ZGURA MATERIAL DE CONSTRUCTII IN LUCRARILE DE CONSTRUCTII

HIDROTEHNICE SI EDILITARE

THE TITLE OF THE PAPER SLAG OF CONSTRUCTION MATERIAL IN

HYDROTEHNICAL AND CONSTRUCTION WORKS

Rezumat:Transformarea deșeului zgură metalurgică în materii prime secundare pentru

domeniul de construcții implică atingerea următoarelor obiective:
- pentru a reduce efectele negative ale tipului actual de sistem economic,
- exploatarea resurselor,
- producerea materialelor,
- eliminarea deşeurilor, este necesar a se avea în vedere utilizarea unor materiale, care
să asigure o dezvoltare durabilă, ceea ce presupune un control asupra emisiilor,
duratei de viaţă a construcţiilor, energiei consumate la producerea materialelor de
construcţii,
- transformării deşeurilor în produse secundare, care să fie returnate producţiei de
materiale şi nu evacuate în mediul înconjurător ca deşeuri, să fie dezvoltată
capacitatea de utilizare, prin chiar facilitarea reciclării.

Cuvinte cheie: deșeuri, zgură, transformare

Abstract: The transformation of metallurgical slag waste into the secondary building
materials involves achieving the following objectives:
- to reduce the negative effects of the current type of economic system,
- resource exploitation,
- production of materials,
- waste disposal, it is necessary to consider the use of materials to ensure sustainable
development, which implies an emission control, the lifetime of buildings, energy
consumed in the production of building materials,
- the transformation of waste into by-products, to be returned to the production of
materials and not to be discharged into the environment as waste, to develop the
capacity for use, even by facilitating recycling.

Key words: Keywords: waste, slag, transformation

1. Introducere

În sensul valorificării cât mai eficiente a resurselor naturale, se fac eforturi sporite în
sensul încurajării folosirii zgurilor în domeniile pentru care s-au demonstrat
aptitudinile de utilizare. În Romania, aceste eforturi sunt încă foarte slabe și aceasta
din cauza lipsei educației în domeniul protejării mediului înconjurator, a ineficienței
utilizării resurselor naturale și a lipsei legislației adecvate pentru protecția mediului.
 Activitațile de gestionare a deșeurilor pot prezenta un risc potențial pentru mediu,
întrucat diferitele metode de gestionare implică emisia în mediu unor poluanți.
Gestionarea neadecvată a deșurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a
aerului, solului sau apei, amenițând grav sănatatea umană. Pentru a reduce impactul
cauzat de deșeurile de tip zgură metalurgică este necesar să se cerceteze proprietațile
acesteia și domeniile în care poate fi valorificată. Cercetările din ultimile decenii
asupra zgurilor metalurgice au arătat că acestea au devenit, din deșeuri indezirabile,
materiale valoroase.

2. Zguri Metalurgice
Zgura, partea minerală fuzibilă din cenușa cărbunilor, care se aglomerează în
procesul de solidificare.
Produsele rezultate prin prepararea minereurilor sunt ulterior prelucrate termic in
scopul separarii constituentilor metalici si nemetalici si apoi reduse la metal liber. In
procesul de separare a metalelor de nemetale, unele minerale (de exemplu sulfurile)
sunt de obicei transformate in oxizi prin incalzire la temperaturi sub punctul lor de
topire - procesul de prajire (sulful fiind eliminat sub forma de SO 2). Reducerea ionilor
metalici la metal liber se face in cadrul procesului de topire propriu-zisa, in care
produsul 'prajit' este amestecat cu un agent reducator, alaturi de CO si H 2. In urma
acestui proces, metalul se separa gravitational, iar rezidiul ramas constituie zgura
propriu-zisa.  
Astfel, zgurile metalurgice sunt definite ca fiind produse secundare, de consolidare a
unor topituri rezultate din procesul de extragere a metalelor din minereuri sau de la
topirea diferitelor metale.
In Fig.1. este schitat procedeul de topire a unor concentrate de cupru. Cuprul si fierul,
sub forma de topitura, 'curg' spre partea inferioara a cuptorului, in timp ce sulful se
combina cu oxigenul formand SO2 ce este eliminat. Cuprul, fierul si silicea formeaza
doua strate in partea bazala a cuptorului. Stratul superior, mai usor, este o zgura
alcatuita din fier, silice si alte impuritati, in timp ce stratul inferior, alcatuit in
principal din cupru si ceva fier este denumit mata. Separarea cuprului de sulf este unul
dintre cele mai importante aspecte ale procesului de topire. Sulful din minereu si din
zguri, este important deoarece reprezinta atat un factor de combustie, cat si un agent
reducator. Sulfurile reactioneaza cu oxigenul (o reactie exoterma) determinand
oxidarea concentratului si topirea materialului. Mata poate contine cupru, provenit din
concentratul primar, fier si sulf, alaturi de impuritati de arsen, bismut, nichel, plumb,
stibiu, zinc, aur si argint. Din cuptor, mata este transferata spre convectoare unde
sufera un proces de oxidare, iar impuritatile, in special fierul si sulful sunt indepartate.
Zgurile se formeaza atat in cuptor, cat si in convertoare, unde sunt, de obicei, mai
bogate in cupru.

