UNIVERSITATEA DE VEST

TIMIùOARA

ARHEOVEST

IV1

-IN HONOREM ADRIAN BEJAN-

Interdisciplinaritate în Arheologie ‫܈‬i Istorie

Timiúoara, 26 noiembrie 2016

JATEPress Kiadó
Szeged
2016
Coordonator volum: Dorel MICLE
Editori: Dorel MICLE, Andrei STAVILĂ, Cristian OPREAN, Sorin FOR‫܉‬IU

Coperta: Alice DUMITRA‫܇‬CU

Foto copertă: Milan ‫܇‬EPE‫܉‬AN

Această lucrare a apărut sub egida:

© Universitatea de Vest din Timi‫܈‬oara

https://www.uvt.ro/

ISBN 978-963-315-310-9 (Összes/General)

ISBN 978-963-315-311-6 (I. kötet/volumul)

Avertisment

Responsabilitatea pentru conĠinutul materialelor revine în totalitate

autorilor.
DVD-ROMul conаine contribuаiile în varianta color precum Юi imaginile
la rezoluаia maximă trimisă de autor.
 CUPRINS
SUMMARY * SOMMAIRE * INHALT

PARTEA ÎNTÂI

~ ARHEOLOGIE ~

Cornelia-Magda Lazarovici, Gheorghe-Corneliu Lazarovici

Bucraniul – simbol úi semn (Partea a II-a)
Bucrania – symbol and sign (IInd Part) .................................................................. 43
Adela Kovács
Tipologia vetrelor din sanctuarele neolitice în sud-estul Europei
Hearts typology of Neolithic shrines from south-eastern Europe ......................... 95
Octavian-Cristian Rogozea
Un semibordei atribuit fazei A3 a culturii Vinþa descoperit la Tărtăria (com. Săli‫܈‬tea,
jud. Alba)
A pithouse assigned to the 3rd phase of Vinþa culture discovered at Tărtăria (Săli‫܈‬tea
commune, Alba County) ..................................................................................... 121
Cristian Ioan Popa, Marius Mihai Ciută
Plastica antropomorfă CoĠofeni de la ùeuúa-Gorgan (jud. Alba)
Anthropomorhic Plastic CoĠofeni from ùeuúa-Gorgan (Alba County) .................. 163
Gabriel Crăciunescu, Gavril Eugen Văcu‫܊‬ă
Necropola de incinera‫܊‬ie de la Gârla Mare, jud. Mehedin‫܊‬i. Campania din anul 2013
The incineration necropolis at Gârla Mare, Mehedin‫܊‬i County. The 2013
campaign ..................................................................................................................... 183
Eugen D. Pădurean
Noi aúezări fortificate din epoca metalelor descoperite în Câmpia de Vest (jud. Arad)
New Fortified Sites from the Metal Age in the Western Plain (Arad County) ... 201
Alexandru Berzovan
Considera‫܊‬ii privind două cetă‫܊‬i getice din Podi‫܈‬ul Moldovei: Poiana Mănăstirii-
Între Эanаuri ‫܈‬i Dobrovă‫܊‬-Cetăаuia, jud. Ia‫܈‬i (sec. V–III îHr)
Considerations regarding two Getic fortresses in the Moldavian Plateau: Poiana
Mănăstirii-Între Эanаuri and Dobrovă‫܊‬-Cetăаuia, Ia‫܈‬i County (V–III BC).......... 215
Marius-Mihai Ciută, Cătălin Borangic
Echere de metal utilizate în Mun‫܊‬ii Oră‫܈‬tiei în epoca dacică
Metals squares used in Dacian period in the Oră‫܈‬tie Mountains ........................ 247
Octavian Cristian Rogozea, Alexandru Berzovan
Considera‫܊‬ii privind două piese de bronz din sta‫܊‬iunea dacică de la Unip-Dealul
Cetăаuica (com. Saco‫܈‬u Turcesc, jud. Timi‫)܈‬
Observations regarding two bronze artifacts from the Dacian site of Unip-Dealu
Cetăаuica (Saco‫܈‬u Turcesc commune, Timi‫ ܈‬County)... ..................................... 259
Iosif Vasile Ferencz, Mihai Cristian Căstăian, Ionu‫ ܊‬Socol
Proiectile din piatră descoperite la Ardeu, com. Bal‫܈‬a, jud. Hunedoara
Stone projectile found in Ardeu, com. Bal‫܈‬a, Hunedoara County ...................... 265
Diana Dăvîncă
Înhumări de copii la dacii liberi dintre Carpa‫܊‬i ‫܈‬i Prut între secolele II–IV dHr
Children burials to the free Dacians between Carpathians and Prut River (IInd–IVth
c. AD) .................................................................................................................. 279
‫܇‬tefan Honcu
Ceramica romană de bucătărie descoperită la Argamum - sector Extramuros
The Roman kitchenware discovered at Argamum-Extramuros sector ............... 293
Mihaela Denisia Liuúnea
OpaiĠe cu volute (tip Loeschcke IV) descoperite în aria castellum-ului de la Bărboúi-
Tirighina, GalaĠi
Roman Lamp with Volute (Loeschcke Type IV) discovered in the castellum area,
Bărboúi-Tirighina, Gala‫܊‬i .................................................................................... 309
Doina Benea, Simona Regep
Câteva precizări privind topografia monumentelor de la Tibiscum
Few remarks on the Tibiscum site monument topography ................................. 321
Mariana Balaci Crîngu‫܈‬, Cătălin Balaci
Monumente funerare ale solda‫܊‬ilor palmyreni din Dacia romană
Funerary monuments of Palmyrenes soldiers from Roman Dacia ..................... 353
Silviu Gridan
Proiectile de piatră care aparĠin unui posibil castru roman recent identificat în sud-
estul Transilvaniei (com. Ungra, jud. Braúov)
Stone projectiles belonging to a possible roman castrum recently identified in
southeastern Transylvania (Ungra commune, Bra‫܈‬ov County) ........................... 363
Florin-Gheorghe Fodorean
Mapping roman Dacia: the imperial road from Brucla to Salinae
Cartografiind Dacia romană: drumul imperial de la Brucla la Salinae .............. 383
Dorel Micle, Octavian-Cristian Rogozea
Puncte arheologice cu descoperiri atribuite perioadei post-romane din hotarul
administrativ al municipiului Timi‫܈‬oara
Archaeological points with findings assigned to the post-roman period situated
within the administrative borders of Timi‫܈‬oara city ............................................ 389
Bogdan Alin Craiovan, Andrei Prian
Noi descoperiri apar‫܊‬inând evului mediu timpuriu din vestul ‫܊‬ării. Locuin‫܊‬ele
medieval timpurii de la Dude‫܈‬tii Vechi, jud. Timi‫܈‬
New early middle ages finds from the western part of Romania. The early medieval
dwellings from Dude‫܈‬tii Vechi, Timi‫ ܈‬County. ................................................... 441
Silviu O‫܊‬a, Migdonia Georgescu
Ckteva observa‫܊‬ii privind doi cercei descoperi‫܊‬i la Isaccea (jud. Tulcea)
A few Remarks about two Earrings found at Isaccea (Tulcea County) .............. 447
Ioan Criúan
An early medieval pot discovered at Curtuiúeni (Bihor county)
Un vas medieval timpuriu descoperit la Curtuiúeni (jud. Bihor) ......................... 463
Hedy M-Kiss
Descoperiri noi privind artefactele de piele din Timiúoara
New discoveries on the leater artefacts in Timi‫܈‬oara ......................................... 469
Carol Kacsó, Traian Minghiraú, Teodor Bâlcu
Cercetări de arheologie montană la Baia Mare (II)
Mining archaeology in Baia Mare (II)................................................................. 491
Sergiu-Gabriel Enache
ContribuĠii la repertoriul arheologic al oraúului Gătaia (jud. Timiú). Cercetările de
teren din anii 2010–'11 úi 2013
Contribution to the archaeological repertoire of Gătaia (Timi‫ ܈‬County). The field
surveyings from 2010–'11 and 2013.................................................................... 513
 PARTEA A DOUA

