EXPRESIILE IDIOMATICE.

MODELE DE PREDARE ȘI DE TRADUCERE ÎN

CONTEXT MULTICULTURAL

Crișan Raluca Emilia –student drd. Univ. Babeș Bolyai Cluj-Napoca

Asist.univ.drd. Univ. Dimitrie Cantemir Târgu-Mureș

INTRODUCERE
Prezența limbajului figurativ în general, și a expresiilor idiomatice în particular, este un
aspect din ce în ce mai discutat în predarea limbilor străine și nu numai. Recurența expresiilor
idiomatice ridică deseori probleme atât dascălilor cât si elevilor, mai ales din cauza caracterului
non-compozițional, devenind astfel dificile de tradus și înțeles. Majoritatea vorbitorilor nativi
folosesc idiomurile în viața de zi cu zi, acestea fiind parte integrantă și esențială din orice limbă.
Potrivit unor studii1, vorbitorii nativi englezi rostesc în jur de 10 milioane de metafore intr-o
viață si 20 de milioane de idiomuri. Acest lucru înseamnă 3000 de metafore pe săptămână si
7000 de expresii idiomatice. Prin urmare aceste cifre ar speria pe orice doritor de a învăța limba
engleză, care abundă în expresii metaforice si idiomatice. Potrivit lui Glucksberg2, aceste
structuri reprezintă modalități de gândire universale dar și specifice culturii din care provin, fapt
ce le transformă în capcane ale limbii.
Expresiile idiomatice, acea parte colorată a oricărei limbi, se constituie ca una dintre
modalitățile utilizate pentru a comunica gandurile si sentimentele noastre. Ele sunt folosite
pentru a da viață și bogăție limbii, luând cuvintele deja existente și combinându-le spre crearea
de noi sensuri, la fel ca o operă de artă .Cei mai mulți vorbitori nativi folosesc frecvent aceste
expresii idiomatice în viața lor de zi cu zi, prin urmare, ele constituie o parte foarte importantă al
oricărui limbaj, fiind strâns legate de aspectele culturale.
Multă vreme însă, studiul limbajului metaforic și implicit al idiomurilor, era văzut drept
parte specifică a orelor de literatură și nicidecum parte integrantă a limbajului de zi cu zi.
Respectiv idiomurile erau etichetate ca metafore moarte3 și structuri arbitrare, ale căror înțeles nu
era deductibil din cuvintele care intrau în structura lor (caracterul non-compozitional). Însă
aceste teorii restrictive si înguste s-au schimbat după apariția studiului lui Lakoff and Johnson 4,
Metaphors We Live By, în 1980. Cei doi cercetători au demonstrat caracterul ominprezent al
metaforei în gândirea și limbajul de zi cu zi, fiind privită ca un element intrinsec al limbajului
convențional ,având de asemena un rol esențial în organizarea și funcționarea sistemului uman
conceptual. Modelul lor oferă astfel o explicaţie cu privire la prezenţa aceloraşi cuvinte şi
expresii în câmpuri semantice distincte: fiecare dintre aceste perechi de cuvinte şi expresii sunt
considerate realizări ale unor metafore conceptuale care conectează cele două domenii la
nivelul gândului. De exemplu, cuvinte din câmpul lexical LUMINĂ, precum radiant sau
strălucitor sunt în acelaşi timp folosite în câmpul semantic EMOŢIE pentru a descrie o stare de
fericire, realizând metafora conceptuală FERICIREA ESTE LUMINĂ.5

1
Pallio, Barlow, Fine, and Pollio în Cooper, T. C. Processing of idioms by L2 learners of English.TESOL,
Quarterly,33 (2). 1999.
2
Glucksberg, S.,Understanding Figurative Language: From Metaphor to Idioms.OUP, New York, 2001.
3
O metaforă moartă este o metaforă care a pierdut sensul figurative original ca urmare a utilizării ample, repetitive.
Pentru că metaforele moarte au un sens convențional, care diferă de original, acestea pot fi înțelese fără a cunoaște
conotația lor anterioară. Metafore moarte sunt, în general, rezultatul unei schimbări semantice în evoluția unei limbi.
4
Lakoff, G. & M. Johnson. Metaphors we live by. Chicago : The University of Chicago Press, 2003.
5
Dragusin Denisa, Metaforă și metonimie: variație culturală în limbile engleză și română. www.academia.edu
 Astfel, sintagmele sunt în mare parte produsul sistemului nostru conceptual. Potrivit
cognitivismului, expresiile frazeologice se bazează pe metaforă, metonimie și gândire
conceptuală.

1. OBIECTIVE
Lucrarea de față tratează expresiile idiomatice și metaforice în context multicultural și
încearcă să aducă sugestii/modele de predare aplicabile la orice nivel de cunoaștere al limbii, nu
doar elevilor cu un nivel avansat. După cum am arătat deja, expresiile idiomatice și metaforice
abundă în limba engleză, prin urmare ar trebui să constituie un obiectiv central atât pentru
profesori cât și pentru elevi. O bună înțelegere și stăpânire a acestora le deschide elevilor atât
orizonturile lingvistice cât si cele culturale, mai ales în zilele nostre când se pune un deosebit
accent pe multiculturalitate. Prin urmare, modele de predare care se axează strict pe teoriile
structuraliste vor limita elevii la structurile de suprafață ale limbii, îngrădindu-le astfel accesul la
bogăția și diversitatea limbii.
Limba funcționează ca un organism viu, fiind în cotinuă schimbare și dezvoltare, astfel că
metodele de predare a limbilor străine trebuie sa fie mereu updatate dar mai ales dinamice.
Articolul de față își propune să accentueze importanta expresiilor idiomatice în învățarea limbii
engleze, și nu numai, și propune totodată un model de predare si traducere pornind de la teoria
metaforei conceptuale a lui Lakkof și Johnson. Potrivit lor, metaforele sunt produse ale
sistemului cognitiv, altfel spus cum gândim metaforic contează. Aceste expresii sunt atât de
răspândite încât dacă le-am analiza în mod specific, ar strica plăcerea lecturii unui text și implicit
scopul autorului.
Această abordare a lingvisticii cognitive și aplicarea ei în predarea limbii engleze ca
limba străină, facilitează învățarea pe termen lung a acestor expresii idiomatice si metaforice,
prin stabilirea unor domenii conceptuale. Astfel aceată teorie înlesnește clasificarea expresiilor
metaforice și a celor idiomatice într-un mod sistematic și logic ( expresii ce țin de culori, formă,
direcție, etc.). Deoarece descrie procese și structuri ale rațiunii umane, ea nu este specifică doar
unei limbi ci ar trebui sa fie general valabilă pentru oricare limbă. În sprijinul acestei afirmaţii
vin aserţiunile lui Lakoff conform cărora metaforele centrale îşi găsesc originea în experienţa
fizică umană, fapt dovedit de funcţionalitatea similară a unor metafore conceptuale comune în
diferite limbi. De exemplu, în limbile unde conceptul de cantitate se poate exprima prin metafore
ale direcţionalităţii, ecuaţia este întotdeauna UP-MORE/DOWN-LESS şi niciodată invers.6

2. IMPORTANȚA METAFOREI CONCEPTUALE ÎN ÎNȚELEGEREA EXPRESIILOR

IDIOMATICE
Avantajul major al acestei abordări cognitive, este posibilitatea de a clasifica/grupa
anumite expresii în funcție de caracteristici comune. Astfel elevul reușește să identifice anumite
expresii metaforice și idiomatice în anumite categorii conceptuale. Clasificarea sau gruparea
reprezintă o bună strategie de învățare de noi sintagme. Prin urmare un cuvânt cheie ajută la
înțelegerea celorlate expresii, un concept fiind astfel folosit pentru înțelegerea altuia. Lakoff și
Johnson disting trei tipuri de metafore conceptuale, ( structurale, orientaționale și ontologice), iar
în cele ce urmează vom încerca explicarea legăturii acestora cu expresiile idiomatice, totodată
venind cu exemple concrete.

6
Dragusin Denisa, Metaforă și metonimie: variație culturală în limbile engleză și română. www.academia.edu
2.1. Metaforele structurale
Metafora structurală est o metaforă conceptuală. Cu alte cuvinte, în metafora structurală,
un concept este înțeles și exprimat printr-un alt concept. Faimosul exemplu al lui Lakoff și
Johnson este ARGUMENT IS WAR. Astfel cu ajutorul metaforei structurale, putem folosi
cuvinte cu privire la un concept pentru a vorbi despre un alt concept.( TIME IS MONEY,
ANGER IS FIRE) După cum știm, războiul este un concept, așa că se vorbește adesea despre
argument și dragoste în termeni de război. Toată lumea știe că războiul este un proces foarte
complex, care implică planul, atacul, apărarea, contraatacul, lupta, castigul, pierdea, armistițiu
etc. Putem vorbi despre dragoste sau susșinerea unor argumente folosind aceiași termeni ca în
cazul unui război.

Ex.: Shot down all of my arguments.

Is he not entitled to hit back?
After the argument that we had he was spitting fire.

Aceste metafore conceptuale permit folosirea unor termeni dintr-un domeniu pentru a vorbi
despre altul . În plus, expresia are un semnificat mai precis în funcţie de relaţionările conceptuale
(conceptual mapping) între domeniul sursă şi domeniul ţintă. Spre exemplu, engl. to shoot down
my arguments este relaţionat cu lupta, războiul și depinde de existenţa metaforei conceptuale
ARGUMENT IS WAR, dar mai ales de sensul precis „a fi lăsat fără nici un argument”, care este
generat de relaţionarea conceptuală între domeniul sursă (war) şi domeniul ţintă (argument).