2.1. Clasificarea zgurilor metalurgice (Mercus, 1981; Pietraru, 1982; Vasilescu, 2000)

 Fig.1. Reprezentarea schematica a procesului de ardere dintr-un furnal

2.1.1 Clasificare din punct de vedere al procesului metalurgic:

- zguri de furnal -subproduse nemetalice (oxidice), rezultate din procesul de obtinere a
fontei in furnale, unde are loc topirea minereului de fier amestecat cu cocs si cu
substante fondante (de exemplu dolomit). In creuzetul furnalului, la partea inferioara se
obtine fonta, iar la partea superioara zgura.
-  zguri de otelarie - rezulta din procesul de obtinere a otelului prin diferite procedee:
cuptor Martin, convertizor, cuptor electric.
-    zguri de la extragerea metalelor neferoase, ce au o compozitie chimica foarte
variata, depinzand de compozitia chimica a minereului, de temperatura de topire si de
viteza de racire a topiturii.
1.2.1 Clasificare din punct de vedere a regimului de racire:

- zguri racite brusc, ce contin o cantitate importanta de faza vitroasa chiar si atunci
cand au un caracter bazic,
- zguri metalurgice granulate -materiale fin granulare rezultate prin racirea zgurei de
furnal in apa multa;
- zguri de furnal expandate -materiale spongioase obtinute prin racirea brusca a
zgurei de furnal adusa la incandescenta in instalatii speciale, in prezenta unei
cantitati mici de apa care se vaporizeaza;

3. VALORIFICAREA ZGURILOR DE OȚELĂRIE

Zgurile de oţelărie (Fig.2) se prelucrează în principal în stare solidă dar există şi
procedee de prelucrare a zgurilor direct din topitură utilizând apa, aburul şi aerul ca
agenţi de procesare. Zgurile de oţelărie, indiferent de agregatul de elaborare din care
rezultă, conţin în afară de fazele oxidice, o cantitate relativ mare de fază metalică.
Aceasta determină dificultăţi de procesare ulterioară a zgurii în vederea utilizării.
 Fig.2. Prelucrarea zgurilor de oțelărie

Spre deosebire de zgurile de furnal, zgurile de oţelărie prezintă compoziţii chimice

foarte variate. Apar deosebiri de la un agregat de elaborare la altul, la acelaşi tip de
agregat de elaborare de la o şarjă la alta funcţie de încărcătură utilizată, de marca de
oţel şi de procedeul de elaborare aplicat. La aceeaşi şarjă zgurile intermediare
evacuate diferă de
Prelucrarea zgurilor de oţelărie poate fi împărţită în două etape:
–prelucrareaprimara
– prelucrarea secundară – în sectoare specializate de concasare – măcinare – sortare –
separare.
Practic, în toate oţelăriile se poate realiza prelucrarea primară a zgurilor. Secţia de
prelucrare primară a zgurilor de oţelărie cuprinde gropi de zgură cu cascade (pentru
turnarea acesteia) şi poduri rulante cu grătare şi magneţi (pentru prelucrarea zgurii
monolit, separarea bucăţilor metalice şi încărcarea zgurii).
Se obţine un produs grosier denumit pietriş grob și bucăţi metalice mari.
În unele cazuri, prelucrarea zgurilor se limitează la sortarea şi separarea magnetică.