~ METODE INTERDISCIPLINARE ~

Mihaela-Maria Barbu, Marius-Gheorghe Barbu

Date experimentale privind utilizarea secerilor preistorice din piatră cioplită
Experimental data about usage of prehistoric flint sickles .................................. 537
Szücs-Csillik Iharka, Zoia Maxim
The Divine Bull from Par‫܊‬a
Taurul Divin de la Par‫܊‬a ..................................................................................... 551
Dumitru Boghian, Sergiu-Constantin Enea, Radu-Gabriel Pîrnău, Aurel
Melniciuc, Andrei Asăndulesei, Felix-Adrian Tencariu
Încercare de reconstituire a evoluĠiei peisajului preistoric în Depresiunea Prutului
Mijlociu, microzona sitului cucutenian de la Ripiceni-Holm, jud. Botoúani (partea II)
An attempt to reconstitute the prehistoric landscape evolution in the Middle Prut
Depression – the Cucuteni site of Ripiceni-Holm (Boto‫܈‬ani county) micro-region
(Part II) ................................................................................................................ 561
Szücs-Csillik Iharka, Cristian Virag
The orientation of the dead at Urziceni necropolis. An archaeoastronomical approach
Orientarea defunc‫܊‬ilor în necropola eneolitică de la Urziceni. O abordare
astronomică ......................................................................................................... 591
Leonard Dorogostaisky, Dorel Micle
Noi ipoteze de lucru pentru cercetarea epocii bronzului în Banat. Un posibil complex
de fortifica‫܊‬ii ‫܈‬i a‫܈‬ezări în arealul localită‫܊‬ilor Cenei, Bobda, Beregsău Mic, Cărpini‫܈‬
‫܈‬i Checea (jud. Timi‫)܈‬
New assumptions in research related to the Bronze Age in Banat region. A possible
complex of fortifications and settlements in the area Cenei, Bobda, Beregsău Mic,
Carpini‫ ܈‬and Checea (Timi‫ ܈‬County) .................................................................. 601
Neculai Bolohan, Mitică Ciorpac, Florica Mă‫܊‬ău, Drago‫܈‬-Lucian Gorgan
DNA analysis of a Noua Culture funerary context from Eastern Romania
Analiza ADN a unui context funerar Noua din estul României .......................... 631
Dorel Micle, Vlad Meglei, Alexandru Hegyi
Parcul arheologic Herneacova-Cetate: un model de exploatare ‫܈‬tiin‫܊‬ifică, turistică
‫܈‬i economică în contextul dezvoltării durabile
Archaeological Park Herneacova-Cetate: a model of scientific, touristic and
economical exploitation in the context of sustainable development ................... 639
Marius Ardeleanu
Proiectul Linothorax
Linothorax Project .............................................................................................. 653
Valentina Cetean
Durabilitatea rocilor în context arheologic
The stone durability in archaeological context ................................................... 673
Florin Stănescu
Problema numărului 13 în astronomiile antichităĠii
The matter of number 13 in antiquity's astronomies ........................................... 689
Valentina Cetean, Eugen S. Teodor, Aurora Pe‫܊‬an
Începuturi de cercetare a fortifica‫܊‬iei liniare Cioclovina-Ponorici. Informa‫܊‬ii
arheologice, mineralogie ‫܈‬i alte analize de laborator
Beginnings of research on the Cioclovina-Ponorici linear fortification. Archaeological
information, mineralogy and other laboratory analysis ....................................... 695
Dorel Micle, Alexandru Hegyi, Cristian Floca
Urme peste timp: topografierea castrelor romane de mar‫ ܈‬din Mun‫܊‬ii ‫܇‬ureanu
Traces over time: surveying the Roman camps from ùureanu Mountains ......... 715
Michaá Pisz, Călin Timoc
Citind terenul din apropierea sitului arheologic Tibiscum. Rezultatele preliminare
a doi ani de investiga‫܊‬ii non-invazive
Reading the landscape of Tibiscum – emerging findings from two years of non-
destructive investigations .................................................................................... 745
Corneliu Beldiman, Mircea Negru, Diana-Maria Beldiman
Artefacte de os descoperite la Romula (2015)
Bone artefacts discovered at Romula (2015) ....................................................... 753
Oana-Alexandra Borlea
Analiza hăr‫܊‬ii Situations Plan der Sechs Ortschaften Liget, Schaag, Paraz, Petroman,
Csebsa, Macedonien und des Temes Fluses ...; peisajul în arealul Timi‫܈‬ului Mort
în secolul al XVIII-lea, toponimie, relevan‫܊‬ă arheologică
Analysis of Situations Plan der Sechs Ortschaften Liget, Schaag, Paraz, Petroman,
Csebsa, Macedonien und des Temes Fluses ...; Landscape in the Timi‫܈‬ul Mort
Catchment Basin in the 18th Century. Toponymy, Archaelogical Relevance ........ 771
 ~ ISTORIE ~
Teodora-Daniela MoĠ
ZeiĠa Isis în lumea elenistică úi la Marea Neagră
The goddess Isis in the Hellenistic world and at the Black Sea ......................... 793
Ana-Cristina Hamat
Tăcere, vorbesc romanii! Bijuteriile în literatura latină din primul secol al Imperiului
Silence, the Romans are speaking! Jewelry in Latin Literature from the first century
of the Empire ....................................................................................................... 807
Atalia OniĠiu
Religia militarilor din Dacia în epoca romană târzie (secolele III–IV dHr)
The Religion of the Soldiers from Dacia in late Roman time (IIIrd–IVth centuries)
............................................................................................................................. 823
Fábián István
Două monumente funerare romane “descoperite” la Gorneúti
Two Roman funerary monuments “discovered” at Gorne‫܈‬ti ............................... 835
Lucian-Mircea Mureúan, Ioana Mureúan
Violatio Sepulchri - between the legal concept and roman funerary practice in the
Balkans
Violatio Sepulchri - între conceptul juridic ‫܈‬i practica funerară romană în Balcani
............................................................................................................................. 843
Sorin Paliga
Terram uero, que est a fluuio Morus usque ad castrum Vrscia (Anonymus, Gesta
Hungarorum, VI) ................................................................................................. 861
Dan Băcue‫܊‬-Cri‫܈‬an
Semne/mărci de olar prezente pe ceramica medievală timpurie din Depresiunea
Silvaniei (II)
Potter signs/stamps present on early mediaeval ceramics from Sylvanian Basin
(II)........................................................................................................................ 873
Sorin For‫܊‬iu
Fenlak (Felnac), arcis rudera ............................................................................. 893
Ovidiu Bozu, Ioan Rotaru
Pietrele cu semne úi descoperiri arheologice din hotarul comunei Prigor, jud.
Caraú-Severin
Signs on stones at the edge of the Prigor village, in Cara‫܈‬-Severin County ...... 949
Ovidiu Bozu
Jugul cu capete de úarpe (sat Zlagna, com. Turnu Ruieni, jud. Caraú-Severin)
Un pichet avec des têtes de serpent (village de Zlagna, commune Turnu Ruieni,
département de Caraú-Severin)............................................................................ 967
Nicolae Hurduzeu
Moiras – Parcae – Faits (Ursitoare). Aspects regarding their role in the everyday life
of humans
Moire – Parcae – Ursitori. Considera‫܊‬ii privind rolul lor în via‫܊‬a omului .......... 975
 TABULA GRATULATORIA

Marius ARDELEANU (Baia Mare, RO)

Andrei ASĂNDULESEI (Ia‫܈‬i, RO)
Cătălin BALACI (Timi‫܈‬oara, RO)
Cătălin COZMA (Ia‫܈‬i, RO)
Bogdan Alin CRAIOVAN (Timi‫܈‬oara, RO)
Mariana Balaci CRÎNGU‫( ܇‬Timi‫܈‬oara, RO)
Marius-Gheorghe BARBU (Deva, RO)
Mihaela-Maria BARBU (Deva, RO)
Corneliu BELDIMAN (Bucure‫܈‬ti, RO)
Diana-Maria BELDIMAN (Bucure‫܈‬ti, RO)
Dan BĂCUE‫܉‬-CRI‫܇‬AN (Zalău, RO)
Ioan Alexandru BĂRBAT (Deva, RO)
Teodor BÂLCU (Baia Mare, RO)
Silviu BEJINARU (Cluj-Napoca, RO)
Doina BENEA (Timi‫܈‬oara, RO)
Alexandru BERZOVAN (Ia‫܈‬i, RO)
Dumitru BOGHIAN (Suceava, RO)
Ligia BOLDEA (Re‫܈‬i‫܊‬a, RO)
Neculai BOLOHAN (Ia‫܈‬i, RO)
Cătălin BORANGIC (Alba Iulia, RO)
Oana-Alexandra BORLEA (Timi‫܈‬oara, RO)
Adina BORONEAN‫( ܉‬Bucure‫܈‬ti, RO)
BOTÁR István (Miercurea Ciuc, RO)
Ovidiu BOZU (Re‫܈‬i‫܊‬a, RO)
Mihai Cristian CĂSTĂIAN (Oră‫܈‬tie, RO)
Marin CÂRCIUMARU (Târgovi‫܈‬te, RO)
Valentina CETEAN (Bucure‫܈‬ti, RO)
Mitică CIORPAC (Ia‫܈‬i, RO)
Marius Mihai CIUTĂ (Sibiu, RO)
Hora‫܊‬iu COCI‫( ܇‬Cluj-Napoca, RO)
Ionu‫ ܊‬CODREA (Deva, RO)
Gabriel CRĂCIUNESCU (Drobeta-Turnu Severin, RO)
Ioan CRIùAN (Oradea, RO)
Diana DĂVÎNCĂ (Bucure‫܈‬ti, RO)
Andrei-Cătălin DÎSCĂ (Cluj-Napoca, RO)
Leonard DOROGOSTAISKY (Timi‫܈‬oara, RO)
Raluca DUMACHE (Timi‫܈‬oara, RO)

XV
Sergiu-Gabriel ENACHE (Timi‫܈‬oara, RO)
Sergiu-Constantin ENEA (Târgu Frumos, RO)
FÁBIÁN István (Târgu Mure‫܈‬, RO)
Iosif Vasile FERENCZ (Deva, RO)
Cristian FLOCA (Timi‫܈‬oara, RO)
Florin-Gheorghe FODOREAN (Cluj-Napoca, RO)
Sorin FOR‫܉‬IU (Timi‫܈‬oara, RO)
Migdonia GEORGESCU (Bucure‫܈‬ti, RO)
Cosmina-Maria GÎN‫܉‬A (Alba Iulia, RO)
Drago‫܈‬-Lucian GORGAN (Ia‫܈‬i, RO)
Marius GREC (Arad, RO)
Silviu GRIDAN (Bra‫܈‬ov, RO)
Maria HADIJI (Timi‫܈‬oara, RO)
Ana-Cristina HAMAT (Re‫܈‬i‫܊‬a, RO)
Alexandru HEGYI (Timi‫܈‬oara, RO)
‫܇‬tefan HONCU (Ia‫܈‬i, RO)
Nicolae HURDUZEU (Timi‫܈‬oara, RO)
Sorin IONESCU (Timiúoara)
Carol KACSÓ (Baia Mare, RO)
Zsuzsanna KOPECZNY (Timi‫܈‬oara, RO)
Adela KOVÁCS (Boto‫܈‬ani, RO)
Cornelia-Magda LAZAROVICI
Gheorghe-Corneliu LAZAROVICI
Iulian LEONTI (Caransebeú, RO)
Mihaela Denisia LIUùNEA (Gala‫܊‬i, RO)
Hedy M-KISS (Timi‫܈‬oara, RO)
Marius MARCU (Timi‫܈‬oara, RO)
Mircea MARE (Timi‫܈‬oara, RO)
Liviu MARTA (Satu Mare, RO)
Dan MATEI (Cluj-Napoca, RO)
Zoia MAXIM (Cluj-Napoca, RO)
Florica MĂ‫܉‬ĂU (Ia‫܈‬i, RO)
Vlad MEGLEI (Timi‫܈‬oara, RO)
Dorel MICLE (Timi‫܈‬oara, RO)
Aurel MELNICIUC (Boto‫܈‬ani, RO)
Traian MINGHIRAù (Baia Mare, RO)
Teodora-Daniela MOğ (Timi‫܈‬oara, RO)
Ioana MUREùAN (Bucure‫܈‬ti, RO)
Lucian-Mircea MUREùAN (Bucure‫܈‬ti, RO)

