000 lei
- Echipamente de protectie a valorilor umane si materiale 20.000.000 lei
1) Subscrierea mijloacelor fixe lei ca aport la capitalul social:
456 = 1011 300.000.000
2) Inregistrarea aportarii efective a mijloacelor fixe:
% = 456 300.000.000
212 185.000.000
2133 115.000.000
3) Regularizarea conturilor de capitaluri
1011 = 1012 300.000.000
4) Achizitionarea de mijloace fixe de la terti
% = 404 496.000.000
2131 250.000.000
2134 150.000.000
4426 96.000.000
Page 64 of 105
5) Plata furnizorilor de imobilizari:
404 = 5121 496.000.000
6) Receptia mijloacelor fixe realizate in productie proprie:
231 = 722 100.000.000
% = 231 100.000.000
2132 80.000.000
214 20.000.000
Aplicatia nr.8
Se achizitioneaza prin leasing un mijloc fix in valoare de 360.000 lei, pe o perioada de

5 ani. Dobanda totala aferenta contractului de leasing este conform de rambursare calculat de
locator de 87.712 lei. Pentru prima factura rata de capital este de 24.400lei, dobanda de
12.600 lei, iar tva de 5.856 lei.
1) Inregistrarea mijlocului fix la valoarea capitalului de rambursat:
213 = 167 360.000
2) Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing in cont extrabilantier:
Debit cont 8051 81.712
3) Inregistrarea primei facturi scadente:
% = 404 42.856
167 24.400
666 12.600
4426 5.856
4) Inregistrarea extracontabil a diminuarii dobanzii cu prima rata datorata:
Credit cont 8051 12.600
5) Achitarea primei facturi de leasing:
404 = 5121 42.856
Page 65 of 105
4.4 Aplicații practice privind contabilitatea iesirii imobilizarilor
corporale din entitate
Aplicatia nr.9
Se caseaza (demoleaza) o cladire avand o valoare de patrimoniu de 250.000.000 lei si

o amortizare inregistrara in contabilitate de 180.000.000 lei. Cu ocazia
dezmembrarilor se fac cheltuieli cu salariile 100.000.000 lei si CAS 30.000.000 lei,
CFS 5.000.000 lei, CASS 7.000.000 lei, iar in urma dezmembrarilor se recupereaza
materiale de constructii in valoare de 200.000.000 lei.
1) Inregistrarea cheltuielilor ocazionate de demolarea cladirii, in structura pe

elemente primare de cheltuieli:
641 = 421 100.000.000
6451 = 4311 30.000.000
6452 = 4371 5.000.000
6453 = 4313 7.000.000
2) Inregistrarea recuperarilor din demolarea cladirii:
3028 = % 200.000.000
758 142.000.000
2812 58.000.000
3) Scoaterea din evidenta a cladirii demolate:
% = 212 200.000.000
2812 198.000.000
658 52.000.000
Page 66 of 105
Aplicatia nr.10
Se vinde un mijloc de transport cu urmatoarele date:
lei
Specificatii Pret de vanzare Val. De in trare in Amortizare
patrimoniu inregistrata
Mijloace de 150.000.000 80.000.000 60.000.000
transport
Plantatii 50.000.000 60.000.000 50.000.000
Total 200.000.000 140.000.000 110.000.000
1) Vanzarea de mijloace de transport:
461 = % 248.000.000
7583 200.000.000
4427 48.000.000
2) Scoaterea din evidenta a mijloacelor fixe vandute:
% = 2133 80.000.000
2813 60.000.000
6588 20.000.000
% = 2134 60.000.000
2813 50.000.000
6588 10.000.000
3) Incasarea prin banca a mijloacelor fixe vandute:
5121 = 461 248.000.000
Page 67 of 105
*
* *
BIBLBLIOGRAFIE

2005;
11. Pop Atanasiu, Contabilitatea Financiară Românească, Editura Intelcredo, 2002;
6. *** OMFP nr.3055/2009;
Page 68 of 105
MODULUL 5: OPERATIUNI CONTABILE PRIVIND AMORTIZAREA
IMOBILIZARILOR
5.1 Amortizarea
Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare

a imobilizărilor.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare

punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea
amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi
condiţiile de utilizare a acestora.
În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de

politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea
sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.
O modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări

corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care
imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă
îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.
În cazuri excepţionale, durata de amortizare stabilită iniţial se poate modifica, această

reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.
Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de

gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în
proprietate.
Se supun, de asemenea, amortizării investiţiile efectuate la imobilizările corporale

luate cu chirie, pe durata contractului de închiriere.
La expirarea contractului de închiriere, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării

corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcţie de clauzele cuprinse în
contractul de închiriere, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate
de cedare. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor se efectuează conform prezentelor
reglementări.
Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri
de amortizare:
Page 69 of 105
a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a
unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a
acestora;
b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu

un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;
c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în

cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a
imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la
valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de
utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a
activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent
de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri
contabile;
d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura
imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice
viitoare ale unui activ se aşteptă să fie consumate de entitate.
Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de

aceeaşi natură şi având condiţii de utilizare identice, în funcţie de politica contabilă adoptată.
Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de
o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări
corporale.
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o

cheltuială.
Terenurile nu se amortizează.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi

pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile
de exploatare într-o perioadă determinată de administratori sau persoanele care au obligaţia
gestionării entităţii, pe baza duratelor de viaţă utilă ale acestora.
Cedarea şi casarea
O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când
niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.
Dacă o entitate recunoaşte în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul
unei înlocuiri parţiale (înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidenţă valoarea
contabilă a părţii înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informaţiile necesare.
Page 70 of 105
În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct
veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte
cheltuieli legate de cedarea acesteia.
În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute

