Dreptul Civil (test grilă) Corolenco Sergiu 1807 nota 8 minus un punct nota 7

2. b) Deoarece, vânzătorul nu avea atributul dispoziției cee ace nui permitea să vândă bunul,
iar odată cu vânzarea acestuia contractual este nul, el neavând imputernicire și dreptul să se dea
drept proprietar și să vândă bunul.
În cazul dat regasim nulitatea absolută deoarece persoana interesată fiind cumpăratorul de
bună credință, poate înainta acțiunea de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare , care este
nemijlocit prejudiciată deoarece nu dobândește dreptul de proprietate aspura bunului, aceasta se
reflectă în:
Articolul 328. Nulitatea absolută a actului juridic
    (1) Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de
excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată
să o constate din oficiu după ce a ascultat opiniile participanților la proces.
3. a) Deoarece există anumite contracte care efectele acestora se răsfrâng asupra altor
persoane determinate sau nedeterminate, aceasta regasindo în:
Articolul 1096. Contractul în folosul unui terț
    (1) Părțile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) să efectueze prestația nu
creditorului (stipulantului), ci terțului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care
obține în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestația în folosul său
4. a) Deoarece Moștenitrul devine parte cuvenitâ la contract, iar conform jurisprudenței el
poate modifica contractul. Ceea din care putem să deducem că el devine parte contractantă, și are
aceleași drepturi și obligații ca precedentul său.
Aceasta este prevăzut expres și în art. 1086 alin. 2.
5. a) Fiindcă conform acestui principiu efectele se produc dor asupra membrilor
contractante, în urma căreia o parte contractantă nu poate înainata careva acțiuni unui terț în baza
contractului la care acesta nu este parte, ci doar asupra membrilor contractante, aceasta este
prevazută strict conform Articolul 1086. Relativitatea efectelor contractului
    (1) Contractul produce efecte numai între părți dacă legea nu prevede altfel. Orice clauză
contrară este lovită de nulitate absolută.
6. c) Fiindcă conform Articolul 1247. Restituirea împrumutului
    (4) Dacă în contractul de împrumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici
termenul de preaviz, împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 de zile de la data la care
împrumutatul a primit cererea de restituire.
Din care deducem că acest contract este valabil și produce efecte juridice aupra membrilor
contractante, creditorul putând în baza acestui contract să ceeară executarea obligației.
 7. a) Deoarece această recipisă este dovada în baza căreia împrumutătorul va putea să ateste
existența contratului, și va putea ca în calitate de creditor în baza acestei recipise să ceară
executarea obligației de la împrumutat ( debitor), precum și în comentariul Cc identificăm ideia
ca Cc nu conține reguli speciale cu privire la forma contractului de împrumut, urmând a fi
respectate regurile generale cu privire la forma convenției.
8. b) Confor art. 1100 Cc alin. (2) identificăm expres ideia că la iterpretarea contractului
primordial este de a afla care a fost intenția ambelor parți la momentul încheierii contractului.
9. c) Deoarece parțile asigurate cunosc că poate să intervină o nouă persoană ca membru
contractantă alta decât cea asigurată , care va deveni creditor pentru parțile asigurate, putând să
ceară executrea obligațiilor de la acești privind repararea prejudiciului. Articolul
1096. Contractul în folosul unui terț
    (1) Părțile unui contract pot conveni ca debitorul (promitentul) să efectueze prestația nu
creditorului (stipulantului), ci terțului (beneficiarului), indicat sau neindicat în contract, care
obține în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestația în folosul său.

10. b) deoarece conform art.1096 ,, Părțile unui contract pot conveni ca debitorul
(promitentul) să efectueze prestația nu creditorului (stipulantului), ci terțului (beneficiarului),
indicat sau neindicat în contract, care obține în mod nemijlocit dreptul să pretindă prestația în
folosul său.” din care se deduce că contractul de studii în beneficiul copiilor, se încheie între
părinte și prestatorul prin care se vor stabili raporturi de prestări de servicii între
promitent(prestator) și terț beneficiar(copilul) se vor naște raporturi contractuale limitate la
primirea prestației datorate copilului iar între părinte și copil se va recunoaște existența
raporturilor de donație. Plus la aceasta în primul rând copilul nu poate să ncheie un astfel de
contract, iar în al doile rând în urma acestu contract copilul este acel care benefiază de serviciile
educazionale semnate de parintele acestuia.
11. b) Poate deoarece conform art. 1271 Cc alin (1) acţiunea directă a locatorului este de a
cere repararea prejudiciului (inclusiv, de plată a chiriei) de către sublocatar;