Fig.3. Domenii de utilizare a zgurii de oțelărie

4. DOMENII DE UTILIZARE A ZGURILOR DE FURNAL

Zgura granulată de furnal este un produs secundar rezultat din procesul de topire a
oţelului. Folosirea ei în beton face ca acesta să nu se mai fisureze prin prevenirea
creşterii temperaturii la elaborare. În plus zgura granulată de furnal face betonul mai
 rezistent la agenţii chimici agresivi din mediu, precum acizii si sulfaţii. Din cauza
asemănării structurilor chimice acest material poate să înlocuiasca 20%-70% din
ciment în beton în funcţie de aplicaţie.
Zgura granulată este o materie primă esențială în industria cimentuluo și a
construcțiilor, ca substituent parțial al clinchetului Portland, cimentului și agregatelor.
Zgura cristalizată concasată poate subtitui parțial sau total nisipul și pietrișul în
lucrări de beton ( clasă de rezistență inferioară) pentru infrastructuri în construcții
rutiere, civile și industriale, mai ales pe plan local (fig.4).

Fig.4. Valorificarea zgurilor de furnal

5. Construirea blocurilor realizate din deseuri comprimate

Considerat un material de constructie prietenos cu mediul, BituBlocks este obtinuta din

deseuri, fig. 5.
Inventia ii apartine unui inginer din Marea Britania, pe nume John Leeds care
intentioneaza sa revolutioneze industria constructiilor.
Ingredientele care compun blocurile destinate zidariei sunt cioburile de sticla, zgura de
furnal, cenusa rezultata in urma arderii combustibililor si a deseurilor.
Liantul care reuseste sa formeze din acestea o caramida compacta este bitumul, care
prelucrat la temperaturi foarte ridicate devine de 6 ori mai dur decat betonul.
 Fig.5. Caraizile BituBlocks

6. Concluzii

Procesarea zgurilor beneficii in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator, din

punct de vedere comunitar sau agricol cat si din punct de vedere tehnic. Zgurile, fiind
materiale netoxice, dar avand proprietati fizico-mecanice asemanatoare rocilor, sunt o
alternativa viabila, in anumite aplicatii chiar mai valoroase decat variantele naturale
pentru domeniul constructiilor.
Un beneficiu al construirii unor asemenea instalatii este legat direct de notiunea-
obiectiv „tehnologie curata”.
Pentru beneficiarii lucrarilor de constructii:
- Substituirea resurselor naturale si materiilor prime traditionale;
- Costuri de procurare si utilizare scazute comparativ cu tehnologiile traditionale
- Implicarea activa in protectia mediului in calitate de depoluator.
Pentru SOCIETATE si MEDIUL INCONJURATOR se identifica cele mai mari
beneficii:
- Conservarea resurselor naturale;
- Diminuarea riscurilor de mediu;
- Evitarea supraaglomerarii depozitelor controlate – haldele;
- Asigurarea unei dezvoltari durabile;
Bibliografie

[1] http://casamea.ro/casa/constructii/materiale/caramizile-bitublocks-7355
[2] MARIA GHEORGHE, NASTASIA SAGA,LIGIA RADU – „Valorificarea deșeurilor minerale în materiale
de construcție” Volumul 1 ,Editura Conspress (2017),
[3] MARIA GHEORGHE – „Valorificare deșeurilor minerale în materiale de construcție”,Editura Conpress
(2017)
[4] http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SINUC-2016/SECTIA--IV/16.IV.12.pdf
[5] http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SINUC-2016/SECTIA--IV/16.IV.12.pdf
[6] http://www.dsu.ro/ro/