Caracteristicile generale ale reliefului

1. EUROPA 2. ROMÂNIA

I.Cuprinde: I. Cuprinde
a. 66% masă continentală; – partea continentală a Europei, la nord
b. 27% peninsule (Yutlanda, Balcanică, Scandinavă, Italică); de peninsula Balcanică
c. 7% insule (Corsica, Sicilia, I-le Britanice, Baleare)

II.Țărmurile sunt variate: II. Țărmurile sunt de mai multe tipuri

a. Cu gheață-Spitzbergen 1. Cu delte – Delta Dunării
b. Cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanie 2. Cu limanuri – Tașaul, Techirghiol
c. Cu canale – Croaţia, Grecia 3. Cu lagune – complexul lagunar Razim - Sinoie
d. Cu estuare –Sena, Tamisa, Loire
e. Cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rhin, Tibru
f. Cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea Baltică

III. Treptele altimetrice și de relief III.Trepte altimetrice și de relief

 Relieful –reprezintă totalitatea denivelărilor scoarţei  Altitudinea medie este de 420m (max 2544 în
terestre Vf. Moldoveanu, min 1-1.5m Delta Dunarii)
 Altitudinea medie a reliefului este de 340m ( max Vf.  Treptele de relief:
Mont Blanc 4807 m şi Elbrus 5642m; min - 27m M Caspică a. munţii - 28%, peste 800m;
 Treaptă de relief – asociere altimetrică a denivelărilor b. dealurile şi podişurile - 42%, între 200–800m;
scoarţei terestre, pe anumite intervale c. câmpiile şi luncile – 30%, între 0 – 200m →
a. câmpie: -28m-200m(57%); predominarea reliefului de dealuri şi podişuri
b. dealuri, podişuri joase: 200-500m(27%);  Caracteristicile reliefului
c. dealuri înalte, munţi joşi: 500-1000m(10%); 1. proporţionalitatea treptelor de relief,
d. munţi: peste 1000m(6%) -munții peste 2000m(1.5%) 2.dispunerea concentrică şi simetrică a reliefului,
e. predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85% 3.varietatea mare a formelor şi tipurilor de relief,
4.complementaritatea unităţilor de relief și tipurile
de relief
B. Unitățile morfostructurale
 Sunt rezultatul evoluţiei continentului în decursul timpului geologic, sub acţiunea agenţilor modelatori.
 Morfostructură – aspectul major al reliefului determinat de caracteristicile subiacente ale scoarţei
 Unitatea structurală – părţi ale scoarţei terestre care suportă şi condiţionează relieful
I.Unitățile de platformă (60%) I. Unităţile de platformă – formate prin depuneri de
a. Scutul Baltic (E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul sedimente în urma orogenezei alpine, pe un
marilor câmpii din estul Europei fundament rigid (Podişul Moldovei, DCTransilvaniei
II.Unitățile de orogen (40%) -fără fundament acestuia, Getic, C Română, C de Vest
a. Orogenul caledonic –înalță Europa nordică (paleozoic și Dealurile de Vest )
inferior): Alpii Scandinaviei, muntii Țării Galilor, muntii II.Unităţile de orogen, rezultate din deplasarea
Scoției microplăcilor la contactul cu placa est europeană în
b. Orogenul hercinic-înalță Europa centrală (paleozoic erele mezozoic şi neozoic
superior: masivul Armorican, Central Francez, Renan, a. Orogenul caledonian – înalță Dobrogea Centrală
munții Vosgi, Pădurea Neagră, podișul Boemiei, b. Orogenul hercinic – înalță Dobrogea de Nord
Meseta Iberică, Corsica, Sardinia. c. Orogenul alpin – înalță Carpații, Subcarpații,
c. Orogenul alpin în sud-înalță Europa sudică (mezozoic- Podișul Mehedinți, DCTransilvaniei