XVI
Mircea NEGRU (Bucure‫܈‬ti, RO)
Atalia ONIğIU (Timi‫܈‬oara, RO)
Silviu O‫܉‬A (Bucure‫܈‬ti, RO)
Sorin PALIGA (Bucure‫܈‬ti, RO)
Eugen D. PĂDUREAN (Arad, RO)
Michaá PISZ (Warszawa, PL)
Radu-Gabriel PÎRNĂU (Ia‫܈‬i, RO)
Aurora PE‫܉‬AN (Cluj-Napoca, RO)
Ion Aurel POP (Cluj-Napoca, RO)
Cristian Ioan POPA (Alba Iulia, RO)
Constantin PREOTEASA (Piatra-Neam‫܊‬, RO)
Andrei PRIAN (Cluj-Napoca, RO)
Simona REGEP (Timi‫܈‬oara, RO)
Octavian Cristian ROGOZEA (Timi‫܈‬oara, RO)
Aurel RUSTOIU (Cluj-Napoca, RO)
Sorin SECARĂ (Timi‫܈‬oara, RO)
Bogdan SECULICI (Ciacova, RO)
Valentin SÎRBU (Brăila, RO)
Ionu‫ ܊‬SOCOL (Deva, RO)
Ioan STANCIU (Cluj-Napoca, RO)
Andrei STAVILĂ (Timi‫܈‬oara, RO)
Florin STĂNESCU (Alba Iulia, RO)
SZÜCS-CSILLIK Iharka (Cluj-Napoca, RO)
Daniela TĂNASE (Timi‫܈‬oara, RO)
Felix-Adrian TENCARIU (Ia‫܈‬i, RO)
Eugen S. TEODOR (Bucureúti, RO)
Călin TIMOC (Timi‫܈‬oara, RO)
Liliana TROFIN (Bucureúti, RO)
Dumitru ğEICU (ReúiĠa, RO)
Costin-Daniel ğUğUIANU (Deva, RO)
Gavril Eugen VĂCU‫܉‬Ă (Drobeta-Turnu Severin, RO)
Cristian VIRAG (Satu Mare, RO)
Lorena VLAD (Timi‫܈‬oara, RO)

XVII
 PROIECTILE DE PIATRĂ CARE APARğIN UNUI
POSIBIL CASTRU ROMAN RECENT IDENTIFICAT
ÎN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI
(COM. UNGRA, JUD. BRAùOV)

Silviu Gridan*

* AsociaĠia ArheoVest, Timiúoara; gridan.silviu@yahoo.com

Abstract. The surface investigations conducted in 2015 within the administrative area of Ungra
commune (Bra‫܈‬ov county, RO) have identified a possible Roman castrum in the proximity of
the city of Rupea. Considering the current initial state of the investigations, we carefully assert
the existence of this castrum at this point.
Located on a high terrace, called Pe Hill, near to the right shore of the river Olt, the castrum
presents itself in a quadrilateral shape, possibly a square, with an E–W, N–S orientation, with
sides of about 110 m length and round corners. The castrum is delimited to the outside by de-
fense ditches, with up to 1,2 m in depth. Since the terrace is currently used for agriculture, we
were able to identify a high number of Roman ceramic fragments, both inside and outside of
the area delimited by ditches. The existence of a high number of stones with irregular shapes
and of variable sizes along the perimeter defined by ditches, besides mortar fragments and frag-
ments of typical Roman bricks and tiles, can suggest the existence of walls and respectively,
the existence of Roman fortified enclosures. We also identified the presence of steel slag, as-
sociated with Roman ceramic fragments, both inside and outside the of the area bound by ditches.
The discovery of 15 stone projectiles presented within this article, having shapes and sizes which,
based on analogies, can be considered as projectiles used with war machines of the type cata-
pulta, ballista, carroballista or onager, increases the possibility of the existence of a Roman
castrum Pe Hill.
While trying to identify the usage mode of the 15 projectiles, in the current study, we have di-
vided them by their diameter and mass, in three categories: type I – the projectiles with a diameter
between 12–14 cm and a weight greater than 2000 g (approximately 7 libra); type II – the pro-
jectiles with a diameter between 10–12 cm and a weight between 2000–1000 g (approximately
6–5 libra); type III – the projectiles with a diameter between 7–10 cm and a weight under 1000 g
(approximately 2,5 libra). In this manner, and in conformity with the criteria propounded by
Mike BISHOP, Jon CAMPBELL, we have determined that the discovered items may be con-
sidered Roman stone artillery projectiles.

Keywords: Roman Province of Dacia, limes, roman fort, roman army, stone projectiles.

1. Introducere
Continuând seria cercetărilor de suprafaĠă din zona limitrofă vestului MunĠiilor
Perúani (inclusiv împrejurimile oraúului Rupea, situat în nordul judeĠului Braúov), în

363
luna aprilie a anului 2015, am cercetat perieghetic terasa înaltă a râului Homorodul
Mare (afluent al Oltului), denumită de către localnici Pe Hill1. Fac precizarea că, deúi
această terasă se află pe teritoriul administrativ al comunei Ungra, aproximativ o tre-
ime din suprafaĠa ei aparĠine administrativ oraúului Rupea2. Din acest motiv atribuirea
descoperirilor arheologice de pe suprafaĠa acestei terase, oraúului Rupea sau comunei
Ungra, rămâne o chestiune care va trebui lămurită în viitor, după aprofundarea cerce-
tărilor úi stabilirea exactă a limitelor suprafeĠei arheologice3. Deocamdată, până la fina-
lizarea cercetărilor sau luarea unei decizii în acest sens, pentru suprafaĠa arheologică
de pe această terasă voi utiliza denumirea Rupea 6, fiind al úaselea punct arheologic
pe care l-am identificat în apropierea oraúului Rupea.
Terasa Pe Hill are pante abrupte în partea de S úi de E (cu o diferenĠă de nivel
de 24 m faĠă de lunca de la baza ei), descreúte cu pante domoale spre N, iar în partea
de V este mărginită de pantele ascendente ale unui deal, care era complet împădurit în
secolul al XVIII-lea (Fig. 1a). Ea domină dinspre V lunca râului Homorodul Mare, úi
dinspre S lunca râului Valea Mare.
Cercetarea acestei zone s-a impus datorită câtorva considerente importante pen-
tru cercetarea arheologică a zonei Rupea – Homorod – Ungra:
–terasa are o poziĠie dominantă asupra zonei de confluenĠă a culoarelor de comunicaĠie,
care leagă două mari zone depresionare: depresiunile Făgăraúului úi Homoroadelor
(de la S la N) úi Valea Oltului de Valea Târnavelor (de la E la V);
–la baza terasei există două surse de apă potabilă cu debit important (una în partea de
NE, iar alta în partea de SV a terasei);
–în proximitatea acestei terase am identificat în ultimii ani trei locuiri preistorice4;
–în apropierea terasei au existat cel puĠin patru surse de apă sărată5 (Fig. 1.b, c), pre-
cum úi o vale, care la sfârúitul secolului al XIX-lea purta denumirea de Szalzgraben6
(Fig. 1.b);
–denumirea pe care o purta terasa în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, respectiv

1
În ultimele decenii ale sec. XX-lea era folosită concomitent úi denumirea “la SMT”, datorită
unei StaĠiuni de Maúini úi Tractoare, care a funcĠionat aici până în prima jumătate a anilor '90.
2
Este vorba de întreaga suprafaĠă construită din zona centrală a terasei, ocupată de construcĠii
civile úi de un cimitir aflat pe panta de SE a terasei.
3
SuprafaĠa arheologică descoperită cu ocazia acestor cercetări se află pe teritoriul administrativ
al comunei Ungra, la 4 km depărtare de localitatea Ungra, dar la 3 km distanĠă de oraúul Rupea,
la 200 m distanĠă de cartierul Rupea Gară al oraúului Rupea úi la 100 m distanĠă de zona cons-
truită a terasei Pe Hill, care aparĠine administrativ de oraúul Rupea. A se vedea úi opinia noastră
cu privire la acest subiect exprimată în Gridan, Florian, 2015, p. 119-118.
4
Gridan, 2014; Idem, 2014, p. 242-244, Fig. 2, Fig. 3, Fig. 5; Gridan, Florian, 2015, p. 123,
Fig. 2-6; Idem, 2015. A treia locuire (Rupea 5) nu a fost încă publicată (ea se află la capătul
de N al terasei).
5
Una dintre sursele de apă sărată evidenĠiată în documentele cartografice este folosită úi în
prezent de către locuitorii oraúului Rupea; Chiricescu, 2013, p. 216-217, 221, 295, 375; Gridan,
2014, p. 243, fig. 3.
6
Termenul “Szalzgraben”, din limba germană, se poate traduce în limba română prin “úan-
Ġul cu sare”.