în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între
veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile
ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după
caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul "Alte venituri din exploatare", respectiv "Alte
cheltuieli de exploatare", după caz.
Compensaţii de la terţi
În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, creanţele sau
sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau
construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate
ca atare pe baza documentelor justificative.
Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar

dreptul de a încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii
de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.
Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii:
a) sume plătite/de plătit de către companiile de asigurare pentru deprecierea sau
pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
b) sume acordate de guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu,

terenuri care au fost expropriate.
5.2 Conturile de reprezentative prin care se inregistreaza operatiunile cu

amortizari sunt:
Contul 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor necorporale.
Contul 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" este un cont de pasiv.
În creditul contului 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" se înregistrează:
- valoarea amortizării imobilizărilor necorporale (681).
În debitul contului 280 "Amortizări privind imobilizările necorporale" se înregistrează:
- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale scoase din evidenţă (201, 203, 205, 207,
208).
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporale.
Page 71 of 105
Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor corporale.
Contul 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" este un cont de pasiv.
În creditul contului 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" se înregistrează:
- cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale (681);
- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu

chirie şi restituite proprietarului (212, 213, 214);
- ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale,
atunci când reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice (105).
În debitul contului 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" se înregistrează:
- valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidenţă (211, 212, 213, 214);
- valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie,

amortizate integral, restituite proprietarului (212, 213);
- valoarea amortizării imobilizărilor corporale, eliminată cu ocazia reevaluării, din valoarea
contabilă brută a acestora (212).
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.
Contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru

depreciere"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru depreciere.
În debitul contului 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi

ajustările pentru depreciere" se înregistrează:
- valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce urmează

a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (151);
- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale (280, 281);
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale,

constituite sau majorate (290, 291, 293);
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie,

constituite sau majorate (391 la 398);
Page 72 of 105
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor neîncasabile şi a clienţilor dubioşi, rău
platnici sau în litigiu, constituite sau majorate (491, 496).
Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de
valoare"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor financiare cu amortizările şi ajustările
pentru pierdere de valoare.
În debitul contului 686 "Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru
pierdere de valoare" se înregistrează:
- valoarea primelor de rambursare a obligaţiunilor, amortizate (169);
- valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296);
- valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor din decontări din cadrul grupului şi cu
acţionarii/asociaţii, constituite sau majorate (495);
- valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor pe termen scurt, constituite
sau majorate (591, 595, 596, 598).
5.3Aplicații practice privind contabilitatea amortizarilor aferenta

imobilizarilor
Aplicatia nr. 1
Se realizaeaza cu efort propriu o rachitarie care are o durata normala de utilizare de 7

ani, pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- Consum de materiale de plantat 10.200.000 lei
- Salarii brute 15.000.000 lei
- CAS 3.499.500 lei
- CFS 750.000 lei
- CASS 1.050.000 lei
Aceasta investitie se receptioneaza in luna martie a exercitiului financiar N.
Amortizarea acestei plantatii de protectie trebuie sa se realizeze in doi ani.
Inregistrarile contabile detaliate pe exercitii financiare se prezinta astfel:
In exercitiul financiar N
1. Inregistrarea consumului de materiale de plantat:
6025 = 3025 10.200.000
Page 73 of 105
2. Inregistrarea salariilor brute:
641 = 421 15.000.000
3. Inregistrarea CAS:
6451 = 4311 3.499.500
4. Inregistrarea CFS:
6452 = 4371 750.000
5. Inregistrarea CASS:
6452 = 4313 1.050.000
6. Receptia plantatiei (Rachitariei) la nivelul cheltuielilor efectuate:
231 = 722 30.499.500
2134 = 231 30.499.500
7. Inregistrare amortizarii plantatiei (Rachitariei) aferente exercitiului financiar N:
30.499.500 lei/2ani*9/12luni=11.437.313 lei
6811 = 2813 11.437.313
In exercitiul financiar N+1
8. Inregistrare amortizarii plantatiei (Rachitariei) aferente exercitiului financiar

N+1:
30.499.500 lei/2anii=15.249.750 lei
6811 = 2813 15.249.750
9. Inregistrare amortizarii plantatiei (Rachitariei) aferente exercitiului financiar N:
30.499.500 lei/2ani*3/12luni=3.812.437 lei
6811 = 2813 3.812.437
Page 74 of 105
10. Inregistrarea scoaterii din evidenta a plantatiei (Rachitariei):
2813 = 2134 30.499.500
Aplicatia nr.2
Se preia cu chirie o cladire cu o valoare de inventar de 350.000.000 lei, la care se

executa in regim propriu investitii, ocazie cu care se efectueaza urmatoarele cheltuieli:
- Consum de materiale auxiliare 10.000.000 lei;
- Consum de piese de schimb 15.000.000 lei;
- Salarii 75.000.000 lei
- CAS 17.497.500 lei;
- CFS 3.750.000 lei;
- CASS 5.250.000 lei;
Se receptioneaza investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie, care urmeaza
sa se amortizeze liniar pe o durata de de 5 ani, incepand cu exercitiul financiar N.
In contabilitatea chiriasului:
1. Inregistrarea preluarii cladirii inchiriate pe baza de proces verbal
Derbit 8031 350.000.000
2. Inregistrarea consumului de materiale auxiliare:
6021 =
3021 10.000.000
3. Inregistrarea consumului de piese de schimb:
6024 =
3024 15.000.000
641 =
421 75.000.000
6451 =
4311 17.497.500
6452 =
4371 3.750.000
Page 75 of 105
6453 = 4313 5.250.000
8. Receptia investitiilor efectuate la cladirea luata cu chirie:
231 = 722 126.497.500
2134 = 231 126.497.500
9. Inregistrarea amortizarii anuale in exercitiile financiare N – N+4:

(126.497.500lei/5ani= 25.299.500 lei)
6811 = 2813 25.299.500
10. Inregistrarea scoaterii din evidenta a investitiei efectuate la cladirea luata cu chirie,
in exercitiul financiar N+4:
2813 = 2134 126.497.500
11. Inregistrarea predarii constructiei catre proprietar, pe baza de proces verbal de

predare-primire, la expirarea contractului de inchiriere:
Credit 8031 350.000.000
In contabilitatea proprietaruluii:
12. Inregistrarea preluarii pe baza de proces verbal de predare-primire, a investitiei

efectuate si amortizate integral de catre chirias:
2134 = 2813 126.497.500
Aplicatia nr.3
Pentru aceleasi ipoteze ca la aplicatia nr. 2 se considera ca potrivit clauzelor

contractuale chiriasul utilizeaza cladirea numai doi ani de la efctuare investitiei, respectiv
exercitiile financiare N si N+1, dupa care preda cladirea proprietarului caruia i se factureaza
valoarea investitiei neamortizate.
In contabilitatea chiriasului:
1. Inregistrarea scoaterii din evidenta a investitiei efectuate la cladirea inchiriata,

care potrivit clauzelor contractuale se recupereaza de la proprietar (amortizarea
inregistrata in exercitiile financiare N si N+1 este 25.599.500 lei *2
ani=50.599.000 lei):
Page 76 of 105
% = 212 126.497.500
2812 50.599.000
6583 75.898.500
2. Inregistrarea facturii privind valoarea investitiei de recuperat de la proprietarul

cladirii, tva 24%:
461 = % 94.114.140
7583 75.898.500
4427 18.215.640
In contabilitatea proprietaruluii:
3. Inregistrarea preluarii, pe baza de proces verbal, a partii din investitie amortizata

de catre chirias:
212 = 2812
50.599.000
4. Inregistrarea preluarii, pe baza de proces verbal, a partii din investitie

neamortizata de catre chirias:
% = 404
94.114.140
212 75.898.500
4426
18.215.640
Aplicatia nr.4
O societate comerciala dispune de o linie tehnologica pentru ambalare a produselor

alimentare, avand valoare de intrare in patrimoniu de 150.000.000 lei si o durata normala de
amortizare liniara de de 10 ani.
In exercitiul financiar N, la aceasta linie tehnologica, se executa lucrari de
modernizari executate de terti, conform facturilor primite de la furnizori, in valoare de
54.000.000 lei, la care se adauga TVA 24%.
Page 77 of 105
1. Inregistrarea investitiei efectuate de terti care majoreaza valoarea mijloacelor fixe:
% = 404 66.960.000
231 54.000.000
4426
12.960.000
Si concomitent se in registreaza:
2131 = 231 54.000.000
Aplicatia nr. 5
Se executa cu forte proprii lucrari de amenajare a unui iaz in exercitiul financiar N,

pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- Consum de carburanti si lubrifianti 16.334.000 lei
- Amortizarea mijloacelor de transport 13.000.000 lei
- Salarii brute 20.000.000 lei
- CAS 4.666.000 lei
- CFS 1.000.000 lei
- CASS 1.400.000 lei
Se receptioneaza amenajarea iazului in luna decembrie a exercitiului financiar N, Consiliul de
Administratie hotarand amortizarea acesteia in 10 ani.
In exercitiul financiar N
1. Inregistrarea consumului de carburanti si lubrifianti:
6022 = 3022 16.334.000
2. Inregistrarea amortizarii mijloacelor de transport:
6811 = 2813 13.000.000
641
= 421 20.000.000
6451 =
4311 4.666.000
Page 78 of 105
6452 = 4371 1.000.000
6453 = 4313 1.400.000
7. Receptia amenajarii iazului (la nivelul cheltuielilor efective inregistrate la pct 1.,
4.:
231 = 722 56.400.000

Si concomitent:
2112 = 231 56.400.000
8. Inregistrarea amortizarii anuale (56.640.000 lei/ 10 ani = 5.640.000 lei):
6811 = 2811 5.640.000
Aplicatia nr. 6
Se receptioneaza in luna iunie N investitia privind amenajarea unui teren pentru

irigatii conform unei facturi care cuprinde valoarea fara TVA 200.000.000 lei si TVA 24%,
Consiliul de Administratie hotarand amortizarea acesteia in 8 ani.
1. Inregistrarea amenajarii terenului pentru irigatii:
% = 404 248.000.000
231 200.000.000
4226 48.000.000
Si concomitent:
2112 = 231 200.000.000
2. Inregistrarea amortizarii aferente exercitiului financiar N,in care aceasta va fi de