2.2. Metaforele orientaționale

Spre deosebire de metaforele structurale, cele orientaționale nu mai exprimă un concept
prin prisma celuilalt, ci organizează un întreg sistem de concepte prin raportarea unora la
celelalte în cadrul sistemului 7 Aceste metafore implică relaționări spațiale de genul UP/DOWN,
IN/OUT, ON/OFF, FRONT/BACK, etc., astfel ca UP IS GOOD (I am feeling up, my spirits are
up, etc) iar DOWN IS BAD (he is down after the break up). Cei doi autori afirmă că la baza
acestora stă un proces complex, bazat pe experienţa de zi cu zi, pe influenţa culturii şi a
contextului general în care vorbitorul își duce existența . Prin urmare, modul în care metaforele
orientaţionale se materializează, la nivelul expresiei este diferit în funcţie de criteriul geografic,
istoric sau cultural. Astfel acestea pot avea realizări diferite de la o ţară la altă, de la o cultură la
alta, de la o epoca la alta și mai ales de la o limbă la alta.

2.3.Metaforele ontologice
Experiența noastră cu privire la obiecte fizice oferă o bază în plus pentru înțelegerea
metaforelor ontologice -una care merge dincolo de simpla orientare. Înțelegerea experiențelor
noastre prin prisma aceasta, ne permite sa alegem anumite secvențe din experiența noastră și să
le tratăm ca entități distincte . Metaforele conceptuale ontologice sunt considerate drept moduri
de a vedea evenimente, activităţi, emoţii, idei, ca entităţi concrete, cum ar fi TIMPUL ESTE UN
HOŢ, BOALA ESTE UN ATACATOR, RISCUL ESTE O ENTITATE, etc.
Dacă vrem să aplicăm teoria metaforei conceptuale în procesul instructiv educațional de
predare și învățare a expresiilor idiomatice, ar trebui în primul rând să se îmbunătățească
competența metaforică a cadrelor didactice. Atât profesorii de limbă engleză și nu numai ar
7
Lakoff, G. & M. Johnson. Metaphors we live by. Chicago : The University of Chicago Press, 2003, p.14.
trebui să înțeleagă sintetizarea și predarea noilor metaforele conceptuale cu care se confruntă în
procesul de predare. Totuși această teorie nu poate să răspundă tuturor nevoilor de predare și
învățare ale expresiilor idiomatice, limba fiind într-o continuă schimbare. Această situație
prezintă provocări majore, atât pentru profesorii de limba engleză sau de orice altă limbă. Prin
urmare, școlile ar trebui să facă toate eforturile pentru a oferi oportunități profesorilor să își
continue studiul limbii și șă aibă parte de materiale updatate și dinamice. Numai în acest fel
putem pune o bază solidă pentru predarea și motivația cognitivă a idiomurilor.

3. CONCLUZII
În timpul procesului de predare-învățare, cadrele didactice ar trebui să clarifice elevilor
cum o serie de expresii sunt legate de ceea ce numim metaforă conceptuală. Mai mult, profesorii
trebuie să încurajeze elevii să deducă sensul metaforic și idiomatic al expresiilor din context nu
doar să le învețe pe de rost dintr-o listă de expresii dată pur și simplu. În caz contrar, obiectivele
dorite nu vor fi atinse niciodată. Necesitatea studierii expresiilor idiomatice devine evidentă mai
ales în procesul de învăţare al unei limbi străine. Pentru a vorbi corect acea limbă, nu e
suficientă doar cunoașterea cuvintelor din lexicul de bază şi a regulilor gramaticale ci e nevoie și
de o stăpânire a limbajului figurativ. Putem trata teoria metaforei conceptuale ca o metodă de
predare complementară eficientă menită să accelereze și să înlesnescă înțelegerea și învățarea
unor expresii idiomatice din orice limbă, însă această metodă trebuie să fie combinată cu altele
pentru a asigura un mediu de învățare variat, dinamic si profesional.

4. BIBLIOGRAFIE
Cowie, A. P., Phraseology. Theory, Analysis and Aplication. New York :Oxford University
Press, 1993
Dragusin Denisa, Metaforă și metonimie: variație culturală în limbile engleză și română.
www.academia.edu (accesat în 24.08.2013).
Glucksberg, S.,Understanding Figurative Language: From Metaphor to Idioms.OUP, New
York, 2001.
Healey, A. „English idioms”, Kivung 1/ 2, 1968, pp.71-108.
Lakoff, G. & M. Johnson. Metaphors we live by. Chicago : The University of Chicago Press,
2003.
Pallio, Barlow, Fine, and Pollio în Cooper, T. C. Processing of idioms by L2 learners of
English.TESOL, Quarterly,33 (2). 1999.
Peacock, George, M., Unlocking the Idioms. Springville: Cedar Fort Inc., 2009.
Renton, N.E., Metaphorically Speaking. New York: Warner Books Inc., 1990.
Wulff, S., Rethinking Idiomaticity. London: Continuum International Publishing Group, 2008.