364
aceea de “Krieg B[erg].”7 (Fig. 1.a), sugera, la momentul începerii cercetării, că exista
posibilitatea ca locul să fi găzduit în trecut o tabără militară sau să fi fost locul desfă-
úurării unei lupte armate.

a. Surse de apă sărată úi denu-

mirea de Krieg B[erg]. a zonei
cercetate.

b. Surse de apă sărată úi denu-

mirea de Szalzgraben din apro-
pierea zonei cercetate.

c. Surse de apă sărată din apro-

pierea zonei cercetate.

Fig. 1. Surse de sare din imediata proximitate a zonei cercetate, evidenĠiate de

documentele cartografice din sec. XVIII8 (a) úi sec. XIX9 (b, c).

7
În limba germană: Krieg = război, Berg = deal.
8
Siebenbürgen - Josephinische Landesaufnahme, 1769–'73, Sectio 225; Fig. 1.a: https://ro.
wikipedia.org/wiki/Homorod,_Bra%C8%99ov#/media/File:Josephinische_Landaufnahme_pg22
5.jpg (accesat 04.09.2015).

365
–consultând bazele de date publice ale Repertoriului Arheologic NaĠional10, Arhiva
“Repertoriul Arheologic al României” a Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” -
Index de locuri11, cel mai recent repertoriu arheologic al judeĠului Braúov12, docu-
mente cartografice13, precum úi alte surse bibliografice, am observat absenĠa menĠi-
unilor cu caracter arheologic referitoare la terasa Pe Hill.

Fig. 2. Limitele terasei Pe Hill (zona A) úi zona arheologică (zona B)

(Google Earth - modificat).
Profitând de avantajul oferit de faptul că doar aproximativ o treime din supra-
faĠa terasei este ocupată de construcĠii civile (care aparĠin administrativ oraúului Rupea),
în timp ce aproximativ doua treimi sunt încă ocupate de terenuri agricole (care aparĠin
administrativ comunei Ungra) (Fig. 2), am cercetat suparafeĠele parcelelor agricole,
chiar úi a celor care nu fuseseră arate recent, dar care încă nu erau acoperite cu vege-
taĠie abundentă.
2. Delimitarea ariei arheologice úi natura descoperirilor
Identificarea unor fragmente ceramice modelate din pastă fină, de culoare cără-
mizie sau cenuúie, lucrate la roata rapidă, cu forme specifice epocii romane (buze de

9
Franzisco-Josephinische Landesaufnahme, 1869–'96; harta militară realizată la scara 1:25000,
cu o precizie de 50–100 m (online la http://mapire.eu -accesat in 04.09.2015). Fig. 1.b: http://
mapire.eu/en/map/hkf_75e/?bbox=2798684.4628905146%2C5780024.759496993%2C2824
787.708049902%2C5790859.708256417 (accesat 04.09.2015); Fig. 1.c: http://mapire.eu/en/
map/hkf_25e/?zoom=14&lat=46.05135&lon=25.25955&bbox=2805238.9380659684%2C57
82360.866173959%2C2818290.5606456622%2C5787778.340553672 (accesat 04.09.2015).
10
http://ran.cimec.ro (accesat 04.02.2014 úi ulterior).
11
http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/sel.asp (accesat 04.02.2014 úi ulterior).
12
Costea, 2004, p. 13, 26, 29, 47, 54, 57, 80, 83, 110, 120, 126, 145, 151, 150, 151-152, 185,
189-190.
13
A se vedea notele 5 úi 6.

366
vas, toarte úi funduri de vas; Fig. 3.a), asociate cu prezenĠa unor fragmente de cărămizi
(Fig. 3.b) úi Ġigle tipic romane (Fig. 3.c) úi ale unor zone cu concentrare de zguri side-
rurgice, au sugerat încă de la începutul cercetării prezenĠa unei locuiri romane úi/sau
postromane în treimea de S a terasei Pe Hill (Fig. 2, Zona B).

b. Cărămizi din categoria bessales.

a. Fragmente de ceramică romană.

c. Fragmente de tegulae. d. Fragment de tegulae mammatae.

Fig. 3. Materiale identificate Pe Hill.

Fragmentele de cărămidă (lateres cocti) au grosimi de 5,5 cm. Una dintre cără-
mizile identificate, aparent întreagă (având însă zgârieturi úi deteriorări ale suprafeĠei,
provocate de maúinile agricole), are dimensiunile de 26,5 × 26,5 × 5,5 cm, ceea ce
face ca ea să poată fi considerată ca aparĠinând tipului bessales propus de Vitruvius
úi Plinius14. De asemenea, fragmentele de Ġigle (tegulae) aparĠin categoriei de Ġigle drep-
tunghiulare, a căror margini lungi sunt răsfrânte. Dimensiunile tipice ale acestui tip de

14
Tudor, 1976, p. 21.

367
Ġiglă “în vremea bună a imperiului” era de 54 × 42 × 2 cm15. Fragmentele descoperite
Pe Hill au grosimea cuprinsă între 2,2 si 3 cm, iar marginile răsfrânte au înălĠimea
exterioară de 5 cm. În acest stadiu al cercetării nu pot fi stabilite dimensiunile com-
plete ale Ġiglelor datorită lipsei unor tegulae întregi, dar ele aparĠin cu certitudine epo-
cii romane16.
În cadrul antichităĠii romane, o categorie specială de tegulae a fost reprezentată
de cele denumite tegulae mammatae17. Pe perioada cercetărilor de suprafaĠă am iden-
tificat un fragment, care aparĠine unei astfel de Ġigle (Fig. 3.d), în zona cuprinsă între
úoseaua E60, care taie terasa de la SE spre NV, úi urmele unui úanĠ orientat N–S (la
care vom face referire mai jos), aflat la o distanĠă de aproximativ 300 m de aceasta
(în zona B; Fig. 2). PrezenĠa acestui tip de Ġiglă ne indică existenĠa unei thermae în
acest loc. Se útie că la începutul sec. I dHr a fost inventat hipocaustum ca sistem de
încălzire; plasat în subsolul termelor acesta asigura încălzirea unei mari cantităĠi de
apă. Acest sistem a fost îmbunătăĠit cu ajutorul unor conducte de teracotă sau cu aju-
torul tegulae mammatae, care au permis transportul aerului cald pe sub tencuiala încă-
perilor18.
O altă constatare, care ne-a atras atenĠia în mod deosebit, a fost existenĠa în
zona B (Fig. 2) a unor úanĠuri cu aspect albiat, care delimitează o suprafaĠă rectangu-
lară, cu colĠuri rotunjite, cu lungimea laturilor de aproximativ 110–120 m, în partea de
E a terasei (Fig. 4), deasupra cimitirului existent pe panta de SE a terasei19.

Fig. 4. Amprenta la sol a úanĠurilor identificate (Google Earth - modificat).

15
Tudor, 1976, p. 21.
16
Am identificat fragmente de tegulae similare în zona castrelor de la Hoghiz úi Feldioara cu
ocazia unor deplasări cu scop de documentare.
17
Tudor, 1976, p. 22.
18
Tudor, 1976, p. 124.
19
Este vorba despre cimitirul fostei localităĠi Rupea Gară, localitate devenită cartier al oraúului
Rupea.

368
 ùanĠurile mărginesc această suprafaĠă pe laturile de S, V ‫܈‬i N, iar în partea de
E suprafaĠa rectangulară este delimitată de marginea abruptă a terasei, fără ca urme
ale unui úant să fie vizibile în această parte. Observarea formei acestor úanĠuri este
îngreunată în anumite porĠiuni de lucrările agricole, care au tendinĠa să le aplatizeze.
Am constatat că agricultorii, care exploatează această suprafaĠă agricolă, fac eforturi
pentru a umple úanĠurile cu pământ pentru a combate fenomenul de băltire, determinat
de precipitaĠii, care se manifestă în zona úanĠurilor.
Din măsurătorile făcute (cu mijloace clasice) a reieúit că diferenĠa de nivel între
fundul úanĠului úi terenul aflat spre interiorul perimetrului rectangular este în unele por-
Ġiuni până la 1,2 m.
De asemenea, se observă că în spatele úanĠurilor, spre interiorul perimetrului
delimitat de acestea, pe aproape toată lungimea perimetrului, există o uúoară înălĠare
a terenului (15–30 cm diferenĠă de nivel), pe o lăĠime de 10–14 m. Pe această fâúie de
teren solul are o culoare brun-deschisă, spre deosebire de solul aflat spre interiorul
perimetrului, care are culoarea neagră20.
Tot în interiorul perimetrului delimitat de aceste úanĠuri am identificat mai
multe zone cu aglomerări de pietre (bolovani de carieră cu diferite dimensiuni; Fig.
5.a), unele suficient de mari pentru a deteriora utilajele agricole cu care se efectuează
lucrări agricole pe aceste suprafeĠe de teren. Din acest motiv, în partea de E a terasei
se găsesc câteva grămezi de pietre cu dimensiuni mari úi medii, eliminate de pe par-
cela agricolă de către conducătorii acestor utilaje agricole (Fig. 5.b).

a. Bolovani în zona centrală a laturii b. Bolovan scos în afara parcelei

de V, deplasaĠi spre interiorul agricole, în zona laturii de E.
perimetrului.
Fig. 5. Bolovani de carieră prezenĠi în zona perimetrului delimitat de úan‫܊‬uri.
Cele mai importante aglomerări de pietre, ale căror dimensiuni úi forme per-
mit utilizarea lor în construcĠii, se găsesc de-a lungul laturii de V a perimetrului deli-
mitat de úanĠuri (mai ales în zona centrală a acestei laturi; Fig.5. a), de-a lungul laturii
de N (atât spre exteriorul perimetrului, dar mai ales spre interiorul perimetrului) úi în
zona colĠului de NV.

20
DiferenĠa de culoare a solului poate fi observată cu uúurinĠă atunci când pământul este umed.

369
 Toate aceste elemente: prezenĠa úanĠurilor, care delimitează un perimetru rec-
tangular, cu laturile de aproximativ 110–120 m, cu colĠurile rotunjite, uúoara ridicare
a terenului din interiorul perimetrului rectangular delimitat de aceste úanturi, existenĠa
pietrei de construcĠie într-o cantitate importantă, existenĠa fragmentelor ceramice din
epoca romană, atât în interiorul cât úi în exteriorul suprafeĠei rectangulare, a fragmen-
telor de Ġigle úi cărămizi tipic romane, precum úi prezenĠa zgurilor siderurgice úi al
unui fragment de tegulae mammatae, ne-au determinat să avansăm ipoteza că Pe Hill
a funcĠionat în antichitate un lagăr militar roman, care a avut cel puĠin o fază de cons-
trucĠie din piatră, respectiv un castru (Tab. 1).
CoĠul Coordonate
Altitudine ObservaĠii
fortificaĠiei GPS
N 46° 01.385ƍ terenul este uúor înălĠat;
SE 485 m
E 25° 16.063ƍ greu sesizabil.
N 46° 01.368ƍ
SV 485 m formă de arc de cerc; vizibil.
E 25° 15.972ƍ
N 46° 01.440ƍ terenul este uúor înălĠat;
NE 485 m
E 25° 16.055ƍ greu sesizabil.
N 46° 01.430ƍ
NV 486 m formă de arc de cerc; vizibil.
E 25° 15.948ƍ
Tab. 1. Coordonatele colĠurilor castrului.
Desigur, pentru certificarea acestei ipoteze elementele prezentate mai sus nu
sunt complet acoperitoare. Dar pe parcursul cercetărilor au apărut alte două elemente,
care conduc spre aceea‫܈‬i concluzie, care urmează să fie verificată suplimentar în viitor.
Primul element este constituit de descoperirea a două monede: un denar roman
de argint (Fig. 6), puternic corodat, dar care prezintă suficiente elemente de atribuire
(avers: indescifrabil21 - cap laureat, spre dreapta; revers: P M T R COS III - Aequitas
în picioare spre stânga, аine în
mâna stângă balanаa Юi în
mâna dreaptă cornul abun-
denаei), úi o monedă din bronz,
puternic corodată úi uzată,
care nu mai păstrează ele-
mente de atribuire pe nici
una dintre feĠe.

Fig. 6. Denar roman

(Hadrian, 123 dHr?).

21
Se disting următoarele elemente: barbă scurtă úi mustaĠă; buclă de par pe frunte; cunună de
lauri; litere indescifrabile.

370
 Al doile element, úi cel mai important, îl constituie identificarea unui număr
de 15 bile de piatră (Fig. 7), dintre care doar patru se aflau în exteriorul perimetrului
rectangular, cu forme úi dimensiuni care pe baza analogiilor pot fi considerate proiec-
tile pentru maúinile de luptă ale unităĠilor militare romane de artilerie, de tipul cata-
pulta, ballista, carroballista sau onager.
3. Proiectilele de piatră
Identificarea proiectilelor de piatră a fost făcută în etape diferite de cercetare,
de aceea ele au fost numerotate cronologic cu cifre de la 1 la 15 (în continuare notate
cu P1 pentru primul proiectil, P2 pentru al doilea etc.). Pentru fiecare proiectil iden-
tificat am înregistrat coordonatele geografice cu un dispozitiv GARMIN - Montana
650t (Tab. 2).
Din totalul de 15 proiectile, 14 sunt realizate din acelaúi tip de rocă22, iar unul
este realizat din gresie (P7).
Dimensiunile lor permit clasificarea lor în trei tipuri23:
–tipul I: cu diametrul între 12–14 cm úi greutatea de peste 2000 g (aproximativ 7 libra24)
(două piese: P8, P13);
–tipul II: cu diametrul între 10–12 cm úi greutatea între 1000–2000 g (aproximativ
5–6 libra) (trei piese: P1, P2, P4);
–tipul III: cu diametrul între 7–10 cm úi greutatea mai mică de 1000 g (aproximativ
2,5 libra) (zece piese: P3, P5÷7, P9÷12, P14÷15).
Forma acestor proiectile este elipsoidală (P2, P4÷8, P10÷11) sau sferică (P1,
P3, P9). Din cauza deteriorărilor nu am putut determina cu precizie forma iniĠială
pentru două dintre ele (P12÷13).
Încă de la manufacturarea lor un număr de úapte proiectile prezintă o zonă
aplatizată (P4, P5, P7÷8, P11), un proiectil prezintă două astfel de zone (P3), iar un
altul trei (P10).
În urma analizei dimensionale, pe baza criteriilor propuse de Mike BISHOP
‫܈‬i Jon CAMPBELL25, se poate constata că cele 15 proiectile pot fi considerate proiec-
tile de artilerie, toate având o greutate mai mare de 1 mina (436 g), greutate sub care
cei doi cercetatori consideră posibil ca proiectilele să fie destinate aruncării cu mâna
(sau cu praútia).
Fără a avea în intenĠie, în studiul de faĠă, analiza tipurilor de maúini de luptă

22
Până în acest moment nu a fost efectuat un studiu petrografic care să stabilească cu precizie
natura acestui tip de rocă. Roca este abrazivă, de culoare cenuúie (cu diverse nuanĠe), uneori úi
cu porĠiuni de culoare cărămizie, care are în compoziĠie mici cristale de culoare neagră. Are o
duritate care permite prelucrarea ei prin abraziune. Probabil are origine vulcanică.
23
Am utilizat tipologia propusă de Radu ZĂGREANU, care Ġine cont atât de diametrul cât úi
de masa proiectilelor, aceste două elemente influenĠând decisiv traiectoria balistică. Clasifica-
rea propusă de Alexandru RAğIU úi Gabriel-Iulian STOIAN se referă la proiectile cu diametre
mai reduse decât a celor descoperite la Ungra-Rupea 6 (Zăgreanu, 2013, p. 63; RaĠiu, Stoian,
2014, p. 323-325).
24
libra = circa 322–329 g.
25
Bishop, Campbell, 2006, p. 58-59, 60, fig. 29.

371
balistice utilizate de către armata romana (catapulta, ballista, carroballista úi onager),
doresc să subliniez că “iniĠial maúinile de luptă (balistice -n.n.) făceau parte din dota-
rea legiunilor fiind utilizate în mod special la asedii. Ulterior [...] în provinciile de
frontieră mai expuse atacurilor repetate, [...] trupele auxiliare au fost întărite úi cu
astfel de maúini de luptă, folosite în deosebi în scop defensiv. [...] Pseudo-Higinus
descrie folosirea maúinilor de luptă în situaĠii de apărare menĠionând că acestea
trebuie să fie amplasate în jurul porĠilor sau la colĠurile fortificaĠiilor”26.
Coordonate Diametrul Greutate Stare de
Proiectil Forma
GPS [cm] [g] conservare
N 46ι 01.425ƍ
P1 Sferică 9,5 / 9 1184 Întreg
E 25ι 15.971ƍ
N 46ι 01.414ƍ
P2 Elipsoidală 11,5 / 10 1750 Întreg
E 25ι 16.043ƍ
N 46ι 01.414ƍ
P3 Sferică 7,5 / 7 930 Întreg
E 25ι 16.038ƍ
N 46ι 01.416ƍ
P4 Elipsoidală 11,5 / 9 1693 Întreg
E 25ι 16.046ƍ
N 46ι 01.432ƍ
P5 Elipsoidală 9 / 7,6 974 Întreg
E 25ι 15.966ƍ
N 46ι 01.432ƍ
P6 Elipsoidală 8,1 / 6,6 818 Întreg
E 25ι 15.983ƍ
N 46ι 01.432ƍ Fragment
P7 Elipsoidală 8(?) / 6,3 435
E 25ι 15.987ƍ (1/2)
N 46ι 01.435ƍ
P8 Elipsoidală 13,7 / 9,7 2375 Întreg
E 25ι 16.007ƍ
N 46ι 01.430ƍ
P9 Sferică 9 / 8,5 766 Întreg
E 25ι 15.959ƍ
N 46ι 01.418'
P10 Elipsoidală 9,3 / 6,2 985 Întreg
E 25ι 16.037ƍ
N 46ι 01.403ƍ Fragment
P11 Elipsoidală 7 (8) / 6,3 835
E 25ι 15.906ƍ (4/5)
N 46ι 01.423ƍ Fragment
P12 Sferică 9,5 / 9,3 960
E 25ι 15.895ƍ (2/3)
N 46ι 01.430ƍ Fragment
P13 Sferică 13 / 12 1690
E 25ι 15.891ƍ (1/2)
N 46ι 01.380ƍ
P14 Sferică 9 / 7,5 904 Întreg
E 25ι 15.872ƍ
N 46ι 01.378ƍ Fragment
P15 Sferică 7,7 / 7,6 410
E 25ι 16.049' (1/2)
Tab. 2. Coordonatele GPS ale proiectilelor de piatră.

26
Opreanu et alli, 2013, p. 87.

372
 Unele descoperiri arheologice confirmă plasarea maúinilor de luptă balistice
de tip ballista la colĠurile unor castre cum este cazul celor descoperite la Orúova úi
Gornea27.

Fig. 7. Proiectilele de piatră (P1÷15).