12.500.000 lei (200.000.000/8 *6/12 = 12.500.000 lei):
6811 = 2811 12.500.000
Page 79 of 105
Page 80 of 105
*
* *
BIBLBLIOGRAFIE

2005;
16. Pop Atanasiu, Contabilitatea Financiară Românească, Editura Intelcredo, 2002;
6. *** OMFP nr.3055/2009;
Page 81 of 105
MODULUL 6: OPERATIUNI CONTABILE PRIVIND APROVIZIONAREA SI
REDIUCERILE COMERCIALE
In procesul productiv si pentru a-si desfasura activitatea comerciala entitatea are

nevoie sa sa se aprovizioneze cu stocuri de materii prime, materiale consumabile (materiale
auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de
plantat, alte materiale consumabile), materiale de natura obiectelor de inventar, ambalaje si
marfuri. Pentru a fi inregistrate in contabilitate acestea trebuiesc evaluate.
6.1 Evaluarea activelor
. Evaluarea la data intrării în entitate
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport
la capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se
substituie costului de achiziţie.
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de
bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv.
Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe

piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesioniţti calificaţi în evaluare.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii
specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina
prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.
Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale),
Page 82 of 105
cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei
bunurilor respective.
În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,

cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct
bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de

aprovizionare este externalizată.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie

ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,
indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609
«Reduceri comerciale primite», respectiv contul 709 «Reduceri comerciale acordate»), pe
seama conturilor de terţi. Acelaşi tratament contabil se aplică şi în cazul reducerilor
comerciale legate de prestările de servicii. În cazul în care reducerile comerciale reprezintă
evenimente ulterioare datei bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408
«Furnizori - facturi nesosite», respectiv contul 418 «Clienţi - facturi de întocmit» şi se
reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele
respective se cunosc la data bilanţului.
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de

vânzare;
b) remizele - se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferenţial;
c) risturnele - sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor

efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru
achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.
Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului

riscurilor şi beneficiilor.
În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare

coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
- bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului;
- stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa
debitorului până la vânzarea lor;
Page 83 of 105
- bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în
activele cumpărătorului;
- bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de
proprietate având loc;
- bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. De
exemplu, la vânzările cu condiţia de livrare "ex-work", bunurile vândute ies din stocul
vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia cumpărătorului etc.
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni

economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
În aplicarea acestui text de lege este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora

la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în
consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate,
valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;
b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc
a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în

gestiune;
c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează
ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate

în conturi în afara bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile
de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune
potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se

înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.
Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării,
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.
Page 84 of 105
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu
supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.
Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a
căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru entitate pot fi prezentate la
"Active" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu
variază în mod semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii
produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a
costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod
substanţial unele de altele.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor

identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care
fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.
Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un

număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de

asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu
amănuntul, în comerţul cu amănuntul.
Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi

consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie
revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un
moment dat.
Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate
distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se
efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Page 85 of 105
Diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul
Soldul iniţial al
+ perioadei, cumulat de la începutul exerciţiului
diferenţelor de preţ
Coeficient de financiar până la finele perioadei de referinţă x
2 =
repartizare Soldul iniţial al Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de 100
stocurilor la preţ de + înregistrare, cumulat de la începutul exerciţiului
înregistrare financiar până la finele perioadei de referinţă

6.2 Conturile de reprezentative prin care se inregistreaza operatiunile cu stocuri

sunt:
Contul 301 "Materii prime"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime.
Contul 301 "Materii prime" este un cont de activ.
În situaţia aplicării inventarului permanent:
În debitul contului 301 "Materii prime" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime achiziţionate de la terţi (401, 408, 446,
321, 542);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi (351, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime de la entităţi afiliate sau entităţi legate
prin interese de participare (451, 453);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime primite de la unitate sau subunităţi (481,
482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al

acţionarilor/asociaţilor (456);
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca

materie primă în aceeaşi unitate, inclusiv a diferenţelor de preţ nefavorabile aferente (341,
345);
- valoarea materiilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a
celor rezultate din dezmembrări (601, 758);
- diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime achiziţionate (308).
În creditul contului 301 "Materii prime" se înregistrează:
Page 86 of 105
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, precum şi a celor
constatate lipsă la inventar sau distruse (601);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate unităţii sau subunităţilor (481,
482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau în custodie la
terţi (351);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite prin donaţie (658);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime distruse prin calamităţi (671).
Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.
Contul 302 "Materiale consumabile"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale
consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi
materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile).
Contul 302 "Materiale consumabile" este un cont de activ.
În debitul contului 302 "Materiale consumabile" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile achiziţionate de la terţi (401,

408, 446, 322, 542);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile aduse de la terţi (351, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la entităţi afiliate sau
entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la unitate sau

subunităţi (481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile reprezentând aport în natură al

- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca

materiale consumabile în aceeaşi unitate (341, 345);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a

celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (602, 758);
- contravaloarea materialelor consumabile achitate prin alte valori (532);
Page 87 of 105
- diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor consumabile
achiziţionate (308).
În creditul contului 302 "Materiale consumabile" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, precum şi

a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (602);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile vândute ca atare (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile livrate unităţii sau subunităţilor
(481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau în
custodie la terţi (351);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite prin donaţie (658);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile distruse prin calamităţi (671).
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor consumabile existente în stoc.
Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei, mişcării şi uzurii materialelor de natura
obiectelor de inventar.
Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" este un cont de activ.
În debitul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate

de la terţi (401, 408, 446, 323, 542);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la

entităţi afiliate sau entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite ca

aport în natură de la acţionari/asociaţi (456);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la

unitate sau subunităţi (481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la

terţi (351, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate

plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (603,
758);
Page 88 of 105
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute pentru a fi folosite ca materiale de
natura obiectelor de inventar în aceeaşi unitate (345);
- diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de
inventar achiziţionate (308).
În creditul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe

cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (603);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate

unităţii sau subunităţilor (481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre
prelucrare sau în custodie la terţi (351);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite prin
donaţie (658);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca

atare (371);
- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse prin
calamităţi (671).
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente
în stoc.
Contul 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau nefavorabile,
respectiv în minus sau favorabile) între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de
achiziţie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar.
Contul 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" este un cont rectificativ
al valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de
natura obiectelor de inventar.
În debitul contului 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" se înregistrează:
- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de achiziţie este mai mare decât preţul
standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar intrate în gestiune (401, 542);
- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile, aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de la entităţi afiliate
sau entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
Page 89 of 105
- diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601, 602,
603).
În creditul contului 308 "Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale" se

înregistrează:
- diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (301, 302, 303,
542);
- diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601, 602,
603).
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.
În situaţia aplicării inventarului intermitent:
Stocurile existente la începutul exerciţiului financiar, precum şi intrările în cursul

perioadei de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar
se înregistrează direct în debitul conturilor 601 "Cheltuieli cu materiile prime", 602
"Cheltuieli cu materialele consumabile" şi 603 "Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar".
Conturile 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile" şi 303 "Materiale de
natura obiectelor de inventar" se debitează numai la sfârşitul perioadei cu valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditul conturilor 601
"Cheltuieli cu materiile prime", 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile", 603 "Cheltuieli
privind materialele de natura obiectelor de inventar", iar la începutul perioadei imediat
următoare, pentru respectarea permanenţei metodelor, se reiau pe cheltuieli la aceeaşi
valoare.
Contul 371 "Mărfuri"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri.
Contul 371 "Mărfuri" este un cont de activ.
În debitul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate (401, 408, 446, 327, 542);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la

entităţi legate prin interese de participare (451, 453);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);
Page 90 of 105
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în natură al
- valoarea mărfurilor aduse de la terţi (357, 401);
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor

de natura obiectelor de inventar, animalelor şi păsărilor şi ambalajelor, vândute ca atare (301,
302, 303, 361, 381);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar şi a celor primite cu
titlu gratuit (607, 758);
- valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, în situaţia în care
evidenţa mărfurilor se ţine la preţ cu amănuntul (378, 4428);
- valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate

vânzării, reclasificate ca mărfuri (211).
În creditul contului 371 "Mărfuri" se înregistrează:
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare şi lipsurile de
inventar (607);
- valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă

mărfurilor ieşite din gestiune (378, 4428);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);
- valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor trimise la terţi (357);
- valoarea donaţiilor şi pierderilor din calamităţi (658, 671);
- valoarea mărfurilor care fac obiectul participării în natură, potrivit legii, la capitalul social
al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 263, 265).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la
sfârşitul perioadei.
Contul 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa adaosului comercial (marja comerciantului)
aferent mărfurilor din unităţile comerciale.
Contul 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" este un cont rectificativ al valorii de înregistrare
a mărfurilor.
În creditul contului 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" se înregistrează:
- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371).
Page 91 of 105
În debitul contului 378 "Diferenţe de preţ la mărfuri" se înregistrează:
- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune (371).
Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente
în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 401 "Furnizori"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a decontărilor în relaţiile cu furnizorii,
alţii decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de participare, pentru
aprovizionările de bunuri sau serviciile prestate.
Contul 401 "Furnizori" este un cont de pasiv.
În creditul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor
finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor, mărfurilor şi ambalajelor, achiziţionate cu
titlu oneros de la terţi pe bază de facturi (301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381, 321,
322, 323, 326, 327, 328), precum şi diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente, în
cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard (308, 368, 388);
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117);
- valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de

inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului
intermitent (601, 602, 603, 607, 608);
- valoarea serviciilor prestate de terţi (611 la 626, 628, 471);
- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi
nesosite (408);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);
- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori
achiziţionate (532);
- valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);
- valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate, aferente perioadei
(652);
Page 92 of 105
- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la
finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);
- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar (668);
- valoarea avansurilor facturate (409).
În debitul contului 401 "Furnizori" se înregistrează:
- plăţile efectuate către furnizori (512, 531, 541, 542);
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (409);
- sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444);
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare, ca plată în

natură potrivit prevederilor contractuale (345);
- datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (609);
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409);
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la decontarea
acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului
financiar (765);
- diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii,
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit
legii.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" este un cont de activ.
În debitul contului 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" se înregistrează:
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii (401, 404, 451,
453, 512 sau 4427 în cazul în care se aplică taxare inversă);
Page 93 of 105
- sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor
de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;
- sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiziţiile
de bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile,
potrivit legii.
În creditul contului 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" se înregistrează:
- sumele compensate la sfârşitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată colectată (4427);
- diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai
mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4424);
- taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea pro-rata (635);
- regularizarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor, sau a facturilor parţiale
emise, potrivit legii;
- ajustarea bazei impozabile la beneficiar şi sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a
altor documente care ţin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;
- ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiziţiile de bunuri şi servicii,
altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii;
- ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital în favoarea
bugetului de stat, potrivit legii.
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
6.3 Aplicații practice privind contabilitatea stocurilor sia reducerilor comerciale
Aplicatia nr. 1
Societatea A B C prezinta urmatoarea situatie:
- Stoc initial de materii prime: 20.000.000 lei

