1.

Mulţimi de numere: ,
1
◼ Dacă a  0 , a − n = , n  N .
an
m
◼ Pentru a  ( 0, +  ) , a n = n a m , m  Z , n  N , n  2 .

Proprietăţi. Pentru orice a, b  0 şi orice x, y  R au loc relaţiile:

x
ax a ax
( ) ( ) 1
x− y x y
1) a x  a y = a x + y ; 2) = a ; 3) a  b = a x
 b x
; 4)   = ; 5) a x = a x y ; 6) a − x = .
b
y x
a b ax

Ordonarea a două puteri. 1) Dacă a  1 , atunci m  n  a m  a n .

2) Dacă 0  a  1 , atunci m  n  a m  a n .

◼ Dacă a, b  0 , m, n  N , m  2 , n  2 , atunci:
a na
( a)
m
1) n ab = n a  n b ; 2) n = , b0; 3) n
= n am ;
b nb
4) mn
am = n a ; 5) n m
a = mn a ; 6) n
a  n b  a b.

◼ Pentru a  0, a  1, x  0, y = log a x  a y = x .

Observaţie: a log a x = x, a  0, a  1, x  0.

Proprietăţile logaritmilor. Pentru a, b  0, a, b  1 şi x, y  0 , avem:

1) log a 1 = 0,log a a = 1 2) log a ( xy) = log a x + log a y
x
3) log a   = log a x − log a y 4) log a x =   log a x ,   R
 y
log b x
5) (Formula de schimbare a bazei) log a x = .
log b a

◼ Numere complexe. z = a + ib, cu a, b  R şi unitatea imaginară i cu i 2 = −1 .

a = Re ( z ) partea reală a numărului z şi b = Im ( z ) coeficientul părţii imaginare
Deci, z = Re( z ) + i  Im( z )

Egalitatea a două numere complexe. z1 = z2  Re( z1 ) = Re( z2 ), Im( z1 ) = Im( z2 ) .

Conjugatul unui număr complex z = a + ib, cu a, b  R este z = a − ib .

Proprietăţi:
a) z  R  z = z; z  iR  z = − z; b) z = z ; c) z1  z 2 = z1  z2 ; d) z1  z2 = z1  z2 ;
z  z z+z z−z
()
e) z n = z n
; f)  1  = 1 , z2  0 ; g) a = Re ( z ) = ; b = Im ( z ) = .
 z2  z2 2 2
Modulul unui număr complex z = a + ib, cu a, b  R este z = a 2 + b 2 .
1) z  0 ; 2) z = 0  z = 0 ; 3) z  z = z ; 4) z = − z = z ; 5) z1  z2 = z1  z2 ;
2

z1 z
6) = 1 , z2  0 ; 7) z1 − z2  z1  z2  z1 + z2 .
z2 z2

Ecuaţia de gradul II. Fie ax 2 + bx + c = 0, a, b, c  R, a  0.

−b   −b  i −
Dacă   0, x1,2 = . Dacă   0, x1,2 = .
2a 2a
Observaţii. a) În cazul   0, x1 = x2 , x2 = x1 şi x1 = x2 .
b c
b) Relaţiile lui Viete: x1 + x2 = − , x1 x2 = .
a a
c) ax + bx + c = a( x − x1 )( x − x2 ), unde rădăcinile x1 , x2  C.
2
 2. Funcţii
Imaginea funcţiei. f : A → B, Im f =  f ( x) x  A . Se mai folosește notaţia Im f = f ( A)
Definiţie. f este crescătoare (descrescătoare) dacă x1  x2 din domeniul de definiţie, atunci
f ( x1 )  f ( x2 ) (  ).
Observaţie. Dacă inegalităţile sunt stricte, spunem că f este strict crescătoare, respectiv strict
descrescătoare.

Definiţie. O funcţie f : A → R este mărginită dacă imaginea ei este o mulţime mărginită, adică,
există a, b  R astfel încât a  f ( x)  b, x  A.
Proprietate. Funcţia f : A→R este mărginită, dacă există M 0, astfel încât
f ( x)  M , x  A.

Definiţie. O mulţime A se numeşte simetrică dacă x  A, − x  A.

Definiţie. Funcţia f : A → R se numeşte funcţie pară dacă A este mulţime simetrică şi
f ( − x ) = f ( x ) , x  A .
Definiţie. Funcţia f : A → R se numeşte funcţie impară dacă A este mulţime simetrică şi
f ( − x ) = − f ( x ) , x  A .

Definiţie. Funcţia f : A → R se numeşte periodică dacă există un număr real nenul T cu

proprietatea că f ( x + T ) = f ( x ) , x  A .
Definiţie. Dacă există cea mai mică perioadă pozitivă, ea se numeşte perioadă principală.
Compunerea funcţiilor
Definiţie: f : A → B, g : B → C , g f : A → C , ( g f )( x ) = g ( f ( x ) )
Proprietăţi:
▪ Compunerea funcţiilor este asociativă.
▪ Compunerea funcţiilor nu este comutativă.
Definiţie. Funcţia f : R → R , f ( x ) = ax + b , a, b  R , a  0 se numeşte funcţie de gradul I.
▪ Monotonia. Dacă a  0 , f este strict crescătoare. Dacă a  0 , f este strict
descrescătoare.
▪ Graficul. Este dreapta de ecuaţie y = ax + b .
▪
 ▪ Semnul funcţiei de gradul I.
b
x − − +
a
f ( x ) = ax + b semn contrar lui a 0 semnul lui a

Definiţie. f : R → R , f ( x ) = ax 2 + bx + c , a, b, c  R , a  0 , se numeşte funcţie de gradul al

doilea.
Proprietăţi.
 b   b 
1. Dacă a  0, f este strict descrescătoare pe  −, −  şi strict crescătoare pe  − ,   .
 2a   2a 
 b   b 
2. Dacă a  0, f este strict crescătoare pe  −, −  şi strict descrescătoare pe  − ,   .
 2a   2a 
 b  
3. Graficul funcţiei este o parabolă cu vârful V  − , −  :
 2a 4a 
▪ Dacă a  0 , V este punct de minim. Dacă a  0 , V este punct de maxim.
▪ Graficul este tangent axei Ox, dacă  = 0 .
▪ Graficul nu intersectează Ox, dacă   0 .
▪ Graficul intersectează axa Ox în două puncte, dacă   0 .
4. Semnul funcţiei de gradul al II-lea.
x − x1 = x2 +
=0
f ( x) semnul lui a 0 semnul lui a

x − +
0
f ( x) semnul lui a

x − x1 x2 +
0 f ( x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

Funcţii injective. f : A → B este injectivă dacă x1 , x2  A cu x1  x2 , atunci f ( x1 )  f ( x2 ) .

Proprietate. f : A → B este injectivă dacă şi numai dacă din f ( x1 ) = f ( x2 ) rezultă x1 = x2 .

Funcţii surjective. f : A → B este surjectivă dacă y  B, x  A astfel încât f ( x) = y.

Proprietate. f : A → B este surjectivă dacă şi numai dacă Im f = B
Funcţii bijective. O funcţie injectivă şi surjectivă se numeşte bijectivă.
Proprietate. f : A → B este bijectivă dacă şi numai dacă y  B, există un singur x  A astfel
încât f ( x) = y.
Funcţii inversabile. Funcţia f : A → B este inversabilă dacă există funcţia g : B → A astfel
încât f g = 1B şi g f = 1A . Funcţia g se numeşte inversa funcţiei f şi se notează f −1.
Observaţie. Dacă f este inversabilă, f ( x) = y  f −1 ( y) = x

Teoremă. f : A → B este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă.