Stiati ca…..

mihai viteazul
Mihai Viteazul, primul domnitor care a reuşit să unească cele trei provincii româneşti, a trăit între 1558 şi
1601. Domnitorul a avut un caracter dârz şi şi-a folosit de toate mijloacele, inclusiv de cuceririle
amoroase, pentru a-şi duce la îndeplinire năzuinţele.

... Mihai Viteazul a rămas în istorie ca primul domnitor care a reuşit să unească cele trei provincii
româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românescă. Pentru a-şi realiza scopurile, Mihai Viteazul s-a folosit
de oricine, chiar şi de ibovnicele sale. Istoricii sunt de părere că s-a căsătorit cu Doamna Stanca pentru a
reuşi să acceadă la putere.   

1. Nu se cunoaşte cu exactitate locul naşterii. Mihai Viteazul s-a născut, după unele surse, în Oraşul
de Floci sau Târgul de Floci (n.r. - denumire care vine de la târgul de lână care funcţiona aici)
situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi dispărută. Alte documente, aflate în custodia
Academiei Române, precum şi specificaţiile din Condica episcopiei Rîmnicului, atestă că Mihai
Viteazul s-ar fi născut la Drăgoeşti, localitate aflată pe partea stîngă a Oltului, judeţul Vâlcea.
2.   2. Mihai Viteazul a crescut fără tată. Potrivit unor istorici, Mihai Viteazu este fiul nelegitim al lui
Pătraşcu cel Bun, domnitor al Ţării Româneşti. Argumentul principal împotriva acestei variante
este acela că Mihai Viteazu s-a născut în anul 1558, la un an după moartea lui Pătraşcu cel Bun.
Astfel, este greu de crezut că acesta a avut relaţii extraconjugale în anul morţii sale, având în
vedere faptul că a murit în urma unei lungi boli. 
3.   3. Mama lui Mihai Viteazul, de viţă nobilă sau comerciantă de rachiu. Există două versiuni care
circulă cu privire la mama lui Mihai Viteazul, Teodora Cantacuzino. Potrivit celor mai mulţi istorici,
ea este de neam grecesc şi se trage din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor, fiind soră cu
Iane Epirotul, care a ajuns ban al Olteniei şi reprezentantul domnului Munteniei la Constantinopol,
o persoană foarte influentă. „Un personaj extraordinar, Mihail Cantacuzino, poreclit Şaitanoglu
sau Şeitanoglu, adică, în turceşte, „fiul Satanei”. Se zice că mama lui Mihai Viteazul ar fi fost sora
lui Şeitanoglu. În orice caz, e aproape sigur acum, după documente recent descoperite, că a fost
o Cantacuzină venită să facă mare negoţ în Ţara Românească, iar cu banii şi insistenţele rudelor
ei pe lângă marele vizir a fost ales Mihai Viteazul domnitor“, notează istoricul Neagu Djuvara în
lucrarea „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri“. Conform altor surse, Teodora era
vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cert este că s-a
călugărit spre sfârşitul domniei fiului ei, luând numele monahal de Teofana, şi a murit în anul
1605 sau 1606, fiind înmormântată în biserica mănăstirii Cozia.  
4. 4. Ce caracter avea Mihai Viteazul. Domnitorul era un om dintr-o bucată şi foarte hotărât în toate
deciziile pe care le lua. De asemenea, se folosea de toate mijloacele pentru a-şi duce la
îndeplinire scopurile, de multe ori parafând alianţe cu parteneri pe care nu-i agrea. 
5.   5. Mihai Viteazul a fost comerciant de vite. La început, domnitorul a făcut comerţ cu vite şi, apoi,
cu giuvaieruri. A cunoscut, astfel, lumea comerţului şi a avut multe de învăţat. A deprins limbile
greacă şi turcă, dar a intrat în contact cu marea boierime munteană. Ajunsese să deţină o avere
imensă. Cumpărase din 44 de sate, în timp ce un boier obişnuit avea 8-9 sate.  
6.   6. S-a căsătorit din interes cu Doamna Stanca? Mihai Viteazu s-a căsătorit la vârsta de 27 de
ani cu doamna Stanca, descendenta unei mari familii de boieri. Ea era nepoata banului Dobromir
al Craiovei şi a logofătului Gheorghe din Corbi. Provenea din puternicul neam al boierilor din
Izvorani, zona Muscelului sau, conform altor surse, dintr-o familie înruditã cu fraţii Buzeşti.
Căsătoria cu Doamna Stanca i-a deschis tânărului Mihai drumul spre putere. Astfel, unii istorici
contemporani au suspectat o căsătorie din interes. 
7.   7. Fermecătoarea fiică a lui Mihai Viteazu. Domnitorul şi Doamna Stanca au avut doi copii,
Florica şi Nicolae, cel care avea să ocupe, o perioadă, cât marele voievod era în Ardeal, tronul
 Ţării Româneşti. Florica avea un farmec special, care a ajuns să-l copleşească chiar şi împăratul
Rudolf al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Cei doi ajunseseră chiar în pragul
căsătoriei. Numai intervenţia energică a mamei acestuia, Maria de Spania, a oprit căsătoria dintre
cei doi.  
8. 8. Marula, fiica nelegitimă. Mihai Viteazul a mai avut o fiica, Marula, care s-a născut în anul
1599, dintr-o relaţie a domnitorului cu o ţiitoare cunoscută drept „Tudora din Târgşor“. Mihai nu îşi
ascundea relaţiile extraconjugale şi chiar se afişa cu amantele. Astfel, nu a făcut nici un secret
din naşterea fiicei sale nelegitime. Domnitorul şi-a vizitat iubita şi fiica în vârstă de doar un an şi i-
a oferit un hrisov prin care-i lăsa moştenire, după moartea mamei sale mai multe sate. 
9.   9. Povestea de iubire cu fiicele dregătorului muntean Ivan Norocea. Relaţia dintre Mihai
Viteazul şi soţia, Doamna Stanca, se degradează, astfel că domnitorul îşi îndreaptă afecţiunea în
altă direcţie. Surorile Zamfira şi Velica, fiicele lui Ivan Norocea, i-au atras atenţai lui Mihai Viteazul
atunci când a ajuns la Alba Iulia. Acestea deveniseră sfătuitoarele apropiate ale domnitorului şi
apăreau mereu în preajma lor. Dacă despre, Zamfira istoricii susţin că nu există informaţii certe
cu privire la o legătură amoroasă cu Mihai Viteazul, în privinţa Valicăi lucrurile sunt certe.
Domnitorul se afişa cu aceasta, iar femeia nutrea speranţa că va deveni Doamnă.   
10. 10. Apropierea de soţia lui Sigismund Bathory. Mihai Viteazul apare într-o pictură realizată la
Praga de Frans Franken alături de Maria Christierna, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.
Unii istorici sugerează că între cei doi a avut loc o poveste amoroasă. A divorţat de acesta, iar
succesorul la tronul Transilvaniei, Andrei Báthory, vărul lui Sigismund, îi face avansuri din ce în
ce mai agresive. Astfel, Maria Christierna se refugiază la curtea regală de la Pragă. Aceasta i-ar fi
pus o vorbă bună lui Mihahai la regele Rudolf, pentru a-l spijini să lupte împotriva lui Andrei
Báthory.