- Aprovizionare de materii prime de la furnizori,
achitate cu viramente bancare, in preturi fara
TVA si TVA 24% 250.000.000 lei
- Prestatii de transport facturate fara TVA
TVA 24 % 30.000.000 lei
Evidenta stocurilor se tine la costuri efective de achizitie
- Consumuri 275.000.000 lei
- Stoc final de matertii prime 25.000.000 lei
Page 94 of 105
1. Inregistrarea materiilor prime evaluate la costuri efective de achizitii compuse din:
- Aprovizionare de materii prime de la furnizori,
achitate cu viramente bancare, in preturi fara
TVA si TVA 24% 250.000.000 lei
- Prestatii de transport facturate fara TVA
TVA 24 % 30.000.000 lei
- Cost efectiv 280.000.000 lei
- Tva deductibila 67.200.000 lei
Total obligatii fata de furnizori 347.200.000 lei
-
% = 401 347.200.000
301 280.000.000
4426 67.200.000
2. Plata furnizorilor prin viramente bancare:
401 = 5121 347.200.000
3 Inregistrarea consumului de materii prime:
601 = 301 275.000.000
Aplicatia nr. 2
Se prezinta centralizat in tabelul de mai jos urmatoarea situatie a existentei si miscarii

stocurilor de materiale consumabile, procurate de la furnizori si achitate cu Ordine de plata
bancare.
Evidenta stocurilor se tine in preturi standard: soldul initial al contului 308 ,,Diferente
de pret la materii prime si materiale” este debitor in valoare de 4.400.000 lei, iar diferentele
dintre preturile standard si cele efectiv aprovizionate sunt sunt de 28.900.000 lei, TVA 24%.
LEI
Nr
. Specificatii sold Aprovizionari Consumuri Sold
crt
. initial Cost preturi difetrente final
efectiv standard de pret
15.000.00 142.500.00
1 Materiale aux. 0 0 135.000.000 7.500.000 140.000.000 10.000.000
30.000.00 182.000.00 12.000.00
2 Combustibili 0 0 170.000.000 0 185.000.000 15.000.000
Page 95 of 105
3 Mater. pt. ambalat 8.000.000 11.500.000 12.000.000 -500.000 11.000.000 9.000.000
22.500.00 136.000.00
4 Piese de schimb 0 0 127.500.000 8.500.000 105.000.000 45.000.000
5 Seminte 5.000.000 10.800.000 10.000.000 800.000 15.000.000 0
6 Furaje 6.000.000 4.900.000 4.500.000 400.000 1.500.000 9.000.000
Alte mater.
7 Consum. 1.500.000 9.200.000 8.000.000 1.200.000 1.000.000 8.500.000
88.000.00 496.900.00 28.900.00
TOTAL 0 0 467.000.000 0 458.500.000 96.500.000
1. Inregistrarea aprovizionarilor si adiferentelor de pret aferente:
% = 401 614.916.000
3021 135.000.000
3022 170.000.000
3023 12.000.000
3024 127.500.000
3025 10.000.000
3026 4.500.000
3028 8.000.000
308 28.900.000
4426 119.016.000
2. Plata furnizorilor cu Ordin de Plata prin banca:
401 =
5121 614.916.000
3.Inregistrarea cheltuielilor de stocuri:
3.1 De materiale auxiliare:
6021 = 3021 140.000.000
3.2 De combustibili:
6022 = 3022 185.000.000
3.3 De materiale pt ambalat:
6023 = 3023 11.000.000
3.4 De piese de schimb:
Page 96 of 105
6024 = 3024 105.000.000
3.5 De seminte:
6025 = 3025 15.000.000
3.6 De furaje:
6026 = 3026 1.500.000
3.7 De alte materiale consumabile:
6028 = 3028 1.000.000
4. Repartizarea diferentelor de pret:
Calcul Coeficient K:
K = (Si 308 + Rd308)/(Si302+Rd302)*100 =

(4.400.000+28.900.000)/(88.000.000+467.000.000)*100 = 6%
Diferente de pret repartizate total: 458.500.000*6% = 27.510.000
- Materiale auxiliare 40.000.000*6% = 8.400.000