PrezenĠa proiectilelor de piatră în castre auxiliare din Dacia nu este rară. În
acest sens amintim descoperirile din castrele de la Arcobadara28, Arutela29, Buciumi30,

27
Gudea, 1977; Idem, 1978; Opreanu et alli, 2013, p. 87.
28
Zăgreanu, 2013, p. 63-64, 66-67, 70, Pl.2, 71, Pl.3.
29
Vlădescu, 1983, p. 188-189.
30
Gudea et alli, 1972, p. 64-65, Pl. LXIII.

373
BreĠcu31, Căúeiu32, Drobeta33, Feldioara34, Gherla35, Inlăceni36, Porolissum37, Mehadia38,
Răcari39 sau Vărădia40.
În cazul descoperirilor de la Ungra-Rupea 6, aúa cum se poate observa în Fig. 8,
cea mai mare concentrare de proiectile a fost identificată în zona colĠului de NV al cas-
trului (úase proiectile: P1, 5÷9), foarte probabil ele fiind depozitate iniĠial în zona unui
turn de apărare (zona colĠului de NV fiind acoperită de numeroase pietre de construcĠie
úi fragmente de Ġigle). Dispunerea acestor proiectile de-a lungul laturii de N a fortifi-
caĠiei urmează direcĠia arăturilor, intervenĠia maúinilor agricole fiind cauza cea mai pro-
babilă a împrăútierii lor dinspre colĠul de NV de-a lungul laturii de N41.

Fig. 8. PoziĠia proiectilelor de piatră faĠă de perimetrul castrului

(Google Earth - modificat).
O altă aglomerare de proiectile se poate observa în partea de E a fortificaĠiei
(patru proiectile: P2÷4, P10). PoziĠionarea lor urmează de asemenea direcĠia arăturilor,
fiind plasate în apropierea marginii de E a fortificaĠiei, în zona centrală a laturii de E.

31
Gudea, 1980, p. 320-321, PL. 5.1.
32
Gudea, 2009, p. 235, Abb. 10.
33
Vlădescu, 1983, p. 188-189.
34
Gudea, 2008, p. 233.
35
Protase et alli, 2008, p. 112, Pl. LXXXIX.
36
Gudea, 1979, p. 268-269, pl. 34-35.
37
Opreanu et alli, 2013, p. 87, Fig. 15, Fig. 16.
38
Macrea et alli, 1993, p. 114.
39
Bondoc, Gudea, 2009, p. 64, p. 156.
40
Iaroslavschi, Bozu, 2003, p. 296.
41
ExistenĠa în acea zonă a unui depozit (ballistaria) ar fi o alta posibilitate; Opreanu et alli, 2013,
p. 87-88; Donaldson, 1990, p. 211.

374
Este destul de probabil ca în această zonă să fi existat o poarta sau un turn de apărare.
Fac precizarea că în această porĠiune de arătură nu am observat bolovani de construcĠie,
dar absenĠa lor poate fi explicată prin scoaterea lor în afara suprafeĠei arabile de către
agricultori, pe marginea de E a arăturii fiind prezente câteva grămezi de piatră de cons-
trucĠie.
Tot în interiorul zonei fortificate am mai identificat un proiectil (P15), care se
afla în apropierea colĠului de SE al castrului.
În afara zonei fortificate am identificat alte patru proiectile (P11÷14), toate
aflate în direcĠia vestică faĠă de castru. Trei dintre ele (P11÷13) se aflau într-o zonă
în care am descoperit alte cinci fragmente ale unor posibile proiectile42. În această
zonă se găsesc urmele unor ateliere metalurgice, prezenĠa zgurilor metalurgice fiind
masivă.

Fig. 9. DistanĠele faĠă de castru ale proiectilelor exterioare

(Google Earth - modificat).
DistanĠele la care au fost găsite aceste patru proiectile, faĠă de colĠul de NV al
castrului, de unde este posibil să se fi proiectat cu ajutorul maúinilor balistice (Fig. 9),
sunt următoarele: 75 m pentru P11; 78 m pentru P12; 80 m pentru P13; 136 m pentru
P14. Pentru P14, care se afla la distanĠa cea mai mare faĠă de castru, am măsurat úi dis-
tanĠa până la colĠul de SV, respectiv 120 m, úi faĠă de jumătatea laturii de V (unde
putem presupune existenĠa unei porĠi), respectiv 118 m.

42
SupoziĠia se bazează pe existenĠa unor fragmente de piatră, din acelaúi tip de rocă ca úi majo-
ritatea proiectilelor găsite, a căror dimensiuni sunt apropiate de dimensiunile proiectilelor cert
identificate. Starea accentuat fragmentată a acestor piese, a căror formă exclude atribuirea lor
certă categoriei proiectilelor de piatră, ne-a determinat să nu le includem în studiul de faĠă, dar
coordonatele acestor posibile proiectile au fost ‫܈‬i ele înregistrate.

375
 Datorită distanĠelor apreciabile la care se găsesc aceste proiectile faĠă de castru
(faĠă de diferitele elemente ale structurilor de fortificare), putem presupune că ele ar
fi putut fi proiectate cu ajutorul maúinilor balistice, fără să excludem ipoteza deplasări
lor pe direcĠia lucrarilor agricole în decursul timpului.
4. Manufacturarea proiectilelor de piatră
Aúa cum spuneam mai sus roca din care au fost manufacturate aceste proiec-
tile este de acelaúi tip pentru 14 piese (excepĠie face P7, care este confecĠionat din gre-
sie). Se pune întrebarea dacă ele au fost produse de un atelier local sau au fost aduse
dintr-un alt centru de producĠie?
Dacă roca din care au fost confecĠionate este prezentă într-o carieră locală (cari-
eră pe care nu am identificat-o până în prezent), iar tipul de rocă este specific pentru
această zonă, posibilitatea ca manufacturarea proiectilelor de piatră să fie locală ar fi
una crescută.
În acest sens am constatat că tipul de rocă din care au fost confecĠionate proiec-
tilele de piatră a fost utilizată de către romanii prezenĠi în acest loc úi pentru construcĠia
râúniĠelor de mână (mola manuaria). În timpul cercetărilor am identificat două frag-
mente care aparĠin unui catillus (Fig. 10.b), în exteriorul castrului, la aproximativ 30 m
de marginea úanĠului de V.
De asemenea, în zonele locuirilor neolitice úi eneolitice de la Rupea 4 úi Rupea
43
7 , aflate la 1,5 km spre NV de castrul de la Ungra-Rupea 6, în arăturile agricole au
apărut râúniĠe (Fig. 10.a), care aparent sunt confecĠionate din roci care provin din ace-
eaúi sursă ca úi proiectilele (Fig. 10.c), diferite de rocile vulcanice din zona Defileului
Oltului de la Racoú, aflat la numai 12 km depărtare spre E, utilizate la confecĠionarea
râúniĠelor în perioada Regatului Dac44.
Aparent materialul litic identificat în cele trei puncte arheologice, utilizat la
confecĠionarea râúniĠelor, pentru epoci diferite úi prezenĠa tufului vulcanic din zona
Racoúului (Defileul Oltului), de bună calitate úi pretabil la confecĠionarea râúniĠelor,
dar neutilizat în aceste cazuri, sugerează prezenĠa unei cariere locale, care a fost folo-
sită úi pentru manufacturarea proiectilelor de piatră.
Pentru determinarea modului în care au fost manufacturate aceste proiectile
putem lua în considerare urmele de cioplire úi de abraziune existente pe suprafaĠa
proiectilului 11 (P11).
Urmele de cioplire se prezintă sub forma unor mici úănĠuiri cu lungimea de
8–10 mm úi adâncimea de sub 1 mm, dispuse în úiruri paralele, puĠin decalate unele
faĠă de altele în cadrul acestor úiruri. Aceste úănĠuiri sunt intersectate sub un anumit
unghi de alte úănĠuiri dispuse în mod similar (paralele úi decalate; Fig. 11) care proba-
bil făceau ca porĠiuni mici de material să se desprindă într-un mod controlat. Aceasta
probabil constituia prima fază de prelucrare a bolovanilor de carieră. În interiorul acestor
urme există o depunere, care exclude apartenenĠa lor unei perioade recente. Cel mai

43
Identificarea carierei ar fi utilă úi pentru completarea informaĠiilor legate de aúezările de la
Rupea 4 úi Rupea 7. Pentru amănunte a se vedea: Gridan, 2014, p. 242-244, Fig. 2, Fig. 3, Fig.
5; Gridan, Florian, 2015, p. 123, Fig. 2-6.
44
Costea et alli, 2006, p. 242, p. 245.

376
 a. RâúniĠă neolitică, Rupea 4. b. RâúniĠă (catillus) romană;
Ungra-Rupea 6.

c. Proiectilul 14 (P14); Ungra-Rupea 6. d. Structura macroscopică a rocii.

Fig. 10. Obiecte confecĠionate din acelaúi tip de rocă, aparĠinând

Neoliticului (a) úi Epocii Romane (b, c), din zona oraúului Rupea úi
structura macroscopică a rocii (d).

a. Urme de b. EvidenĠi-
prelucrare erea urme-
prin cioplire lor úi a
direcĠiilor
de cioplire

Fig. 11. Urmele de cioplire úi de abraziune existente

pe suprafaĠa proiectilului P11.

377
probabil cioplirea se făcea cu ajutorul unei dălĠi de metal.
În a doua fază de prelucrare s-a utilizat abraziunea. Acest procedeu tehnic este
evidenĠiat de suprafaĠa cu aspect neted pe care o prezintă piesa finită (făcând excepĠie
de rugozitatea naturală a materialului din care este manufacturat proiectilul). Facem
precizarea că pe ceea ce poate fi considerată “talpa” unor proiectile aspectul de nete-
zire este mai accentuat. “Talpa” reprezintă o suprafaĠă plană practicată intenĠionat în
corpul bilei, în cadrul procesului de manufacturare, probabil cu scopul de a oferi o bună
stabilitate în cazul aranjării proiectilelor în grămezi piramidale în scopul depozitării
lor. Această caracteristică este prezentă la un număr de úapte proiectile, din lotul celor
15 descoperite Pe Hill: P3÷5, P7÷8, P10÷11.
5. În loc de concluzii
În stadiul actual al cercetărilor, pe baza argumentelor prezentate în acest studiu,
considerăm că pe terasa denumită Pe Hill, care purta numele de Krieg Berg în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, situată între localităĠile Rupea úi Ungra, a funcĠionat
un castru roman, care a avut cel puĠin o fază de construcĠie din piatră. În acest castru
a staĠionat pentru o anumită perioadă de timp, care încă nu poate fi precizată, úi o uni-
tate militară romană de artilerie. Cu rol defensiv, aceasta a avut în dotare maúini balis-
tice de tipul catapulta, ballista sau onager. Dovada existenĠei unei astfel de unităĠi mili-
tare úi a dotării ei cu maúini balistice este chiar prezenĠa celor 15 proiectile de piatră,
confecĠionate din roci provenite dintr-o carieră, pe care o presupunem locală, dar nei-
dentificată încă în teren.
Pentru fortificaĠia romană recent identificată nu pot fi precizate deocamdată
cronologia, rolul avut în cadrul sistemului militar defensiv sau denumirea unităĠilor
militare staĠionate aici.
Din punct de vedere al rolului pe care ar fi putut să-l îndeplinească castrul de
la Ungra-Rupea 6 în cadrul sistemului general de apărare úi control al limesului sau
al provinciei Dacia, în funcĠie de momentul înfiinĠării lui úi de perioada de funcĠionare,
se pot emite două ipoteze:
–pentru perioada cuceririi romane: amplasarea lui în vecinătatea marelui complex mili-
tar, administrativ úi religios al dacilor de la Racoú45, împreună cu castrul de la Hoghiz46
úi posibilul castru de la Baraolt47, putea avea rolul de a bloca accesul dinspre V úi NV
în defileul Oltului de la Racoú.
–pentru perioada ulterioară cuceririi romane: controlul zonei în care se întâlneau drumu-
rile romane dinspre E, care veneau de la Dunăre prin pasul Oituz sau Vrancea, cu cel

45
Rezultatele cercetărilor arheologice din zona defileului Oltului de la Racoú, aflată la numai 12
km distanĠă de castrele de la Hoghiz úi Ungra-Rupea 6, l-au determinat pe cercetătorul Florea
COSTEA să considere că edificiile religioase existente pe acropola Tipiei Ormeniúului conferă
acestui munte atributul de “Munte Sacru (incinta sacra) pentru întreaga zonă din sud-estul
Transilvaniei” (Costea et alli, 2006, p. 305).
46
“Datarea castrului este incertă: se presupune că faza de pământ datează din vremea lui
Traian până în timpul lui Hadrian” (Costea, 2004, p. 144, 145 -bibliografia).
47
Stadiul actual al cercetărilor nu permite datarea posibilului castru de la Baraolt (Popa, 2015,
p. 165, 167-168).

378
de la S spre N, de la Dunăre, pe valea Oltului, spre Depresiunea Homoroadelor úi mai
departe.
În ceea ce priveúte prima ipoteză, existenĠa pe valea râului Homorodul Mic, în
localitatea Jimbor, a unei fortificaĠii medievale48, aflată la 13 km faĠă de castrul de la
Ungra-Rupea 6 úi care este vizibilă din castru, demonstrează rolul strategic pe care îl
avea această vale în perioada medievală, rol care nu poate fi exclus nici pentru antichi-
tate. De asemenea, din zona localităĠii Merchiaúa, aflată între Jimbor úi castrul de la
Ungra-Rupea 6, accesul este facil spre localitatea Rocoúul de Jos, aflată la capătul din
aval al Defileului Oltului (implicit la importantul complex dacic de la Raco‫)܈‬. Tot în
acest context poate fi amintită úi existenĠa la Rupea a unei importante fortificaĠii medi-
evale49, la 4,5 km distanĠă spre NV faĠă de castrul de la Ungra-Rupea 6, dar fără vizi-
bilitate din zona castrului, care controla úi accesul spre Podiúul Târnavelor, rol strategic
care nu poate fi exclus nici pentru antichitate.
Pentru cea de-a doua ipoteză, situaĠia castrului de la Ungra-Rupea 6 trebuie
văzută în cadrul mai larg al concluziei exprimate de Nicolae GUDEA, cu privire la
rolul castrelor de la Feldioara, Cincúor úi Hoghiz, care afirma: “întrucât la N exista o
provincie dacică, credem că rolul castrelor acestea a fost de a controla drumul spre
E, care ieúea din pasul Oituz sau Vrancea spre Dunăre úi de a alcătui o rezervă stra-
tegică într-o zonă care a fost úi s-a dovedit ameninĠata”50.
6. DiscuĠii
Cercetările pluridisciplinare, care am convingerea că se vor efectua în perioada
următoare51, vor putea determina prin metode noninvazive forma exactă a construcĠiilor
cu rol defensiv, amplasarea úi dimensiunile construcĠiilor din interiorul perimetrului
fortificat, poziĠia porĠilor úi a turnurilor de apărare; elemente care în acest moment sunt
doar sugerate de: denivelările prezente la suprafaĠa solului, aglomerările de bolovani
de construcĠie, fragmente de cărămizi úi tegulae. De asemenea, folosind magnetome-
tria, aerofotografia, modelările tridimensionale de teren úi structuri arheologice, se vor
putea furniza date suplimentare cu privire la forma úi dimensiunile unor clădiri a căror
prezenĠă este sugerată de existenĠa unor suprafeĠe rectangulare, în afara perimetrului
fortificat, unde culturile agricole nu se dezvoltă, fiind sesizabile aglomerări de pietre,
mortar, fragmente de cărămizi úi tegulae, precum úi aglomerări de fragmente ceramice.
Reamintesc că în vecinătatea unei asemenea zone am semnalat prezenĠa unui
fragment de tegulae mammatae (Fig. 3.d), care sugerează existenĠa unui hipocaustum,
în afara zonei fortificate, în partea de V, la aproximativ 50 m de úantul de apărare. ùtim
că existenĠa termelor nu a fost apanajul exclusiv al castrelor, dar s-a constatat că nu
există castru roman care să nu dispună de thermae proprii52. De aceea, prezenĠa acestui
fragment de tegulae mammatae este deosebit de importantă, iar determinarea locului

48
Cod RAN: 41266.04.
49
Borcoman, 2010, p. 17-22.
50
Gudea, 2008, p. 67.
51
MulĠumesc úi pe această cale domnului Alexandru POPA pentru interesul acordat acestei des-
coperiri úi intenĠiilor exprimate în sensul efectuării aici al unor cercetări geomagnetice.
52
Tudor, 1976, p. 124.

379
în care au funcĠionat termele ar putea stabili punctul de plecare pentru strângerea de
indicii care să aducă lămuriri asupra cronologiei funcĠionării complexului roman de
Pe Hill.
De asemenea, se impun studii petrografice pentru două categorii de elemente:
–un studiu pentru determinarea rocilor din care au fost confecĠionate proiectilele de
piatră, cu scopul determinării sursei de provenienĠă a materiei prime úi eventual iden-
tificarea carierei a cărei existenĠă o presupun în apropierea oraúului Rupea;
–un al doilea studiu pentru a compara petrografia rocilor de construcĠie utilizate la con-
strucĠiile din zona castrului de la Ungra-Rupea 6 cu cea a rocilor de construcĠie utilizate
în zona castrului de la Hoghiz, fortificaĠiei medievale de la Ungra úi a aúezării forti-
ficate ce a precedat-o53.
Referitor la al doilea studiu petrografic care se impune, precizez că el ar putea
fi util pentru încercarea de a elucida ipoteza emisă in 1980 de către cercetătorii Radu
POPA úi Radu ùTEFĂNESCU54, cu ocazia cercetărilor efectuate la Ungra, când s-au
identificat în aúezarea fortificată, atribuită mijlocului secolului al XII-lea, situată pe
Dealul CetăĠii, “numeroase granule de mortar [...], se pare că mortarul provine de la
spoliile romane aduse din castrul de la Hoghiz”55. Referitor la cetatea medievală din
zona actualului cimitir evanghelic, care succede aúezarea fortificată, úi care a fost data-
tă în “ultimii ani ai secolului al XII-lea sau în primii ani ai secolului urmator”56, auto-
rii afirmă că “materiale de construcĠie au fost folosite în principal tot spolii de la cas-
trul roman de la Hoghiz, pietre găsite la faĠa locului [...], inclusiv fragmente de cără-
mizi úi tegulae romane”57.
Cu ocazia cercetărilor din anii 1979–'80 de la Ungra, aceiaúi autori au emis úi
ipoteza conform căreia “nu este exclus ca cercetările viitoare să stabilească existenĠa
în acest loc a unei fortificaĠii romane de dimensiuni mici, cu caracter de fort împins
la nord de Olt al castrului roman (de la Hoghiz -n.n.)”58.
ProvenienĠa pietrei de construcĠie, a fragmentelor de cărămizi úi tegulae, utili-
zate la construcĠia cetăĠii medievale de la Ungra, în lipsa “fortificaĠiei romane de dimen-
siuni mici”, care ar fi putut furniza o parte din această piatră, ar putea proveni de la
castrul de la Ungra-Rupea 6. Dacă Ġinem seama de faptul că deúi castrul de la Ungra-
Rupea 6 se găseúte la o distanĠa mai mare decât cel de la Hoghiz (4,5 km fa‫܊‬ă de 1,3
km), lipsa unui pod peste Olt în această zonă, pe care putem să o presupunem pentru
secolele al XII-lea úi al XIII-lea, ar fi făcut dificilă sarcina mutării unei cantităĠi impor-
tante de piatră din stânga Oltului, de la castrul de la Hoghiz. Din aceste motive un stu-
diu petrografic ar putea aduce informaĠii noi în această discuĠie.

