Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
05 Postfata PDF
05 Postfata PDF
77
lucru cât i ca diseminare a rezultatelor. În plus, nu exista nici o prevedere legal care s
impun clar obligativitatea eliber rii de sarcin arheologic a unui teren, înainte ca acesta
s fie integrat circuitului economic.
Dup 1989, aceast stare de lucruri s-a schimbat aproape total. În primul rând s-a
modificat profilul i dinamica investi iilor, ap rând pe pia firme private române ti sau
str ine, a c ror extindere a afacerilor presupune exploatarea terenurilor în vederea
construirii.
Fondurile alocate de stat pentru cercetare au devenit insuficiente, de aceea
institu iile implicate în domeniu au trebuit s caute alte surse de finan are. Oportunitatea
investi iilor private a fost imediat sesizat . Tocmai de aceea, dup 2000, prin O.G. nr.
43/2000, a ap rut obligativitatea legal a cercet rii arheologice, care trebuie s precead
orice astfel de investi ie.
Odat cu apari ia OG 43/2000 (cu modific rile ulterioare) s-a impus obligativitatea
desc rc rii de sarcin arheologic pentru orice investi ie economic care afecteaz zone
în care exist (sau sunt doar susceptibile de a con ine) patrimoniu arheologic.
Respectarea Standardelor i procedurilor poate oferi solu ii (dar nu garan ii) pentru
cazurile în care munca arheologului ar fi contestat pe cale juridic .
De i cercetarea arheologic nu mai este supus în mod evident politicului i
ideologicului, totu i prin aportul pe care îl are în cazul unor proiecte investi ionale, prin
78
alocarea unor fonduri din ce în ce mai mari, prin importan a pe care începe s-o capete în
fa a opiniei publice, ea poate s fie manipulat , s fie „deturnat ” de la scopurile ei.
1
De exemplu, la Ro ia Montan au lucrat, în medie, circa 70 de arheologi anual.
79
Na ional de Arheologie este primul i cel mai îndrept it for care trebuie s creeze acest
mecanism. Urmând aceste standarde i proceduri un arheolog poate, dincolo de calitatea
tiin ific a muncii sale (calitate care poate fi supus îndoielii atâta timp cât exist opinii
divergente), s - i afirme profesionalismul, indiferent de vârsta i pozi ia în lumea
academic . Standardele încearc s ofere un instrument de evaluare obiectiv .
Se face sim it necesitatea de a avea instrumente obiective pentru cuantificarea
eforturilor tiin ifice ale arheologilor, prin utilizarea consecvent a acelora i unit i de
m sur , .care se vor putea realiza prin compararea a dou proiecte arheologice sau a
dou rapoarte de cercetare. Este una din pu inele c i de a asigura obiectivitatea în acest
domeniu.
Realitatea practic în domeniul investiga iilor arheologice a relevat necesitatea
cre rii unui model obiectiv dup care s poat fi evaluate proiectele arheologice, proiecte
care trebuie s urmeze anumite etape, care s conduc în final la o cercetare corect i la
un rezultat optim.
O alt subliniere care merit f cut este aceea c , marile proiecte arheologice sunt
obligatoriu interdisciplinare, ceea ce impune o structurare clar a obiectivelor, precum i o
sus inere metodologic i formal coerent a diferitelor specialit i implicate.
Importan a p str rii i gestion rii arhivelor, a înregistr rii corecte a datelor, în
domeniul cercet rii arheologice, care presupune i o activitate distructiv , devine
covâr itoare. Rolul inventarelor în managementul patrimoniului cultural este de mult
vreme recunoscut. Ele sunt indispensabile pentru identificare, interpretare, protejare i
p strare fizic a obiectelor mobile, cl dirilor istorice, siturilor arheologice i peisajelor
culturale. Au un loc semnificativ în toate conven iile interna ionale legate de mo tenirea
cultural 2. Standardele i procedurile pot fi utile în sensul men inerii unor arhive bine
2
Conven ia UNESCO din 1972 privind Protejarea Lumii Culturale i Mo tenirii Naturale (Convention
Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage), Conven ia Consiliului Europei de
Protejare a Mo tenirii Arhitecturale Europene (Granada, 1985), art. 2, Conven ia Consiliului Europei de
Protejare a Mo tenirii Arheologice (La Valletta, 1992), art. 2 etc
80
structurate, prin înregistrarea coerent a informa iilor, pentru ca acestea s fie utilizabile
oricând în viitor i compatibile cu alte sisteme de referin .
81