- Combustibili 185.000.000*6% = 11.100.000
- Materiale pentru ambalat 11.000.000*6% = 660.000
- Piese de scimb 105.000.000*6% = 6.300.000
- Seminte 15.000.000*6% = 900.000
- Furaje 1.500.000*6% = 90.000
- Alte materiale consumabile 1.000.000*6% = 60.000
% = 308 27.510.000
6021 8.400.000
6022 11.100.000
6023 660.000
6024 6.300.000
6025 900.000
6026 90.000
6028 60.000
Page 97 of 105
Aplicatia nr. 3
O societate aprezinta urmatoarea situatie:
Stoc initial de materiale de natura obiectelor de inventar 25.000.000

lei
Aprovizionari de materiale de natura obiectelor de inventar 75.000.000

lei
Se elibereaza materiale de natura obiectelor de inventar 80.000.000

lei
1. Cumpararea/receptia inventar de natura obiectelor de:
Preturi de facturare de la furnizor 75.000.000

lei
TVA deductibila 18.000.000

lei
Total obligatii la furnizori 93.000.000

lei
Inregistrarea in contabilitate:
% = 401 93.000.000
303 75.000.000
4426 18.000.000
2. Eliberarea in folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar:
603 = 303 80.000.000
Page 98 of 105
Aplicatia nr. 4
Societatea Concordia cumpara marfuri de 600.000.000 lei, si se calculeaza adaos

comercial, 150.000.000 lei, TVA 24 %. Marfurile se vand la clienti.
1. Inregistrarea cumpararilor de marfuri:

- Pret de cumparare fara TVA 600.000.000 lei
- Adaos comercial 150.000.000 lei
- TVA 24 % 180.000.000 lei
- Pret de vanzare inclusiv tva 930.000.000 lei
% = 401 744.000.000
371 600.000.000
4426 144.000.000
371 = % 186.000.000
378 150.000.000
4428 36.000.000
2. Inregistrarea vanzarilor de marfuri:
4111 = % 930.000.000
707 750.000.000
4427 180.000.000
3. Inregistrarea descarcarii de gestiune pentru marfurilor vandute:
% = 371 786.000.000
607 600.000.000
378 150.000.000
4428 36.000.000
Page 99 of 105
Aplicatia nr. 5
O societate se aprovizioneaza cu ambalaje in valoare de 150.000.000 lei (TVA 24 %)

si achita si inregistreaza diferente de pret de 10.000.000 lei fata de pretul standard.
1 Inregistrarea aprovizionarii cu ambalaje:
% 401 198.400.000
381 150.000.000
388 10.000.000
4426 38.400.000
Aplicatia nr. 6
Reduceri de pret acordate in momentul facturarii

Pentru evidentierea modului de determinarea a reducerilor de pret, va supune atentiei
exemplul de mai jos, in care am presupus toate categoriile de reduceri, evidentiind astfel
ordinea in care se determina aceste reduceri, dar si modul de contabilizare a unei facturi care
comporta toate tipurile de reduceri.
Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de
90.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 5.000 lei; remiza pentru vanzari
superioare sumei de 50.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a
cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata
inainte de scadenta este de 2%; TVA 19%.
Factura simplificata se prezinta astfel:
Valoarea bruta a marfurilor vandute 90.000 lei
(-) Rabat 5.000 lei
Net1 85.000 lei
(-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei
de 50.000 lei): 85.000 * 5% 4.250 lei
Net 2 80.750 lei
(-)Remiza 2 (pentru importanta clientului):
80.750 * 10% 8.075 lei
NET COMERCIAL 72.675 lei
(-)Scont de decontare : 72.675 * 2% = 1.453,5 lei
NET FINANCIAR 71.221,5 lei
(+) TVA : 71.221,5 * 19% 13.532,09 lei
NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) 84.753,59 lei
Page 100 of 105

Aceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:
In contabilitatea furnizorului:
a).Contabilizarea vanzarii marfurilor:
411x = % 86.207,09
707 72.675,00
4427 13.532,09
b).Contabilizarea scontului de decontare acordat:
667 = 411 1.453,50
In contabilitatea clientului :
a).Contabilizarea achizitiei stocurilor:

% = 401 86.207,09
371 72.675,00
4426 13.532,09
b).Contabilizarea scontului de decontare obtinut:
401 = 767 1.453,50
Page 101 of 105

Aplicatia nr. 7
Reduceri de pret comerciale
Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie
contabilizate deoarece modifica efectele facturii initiale. Astfel, in contabilitatea clientului
trebuie contabilizata o reducere a costului de achizitie aferent stocului pentru care s-a primit o
reducere comerciala ulterior facturarii, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, in bilant,
la valoarea lor reala de achizitie. In schimb, furnizorul trebuie sa inregistreze o diminuare a
veniturilor din vanzari, cu valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, pentru
a prezenta in contul de profit si pierdere cifra de afaceri la valoarea neta, exclusiv reducerile
comerciale acordate. Pentru o mai buna intelegere va prezentam urmatorul
La sfarsitul anului, furnizorul F transmite clientului C o factura de reducere
reprezentand risturne in suma de 10.000 lei, TVA 19%, aferente livrarilor de marfuri
efectuate in cursul anului. In contabilitatea clientului C se inregistreaza reducerea comerciala
obtinuta ulterior facturarii astfel:

401 = % 11.900
371 (609) 10.000
4426 1.900
In contabilitatea furnizorului F se inregistreaza reducerea comerciala acordata, ca o

diminuare de venituri:
% = 411 11.900
707(709) 10.000
4427 1.900
Fata de aceasta solutie, in literatura de specialitate romaneasca, exista opinia dupa

care reducerile comerciale acordate ulterior facturarii trebuie sa fie contabilizate in contul 609
"Reduceri comerciale primite", la furnizor, pentru reducerile acordate si respectiv in contul
709 "Reduceri comerciale acordate", la client, pentru reducerile primite. Insa, se considera ca
aceasta solutie este discutabila deoarece nu are drept efect corectarea costului de achizitie al
stocurilor cu reducerile comerciale primite ulterior facturarii, la client, si nici diminuarea
veniturilor din.
Page 102 of 105

