2

dragon  sn [At: (a. 1874) URICARIUL XXII, 482 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~oane / E: fr dragonne] 1 Șiret

din fir metalic terminat cu un ciucure, care se atârnă de mânerul sabiei. 2 (Reg) Mânerul sabiei.

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

2
DRAGÓN , dragoni, s. m. I. 1. Monstru fabulos, închipuit cu gheare de leu, aripi de vultur și coadă lungă
de șarpe. 2. Specie de șopârlă care trăiește pe copaci în unele regiuni tropicale, având de-a lungul
corpului două excrescențe ale pielii în formă de aripi (Draco volans). 3. Reprezentare heraldică având
profilul unui chip omenesc cu barba formată din șerpi încolăciți. 4. (Art.) Numele unei constelații din
emisfera boreală, dispusă într-un șir lung de stele terminat cu un fel de cap; (pop.) Balaurul. II. Soldat
din cavalerie care lupta atât călare, cât și pedestru. – Din fr. dragon.

 sursa: DEX '98 (1998)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 
 1
DRAGÓN , dragoane, s. n. Șiret confecționat din fir metalic și terminat cu un ciucure, care se prinde la
mânerul sabiei. – Din fr. dragonne.

 sursa: DEX '98 (1998)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

2
DRAGÓN , dragoane, s. n. Șnur sau cordon de piele, sau de fir, terminat cu un ciucure, care se atîrnă la
mînerul săbiei, Îmi strecurai stînga în toc, trăsei încet revolverul, îl pipăii, îmi așezai și dragonul săbiei la
pumnul mînei drepte. SADOVEANU, O. VI 13.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

1
DRAGÓN , dragoni, s. m. I. (În trecut) Soldat de cavalerie care descăleca atunci cînd trebuia să
lupte. Lisaveta... o femeie naltă, naltă cît un dragon și uscată ca o scîndură, strînse
masa. SADOVEANU, M. 163. În Liunevil sînt acum trii polcuri de dragoni, care îi o prea frumoasă
 oaste. KOGĂLNICEANU, S. 44. ♦ F i g .  Om voinic, zdravăn, bine legat. Un dragon de bărbat ca Ivan
nu se lăsa ucis așa de ușor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273. II. 1. (În superstiții și legende mitice)
Animal fantastic, înzestrat cu puteri uriașe, care are aripi și gheare, trupul acoperit cu solzi, coadă de
șarpe și scoate foc pe gură. V. b a l a u r .  ♦ Reprezentare, în artele plastice, a acestui animal fabulos,
mai ales în China și în alte țări asiatice. Dragonul legendei vedea cu ochi uriași de mărgean Ciudate
făpturi venind de peste ocean. BOUREANU, S. P. 10. [Mandarinul] stă în trîndăvie pe-un dragon de
porcelană. ALECSANDRI, P. III 85. 2. Veche insignă ostășească reprezentînd un dragon (II 1), uneori
zugrăvit pe un steag. Dragonii [la daci] erau lungi prăjine dasupra cărora sta fîlfăind un
balaur. ODOBESCU, S. II 284. 3. Un fel de șopîrlă care trăiește pe copaci, în regiunile tropicale, avînd
de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii în formă de aripi. 4. Numele unei constelații din emisfera
boreală, compusă din mai multe stele de mărimi diferite, dispuse într-un lung șir între Ursa-mare și Ursa-
mică; balaur. – Variante: zdragon (ALECSANDRI, T. 69), zdrahón (DUNĂREANU, CH. 11) s. m.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

DRAGÓN s.n. Galon cu șnur care împodobește garda unei săbii. [Pl. -oane. / < fr. dragonne].

 sursa: DN (1986)

 adăugată de LauraGellner
  

 acțiuni 

1
DRAGÓN  s.m. 1. Animal fabulos închipuit cu aripi de vultur, gheare de leu și coadă de șarpe. ♦
Reprezentare plastică a acestui animal. 2. Șopârlă tropicală care trăiește pe copaci și care are de-a
lungul corpului două excrescențe ale pielii ca niște aripi. 3. Numele unei constelații din emisfera boreală,
alcătuită dintr-un șir lung de stele. [< fr. dragon].

 sursa: DN (1986)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

2
DRAGÓN  s.m. Cavalerist astfel echipat încât să poată lupta și pe jos. [Var. zdragon, drahon,
zdrahon s.m. / < fr. dragon, it. dragone].

 sursa: DN (1986)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 
 1
DRAGÓN  s. m. I. 1. animal imaginat cu cap și aripi de vultur, gheare de leu, trup și coadă de șarpe. 2.
reprezentare heraldică a unui chip omenesc cu barba din șerpi încolăciți. 3. șopârlă tropicală, pe copaci,
care are de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii ca niște aripi. 4. pește marin care, în timpul
zilei, stă îngropat în nisip, noaptea fiind foarte activ; drac-de-mare. 5. ambarcație cu două vele de
suprafață mare; velă triunghiulară suplimentară. II. cavalerist astfel echipat încât să poată lupta și pe jos.
(< fr. dragon)

 sursa: MDN '00 (2000)

 adăugată de raduborza

 acțiuni 

2
DRAGÓN  s. n. șiret din fir metalic terminat cu un ciucure, care împodobește garda unei săbii. (<
fr. dragonne)

 sursa: MDN '00 (2000)

 adăugată de raduborza

 acțiuni 
 2
DRAGÓN  ~i m. 1) mit. Monstru cu aripi de vultur, gheare de leu și coadă de șarpe, care scoate foc pe
gură. 2) art. Constelație în emisfera nordică situată între Ursa Mare și Ursa Mică. /<fr. dragon

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

1
DRAGÓN  ~i m. înv. Ostaș din trupele de cavalerie, care lupta atât călare, cât și pedestru. /<fr. dragon

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

dragon m. 1. soldat de cavalerie putând lupta pe jos ca un pedestru; 2. fig. muiere țeapănă.

 sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

 
 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

2) dragón n., pl. oane (fr. dragonne). Cureaŭa de mîneru săbiiĭ și de la lance. – Maĭ corect ar

fi dragonă, f., pl. e.

 sursa: Scriban (1939)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni 

1) *dragón m. (fr. dragon, germ. dragoner. V. drăgan, drac, zdrahon). Soldat de cavaleria în Francia

ș.a. instruit în vechime și p. lupta de jos și numit așa de la balauru (fr. dragon) pe care și-l alesese
cavaleria ca simbol al greutăților de învins (maĭ vechĭ dragán, drăgán și dragún, d. pol. dragan,
dragun, rus. dragún). Zool. Un fel de șopîrlă nevătămătoare.

 sursa: Scriban (1939)

 adăugată de blaurb.

 
 acțiuni 

[1] 1
zdragon  sm vz dragon

1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

1
ZDRAGÓN s. m. v. dragon .

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni