Sunteți pe pagina 1din 6

Matematici speciale.

Probleme 30

Capitolul IV

SERII FOURIER

cos x
1. Să se dezvolte în serie Fourier funcţia f ( x) = ,x∈ R .
5 + 4 cos x
Soluţie:
Observăm că funcţia f(x) este pară. Deci bn = 0.
Seria Fourier este:
a0 ∞
f ( x) = + ∑ an cos nx (1)
2 n=1

unde:
π
1 π 1
a0 = ∫π f ( x)dx şi an = ∫π f ( x) cos nxdx. (2)
π − π −


1
Pentru calculul lui an observăm că: an = ∫ f ( x) cos nxdx.
π 0

1 2π
Să considerăm şi integrala: bn = ∫ f ( x) sin nxdx şi să calculăm:
π 0

1 2π cos xeinx
an + ibn = ∫ dx . Să notăm eix = z ⇒ dz = izdx de unde
π 0 5 + 4 cos x
1
z+
dz z.
dx = . Observăm că cos x =
iz 2
Avem:
1 1 n
 z + z
1 2 z dz
an + ibn = ∫
π z =1 1 1  iz
5+ 4 z + 
2 z

sau
31 Matematici speciale. Probleme

1 ( z 2 + 1) z n −1
(3)
2πi ∫ z =1 2 z 2 + 5 z + 2
an + ibn = dz.

( z 2 + 1) z n−1 1
Singularităţile funcţiei g ( z ) =2
sunt polii simpli z1 = − şi
2z + 5z + 2 2
1
z2 = −2 . Observăm că doar z1 = − aparţine interiorului cercului z = 1 ( ∆)
2
. Din (3) obţinem: y

z =1

1

1  1 1 O x
an + ibn = 2πirezg  −  2
2πi  2

 1  2  1  n−1
 −  + 1 − 
1  2   2  5
Observăm că: rezg  −  =↑  = (− 1)
n −1
.
 2  P(a)  1 3 ⋅ 2 n+1
Q′ ( a )
4 −  + 5
 2
Formula (4) devine:
5
an + ibn = (− 1)
n −1
(5)
3 ⋅ 2 n +1
5 5
de unde an = (− 1)n −1 n +1
, a0 = − .
3⋅ 2 6
Seria Fourier (1) se scrie astfel:
5 5 ∞ (− 1)
n −1
f ( x) = − + ∑ n +1 cos nx (6)
12 3 n =1 2

2. Să se scrie seria Fourier trigonometrică şi apoi egalitatea lui


Parseval pentru funcţia:
1 , pentru x < 1
f ( x) =  .
0 , pentru 1 ≤ x < π


sin 2 n ∞
cos 2 n
Să se deducă apoi sumele seriilor: ∑
n =1 n2
şi ∑
n =1 n2
.
Matematici speciale. Probleme 32

Soluţie:
Seria Fourier este:
a0 ∞
f ( x) = + ∑ (an cos nx + bn sin nx) (1)
2 n=1

unde
1 π 1 π 1 π
(2)
π ∫π π∫π π ∫π
a0 = f ( x)dx, a n = f ( x) cos nxdx, şi b n = f ( x) sin nxdx
− − −

Graficul lui f ( x) este:


y

-π -1 0 1 π x

1 1
Avem a0 = dx , de unde rezultă:
π∫ −1

2
a0 = (3)
π
1
1 1 1 2 sin n
Apoi, an = ,adică:
π∫
cos nxdx = sin nx =
−1 πn −1
πn
2 sin n
an = (4)
πn
1
1 1
= 0 adică:
π∫
1
şi: bn = sin nxdx = − cos nx −1
−1 πn

bn = 0 (f(x) pară!) (5)


Deci seria Fourier ataşată funcţiei f(x) este:

1 2 sin n
f ( x) =
π
+
π
∑ n =1 n
cos nx . (6)

Egalitatea lui Parseval este:


π
a02 ∞ 2 1
+ ∑ (an + bn2 ) = ∫π f
2
( x)dx (7)
2 n=1 π −

sau
33 Matematici speciale. Probleme
1
2 4 ∞
sin 2 n 1
π2
+ ∑
π 2 n =1 n 2
= ∫ dx
π −1
(8)

de unde:
1 2 ∞
sin 2 n
π
+ ∑
π n =1 n 2
=1 (9)

Rezultă suma cerută:



sin 2 n π − 1

n =1 n
2
=
2
. (10)

cos 2 n ∞
Pentru calcul ∑ 2 scriem:
n =1 n

cos 2 n ∞
1 − sin 2 n ∞
1 ∞
sin 2 n

n =1 n2
= ∑
n =1 n2
= ∑
n =1 n
2
− ∑
n =1 n2

1 π2 ∞
cos 2 n π 2 π − 1
Ştim că: ∑
n =1 n
2
=
6
; deci ∑
n =1 n2
=
6

2
.

3. Să se determine seria Fourier trigonometrică a funcţiei


π
periodice f ( x) = e x , x ∈ (−π , π ), de perioadă 2π . Din dezvoltarea
2 shπ
obţinută şi din relaţia de închidere a lui Parseval să se calculeze
(−1) n ∞ ∞
1
sumele: ∑ 2 şi ∑n 2
.
n =1 n + 1 n =1 +1

Soluţie:
Seria Fourier ataşată funcţiei este:
a0 ∞
f ( x) = + ∑ (an cos nx + bn sin nx) (1)
2 n=1

unde:
π π ∞
1 1 1
a0 = ∫π f ( x)dx, an = ∫π f ( x) cos nxdx şi bn = ∫ f ( x) sin nxdx (2)
π − π − π −∞

π π
1 1 π 1 eπ − e −π 1
Avem: a0 = ∫ e dx = ex x
= = shπ = 1
π −π 2 shπ 2 shπ −π
shπ 2 shπ

deci:
Matematici speciale. Probleme 34

a0 = 1 (3)
Pentru calculul lui an integrăm de două ori prin părţi şi obţinem:
π
π  1 x 
π
1
an = e sin nπ − ∫ e x sin nxdx  sau
2 shπ  n −π n −π 

π
π
an = − ∫π e
x
sin nxdx (4)
2nshπ −

π
1  x1 
 − e cos nx + 1 e x cos nxdx  sau
π
de unde: an = −  ∫ 
2nshπ  n −π n −π 
π
1 (−1) n π 1 1 π x
an = 2
(e − e −π ) − 2 ∫ e cos nxdx
n 2shπ n π −π 2shπ

(−1) n 1
şi deci: an = − 2 an de unde
n2 n
(−1) n
an = 2 . (5)
n +1
Observăm că relaţia (4) mai poate fi scrisă astfel:
11 π π
an = − ∫ e x sin nxdx (4/)
nπ − π 2 shπ
sau
1
an = − bn (6)
n
de unde
bn = − nan (7)
sau
(−1) n +1 n
bn = . (8)
n2 + 1
Seria Fourier ataşată funcţiei f(x) va fi:

1 ∞  (−1) n (−1) n n 
f ( x) = + ∑  2 cos nx + 2 sin nx  . (9)
2 n =1  n + 1 n +1 
35 Matematici speciale. Probleme

Relaţia de închidere a lui Parseval este:


a02 ∞ 2 1 π
2 n =1
( )
+ ∑ an + bn2 = ∫ f 2 ( x)dx .
π −π
(10)

Înlocuind a0 , an şi bn , relaţia (10) devine:

1 ∞  1 n2  1 π π 2 2 x
+∑ (11)
2 n =1  (n 2 + 1) 2 (n 2 + 1) 2  π ∫−π 4sh 2π
 + = e dx

sau
π
1 ∞ 1 π 1 2x
+∑ 2 = e (12)
2 n =1 n + 1 4sh 2π 2 −π

de unde

1 1
∑n
n =1
2
= ( πchπ − 1)
+1 2
. (13)


(−1) n
Pentru calculul sumei ∑ 2
n =1 n + 1
folosim teorema lui Dirichlet

pentru relaţia (9) ; astfel, considerând x = 2π în (9) (2π este punct de


continuitate al funcţiei f(x)), obţinem:

1 ∞  (−1) n (−1) n+1 n 


f (2π ) = + ∑  2
 cos 2nπ + 2 sin 2nπ 
2 n=1  n + 1 n +1 

de unde:

(−1) n 1  πe 2π 
∑ 2
n =1 n + 1
= 
2  shπ
− 1 . (14)