Aplicatia nr. 8
Reduceri de pret financiare
Acordate a posteriori, printr-o factura de reducere, sconturile de decontare sunt

contabilizate similar cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept cheltuieli
financiare, la furnizorul care le acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul
care beneficiaza de aceste sconturi.
Furnizorul F adreseaza clientului C o factura reprezentand livrari de marfuri in suma
de 50.000 lei, TVA 19%, cu decontare dupa trei luni.Ulterior, clientul C il instiinteaza pe
vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa
beneficieze de un scont. In consecinta, furnizorul intocmeste o factura de reducere care
mentioneaza un scont de 10%, acordat asupra livrarii initiale, adica:
- suma bruta (net comercial) 50.000 lei
- scont de decontare (50.000 * 10%) = 5.000 lei
- TVA aferenta scontului de decontare (5.000 * 19%) = 950 lei
Total factura de reducere 5.950 lei;
In contabilitatea vanzatorului se inregistreaza :
1).Vanzarea de marfuri:
411 = % 59.500
707 50.000
4427 9.500
2).Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura de reducere):
% = 411 5.950
667 5.000
4427 950
Page 103 of 105

In contabilitatea cumparatorului se inregistreaza:
1).Cumpararea de marfuri:
% = 401 59.500
371 50.000
4426 9.500
2).Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere):
401 = % 5.950
767 5.000
4426 950
Remarca privind rata dobanzii si scontul de decontare

In exemplul precedent se constata faptul ca, pentru a plati cu doua luni mai devreme,
furnizorul a consimtit o reducere de 10%, care corespunde unei rate a dobanzii anuale de:
(10% *12 luni) / 2 luni = 60%
Prin aceasta decontare anticipata cu doua luni furnizorul si-a procurat fondurile la o
rata anuala a dobanzii de 60%, care reprezinta costul financiar al acestei operatii, iar clientul
a plasat fondurile de care dispune la aceeasi rata, care reprezinta randamentul financiar al
operatiei.
Page 104 of 105

*
* *
BIBLBLIOGRAFIE

2005;
3. Pop Atanasiu, Contabilitatea Financiară Românească, Editura Intelcredo, 2002
6. *** OMFP nr.3055/2009;
Page 105 of 105

Suport Curs Asistent de Gestiune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Asistent de Gestiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS

Definitie: Asistentul de gestiune este persoana care tine evidenta contabila a

1. Stabileşte modul de comunicare 1.1.Modul de comunicare cu grupul de muncă este

2. Transmite/ primeşte informaţii 2.1.Informaţiile sunt structurate şi transmise

3. Participă la discuţii pe teme 3.1.Participarea la discuţii este constructivă,

Variabilele de care se tine cont se refera la:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Variabile specifice care se identifica se refera la:

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

4. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII PROPRII

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Stabileşte priorităţile zilnice 1.1.Priorităţile zilnice sunt stabilite cu

2. Planifică etapele activităţilor 2.1.Etapele de realizare a activităţii sunt

3. Revizuieşte planul de activităţi 3.1 Activităţile nerealizate sunt replanificate

Variabile specifice care se identifica se refera la:

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

5.GESTIONAREA ŞI ARHIVAREA DOCUMENTELOR

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Înregistrează documentele 1.1.Documentele financiar-contabile se

Variabile specifice care se identifica se refera la:

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Selectează programul specific 1.1.Programul specific este selectat în funcţie

2. Introduce datele primare 2.1.Datele sunt introduse în totalitate, cu

3. Verifică şi salvează datele 3.1.Datele introduse sunt verificate cu

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

7. ÎNTOCMIREA / COMPLETAREA DOCUMENTELOR PRIMARE

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1.Întocmeşte documentele contabile 1.1.Documentele primare se întocmesc în

2.Completează documentele contabile 2.1.Documentele contabile primare sunt

3.Verifică modul de 3.1.Documentele sunt verificate cu urmărirea

Variabile specifice care se identifica se refera la:

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

Sectiunea 8 descrie competenţa necesară contabilului pentru analiza contabilă a

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1.Analizează contabil documentele 1.1.Documentele primare sunt analizate cu

3.Contează elementele patrimoniale 3.1.Asocierea simbolurilor de cont

4. Concepe articole contabile 4.1.Articolele contabile sunt concepute cu

Variabile specifice care se identifica se refera la:

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Stabileşte tipul de 1.1.Stabilirea tipului de calcule se realizează cu atenţie, funcţie

Variabile specifice care se identifica se refera la:

Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

Sectiunea 10 descrie competenţa necesară contabilului pentru pregătirea registrelor contabile

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1.Pregăteşte registrele 1.1.Registrele contabile se pregătesc în funcţie de tipul şi

2.Completează registrele 2.1.Registrele se completează cronologic, în scopul

Variabile specifice care se identifica se refera la:

- Cunoştinţele necesare specifice acestei sectiuni se referă la:

La evaluare se urmăresc urmatoarele obiective:

11. INTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Colectează documentele 1.1.Documentele necesare sunt colectate în funcţie de