neozoic): munții Cordiliera Betică, Pirinei, Alpi, Carpați, d. Perioada glaciară(cuaternară) – are loc răcirea
Dinarici, Balcani (Stara Planina), Pindului, Caucaz. climei ce a permis instalarea gheţarilor pe culmile
 În urma acestor orogeneze s-au format: carpatice şi formarea reliefului glaciar prin retragerea
a. unități formate prin depuneri de sedimente în foste bazine gheţarilor spre nord.
lacustre: C Panonică, Română, Germano-Polonă
b. vulcani inactivi în Carpați și activi în Bazinul Mării
Mediterane (Pen Italiacă)
 PaleoEuropa
PRECAMBRIAN SI
PALEOZOIC INFERIOR
I. PRECAMBRIAN
unităţi de platformă care alcătuiesc
primul nucleu continental al Europei.
• 1.In N: Scutul Baltic (Pen
Scandinavica si regiunea din
jurul M. Baltice)
• 2. Platforma Est-
Europeană
-se desfasoara in Europea Estica;
-se regaseste in fundamentul marilor
câmpii central şi est europene,
precum şi fundamentul Podişului
Moldovei, al C Romane si a
Dobrogei de Sud –Platf. Moesica
. si podisuri vechi, puternic
II PALEOZOIC NFERIOR
1. Orogeneza Caledoniana: lantul
muntos caledonian (cei mai vechi
munti ai Europei; au alt de 300-
2500m;
fragmentati tectonic, erodati)
• Localizare: Pen
Scandinavica, Arh. Britanic,
Arh Svarldbard ;
- Pen Scandinavica: Alpii
Scandinaviei (M.Norvegiei)
-Arh. Britanic: M.Wiclow ;
M.Cambrieni (T.Galilor); M.Penini
(Anglia); M. Scotiei (de Sud,
Centrale, de Nord)
MezoEuropa
PALEOZOIC SUPERIOR
PALEOZOIC SUPERIOR
Orogeneza hercinică s-a
produs in Paleozoicul superior
ca efect al coliziunii dintre
Laurasia si Gondwana;
S-a format sistemul
muntos hercinic, desf.
fragmentar in Europa
Centrala Estica si Sud-
Estica, din Pen Iberica,
pana in Ural, Dobrogea de
Nord, Pen Crimeea si Pen
Balcanica
In prezent cuprinde munti
fragmentati tectonic si
erodati, alcatuiti din roci
cristaline
Localizare:
Meseta Spaniola,
Masivul Armorican,
Pod Central Francez,
Mas Sistos Renan,
M Vosagi,
M Padurea Neagra,
M Harz
M Padurea Turingiei,
M. Padurea Bavariei ,
Pod Malopolska.
Pod Lysa Gora,
M Metaliferi,
M Sudeti,
Pod Lublin,
Mas Cehiei Centrale,
M. Macin,
M Rila,
M Ural
NeoEuropa
MEZOZOIC si NEOZOIC
I. MEZOZOIC INFERIOR SI MEDIU
domina eroziunea si sedimentarea (se
formeaza cuverturile sedimentare
Mezozoice in regiunile Precambriene
(Scutul Baltic, Platf. Est Europeana, Sist.
Caledonian) si Paleozoice (Sist Hercinic);
II. MEZOZOIC SUPERIOR
• Incepe orogeneza alapina care, in
intervalul geologic Cretacic (era
Mezozoic)- inceputul Cuaternarului
(era Neozoic), in cca 150 mil ani va
inalta in sudul Europei, sistemul
muntos alpin (veriga a Sist.
Alpino-Carpato- Himalayan)
•
III NEOZOIC:
Continuarea orogenezei alpine:
definitivarea sistemului alpin: Pirinei-Alpi-
Apenini-Alpii Dinarici- M.Pindului-
Carpati- Balcan-Caucaz
Tot acum, s-au format:
In Neogen:
• cel mai lung lanţ de munţi
vulcanici din Europa: Oas-
Harghita-Ciomatu
• vulcanii mediteraneeni: Etna în
Sicilia, Vezuviu în Peninsula
Italică, Stromboli în Insulele
Lipari.
• În prezent areale cu vulcani activi
se găsesc în Islanda şi Italia
IV. CUATERNAR (ultima perioada a
Neozoicului):
• racirea f. accentuata a climei
(glaciatia cuaternara); jumatatea
nordica a Eur. A fost acoperita de
calota iar in cea sudica ghetarii s-au
instalat la alt >2000m (inclusiv in
Carpati)
• sedimentarea ultimelor lacuri,
inceputul formarii deltelor,
definitivarea stucturii fizico geo
majore a continentului