53
Popa, ‫܇‬tefănescu, 1980, p. 500.
54
Popa, ‫܇‬tefănescu, 1980, p. 500; Costea, 2004, p. 152.
55
Popa, ‫܇‬tefănescu, 1980, p. 500.
56
Popa, ‫܇‬tefănescu, 1980, p. 500.
57
Popa, ‫܇‬tefănescu, 1980, p. 500.
58
Popa, ‫܇‬tefănescu, 1980, p. 500.

380
 BIBLIOGRAFIE

Antonescu, Dinu ANTONESCU, Columna lui Traian: arhitectura de pe friza sculp-

2009 tată, Ed. A.R.A. - Arhitectură, Restaurare, Arheologie, Bucure‫܈‬ti, 2009,
290 pg., ISBN 978-973-88465-2-4.
Bondoc, Dorel BONDOC, Nicolae GUDEA, Castrul roman de la Răcari. Încer-
Gudea, 2009 care de monografie, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, 496 pg., ISBN97
8-973-1868-82-0.
Borcoman, Mariana BORCOMAN, Aúezări transilvane: Rupea, Ed. Academia
2010 Română – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, 176 pg., 48
planúe, ISBN 978-973-7784-49-0.
Bishop, Mike BISHOP, Jon CAMPBELL, Roman Military Equipment: From
Campbell, the Punic Wars to the Fall of Rome, second edition, Ed. Oxbow Books,
2006 Oxford, 2006, 322 pg., ISBN 978-184-21715-9-2.
Chiricescu, Andrea CHIRICESCU, CivilizaĠia tradiаională a sării în estul Tran-
2013 silvaniei: raport de cercetare, Ed. Augustia, Sfântul Gheorghe, 2013,
390 pg., ISBN 978-606-92849-3-3.
Costea, 2004 Florea COSTEA, Repertoriul arheologic al judeĠului Braúov, Ed.
C2Design, Braúov, 2004, 260 pg., 54 planúe, ISBN 973-8424-29-1.
Costea et alli, Florea COSTEA, Angelica BĂLOS, Lucica SAVU, Radu ARDEVAN,
2006 Adrian URSUğIU, Ioan ùONERIU, Georgeta El SUSI, Beatrice Daisa
CIUTĂ, Dan ùTEFAN, Maria-Magdalena DUğESCU, Augustin - Tipia
Ormeniúului, comuna Augustin, judeĠul Braúov, Monografie arheo-
logică (I), Ed. C2 Design, Braúov, 2006, 414 pg., 161 pl., 76 fig., ISBN
973-8424-45-3.
Donaldson, G. H. DONALDSON, A Reinterpretation of RIB 1912 from Birdoswald,
1990 În: Britannia, 21, 1990, p. 207-214.
Iaroslavschi, Eugen IAROSLAVSCHI, Ovidiu BOZU, Raport preliminar privind
Bozu, 2003 principalele rezultate ale cercetarilor arheologice din castrul de
pamant de pe Dealul Chilii (comuna Vărădia, judeĠul Caraú-Severin),
În: Banatica, 16, I, 2003, p. 295-300.
Gridan, 2014 Silviu GRIDAN, Un nou punct arheologic neolitic în sud-estul Tran-
silvaniei, oraúul Rupea (jud. Braúov), În: ArheoVest, Nr. II: [Simpozion
ArheoVest, Ediаia a II-a:] In Honorem Gheorghe Lazarovici, Interdis-
ciplinaritate în Arheologie, TimiЮoara, 6 decembrie 2014, Vol. 1: Arheo-
logie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare, Asocia‫܊‬ia "ArheoVest" Timi-
‫܈‬oara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, Vol. 1: [12] + XXIV + [2] +
33௅492 + [2] pg. + DVD, Vol. 2: [10] + [2] + 497௅1013 + [2] pg., ISBN
978-963-315-228-7 (Összes/General), ISBN 978-963-315-220-1 (Vol.
1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2); Vol. 1, pp. 241௅250.
Gridan, Silviu GRIDAN, Claudiu FLORIAN, ContribuĠii la cunoaúterea neoliti-
Florian, 2015 cului úi eneoliticului din sud-estul Transilvaniei, comuna Homorod
(judeĠul Braúov), În: ArheoVest, Nr. III: [Simpozion ArheoVest, Edi‫܊‬ia
a III-a:] In Memoriam Florin Medeleа, Interdisciplinaritate în Arheo-
logie Юi Istorie, TimiЮoara, 28 noiembrie 2015, Vol. 1: Arheologie, Vol.
2: Metode Interdisciplinare Юi Istorie, Asocia‫܊‬ia "ArheoVest" Timi‫܈‬oara,
JATEPress Kiadó, Szeged, 2015, 576 + 490 pg, + DVD, ISBN 978-96

381
 3-315-264-5; Vol. 1, p. 119-133.
Gudea et alli, Nicolae GUDEA, Eugen CHIRILĂ, Vasile LUCĂNEL, Constantin POP,
1972 Castrul roman de la Buciumi. Contribuаii la cercetarea limesului
Daciei Porolissensis, Comitetul de Cultură ‫܈‬i Educa‫܊‬ie Socialistă al Jude-
‫܊‬ului Sălaj, Muzeul de Istorie ‫܈‬i Artă Zalău, Cluj Napoca, 1972, 152 pg.
Gudea, 1977 Nicolae GUDEA, Elemente de la piese de artilerie romană târzie des-
coperite la Gornea Юi Orúova. Împrejurarile descoperirii úi descrierea
pieselor, În: Studii úi Materiale de Muzeografie úi Istorie Militară, 10,
1977, p. 47-61.
Gudea, 1978 Nicolae GUDEA, ContribuĠii la istoria artileriei antice (Beiträge zur
antiker Artillerie), În: Drobeta, III, 1978, p. 69-75.
Gudea, 1979 Nicolae GUDEA, Castrul roman de la Inlăceni, În: Acta Mvsei Poro-
lissensis, 3, 1979, p. 149-237.
Gudea, 1980 Nicolae GUDEA, Castrul roman de la BreĠcu. Încercare de monografie
/ Das Römerkastell von BreĠcu. Ein Mongraphie Versuch, În: Acta Mvsei
Porolissensis, 4, 1980, p. 255-365.
Gudea, 2008 Nicolae GUDEA, Castrul roman de la Feldioara - Încercare de mono-
grafie arheologica, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2008, 368 pg., ISBN 97
8-973-1868-21-9.
Gudea, 2009 Nicolae GUDEA, Funditore und Balistarii. Ein Fallstudie zur Dacia
Porolissensis, În: Han SCHALLES, Alexandra BUSCH (eds), Waffen
in Aktion. Akten der 16. Internationalen Roman Military Equipment
Conference (ROMEC), Xanten, 13.-16. Juni 2007, Reine Xantener
Berichte, 16, Philipp von Zabern, 2009, 394 pg., ISBN 3805342225,
9783805342223; p. 386.
Tudor, 1976 Dumitru TUDOR, Arheologia romană, Ed. ùtiin‫܊‬ifică úi Enciclopedică,
Bucureúti, 1976, 284 pg., 52 planúe.
Macrea et alli, Mihail MACREA, Nicolae GUDEA, Iancu MOğU, Praetorivm. Castrul
1993 úi aúezarea romană de la Mehadia, Ed. Academiei Române, Bucure‫܈‬ti,
1993, 214 pg., ISBN 9732703237.
Opreanu et Coriolan HoraĠiu OPREANU, Vlad-Andrei LĂZĂRESCU, Dan ùTEFAN,
alli, 2013 Noi cercetări la Porolissum, În: Analele Banatului, XXI, 2013, p. 83-106.
Popa, 2015 Alexandru POPA, Castrul roman de la Baraolt? ContribuĠii la reperto-
riul arheologic al judeĠului Covasna, În: Angvstia, 19, 2015, p. 163-173.
Popa, ùtefă- Radu POPA, Radu ùTEFĂNESCU, ùantierul arheologic Ungra, Jud.
nescu, 1980 Braúov, În: Materiale úi Cercetări Arheologice, a XIV-a sesiune anu-
ală de rapoarte, Tulcea, 1980, p. 496-503.
Protase et alli, Dumitru PROTASE, Nicolae GUDEA, Radu ARDEVAN, Din istoria
2008 militară a Daciei romane. Castrul roman de interior de la Gherla, Bib-
liotheca Historica et Archaeologica Banatica, XLVI, Ed. Mirton, Timi-
úoara, 2008, 504 pg., ISBN 978-973-52-0387-0.
Ra‫܊‬iu, Stoian, Alexandru RA‫܉‬IU, Gabriel-Iulian STOIAN, Proiectile pentru balistă Юi
2014 praЮtie de la Capidava, În: Studii úi Cercetări de Istorie Veche úi Arheo-
logie, 65, 3-4, 2014, p. 319-335.
Vlădescu, 1983 Cristian VLĂDESCU, Armata romana in Dacia Inferior, Ed. Militară,
Bucureúti, 1983, 302 pg.
Zăgreanu, Radu ZĂGREANU, Proiectile din piatră din castrul roman de la Arco-
2013 badara, În: Revista BistriĠei, XXVII, 2013, p. 63-71.

382