Corolenco Sergiu. Testarea 2 Dreptul Familiei.

Grupa 1807

Subiectul I. Restanţa la plata pensiei de întreţinere

1.1. Relataţi despre restanţa la plata pensiei de întreţinere.

1.2. Analizaţi condiţiile şi ordinea de determinare și încasare a cuantumului restanţei.
1.3. Prin hotărîrea instanţei de judecată din 23 mai 2010 Petru . a fost obligat la plata
pensiei de întreţinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a dispărut şi a încetat
plata pensiei de întreţinere. În anul 2016 a fost stabilit locul aflării cet.Petru., şi fiind impus la
plata pensiei de întreţinere i s-a calculat o restanţă în sumă de 16000 lei. Debitorul s-a adresat
în instanţa de judecată cu rugămintea de a fi eliberat de plata restanţei, deoarece fiul Vitalii a
împlinit vîrsta de 18 ani, dar şi pînă atunci el nu se afla în stare de nevoie, pe cînd el
(debitorul) plăteşte întreţinerea pentru un copil din altă căsătorie şi nu are un loc de muncă
permanent.
Decideţi asupra posibilităţii de încasare, de scutire sau micşorare a restanţei.

1.1.

Restanţa la pensia de întreţinere

Pensia de întreţinere se încasează nu de la data prezentării titlului executoriu sau a

contractului privind plata pensiei de întreţinere, dar de la data indicată în titlul executoriu în
conformitate cu hotărîrea instanţei judecătoreşti sau de la data stipulată în contract. De regulă,
aceste date nu coincid şi pentru perioada cînd plata pensiei de întreţinere pentru membrii familiei
nu s-a încasat, se formează restanţă. Deci, restanţa la pensia de întreţinere se formează numai
după pronunţarea hotărârii instanţei judecătoreşti privind încasarea întreţinerii sau încheierea
contractului privind plata pensiei de întreţinere. Prin aceasta urmează să delimităm noţiunea de
restanţă la pensia de întreţinere de încasarea pensiei de întreţinere pentru perioada anterioară
prevăzută în art. 98 alin. 3 Codul Familiei.

Conform art. 104 alin. 1 Codul Familiei, pensia de întreţinere se încasează pentru
perioada anterioară în baza contractului privind plata pensiei de întreţinere sau a titlului
executoriu, în limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentării contractului sau titlului
executoriu respectiv.

Acest termen este unul dintre termenele de prescripţie aplicate în dreptul familiei ca
excepţie. Prescripţia acţionează numai în cazurile cînd plata nu s-a efectuat din motive obiective
(reţinerea salariului de către patronul la care lucrează debitorul, adresa greşită a creditorului şi ca
rezultat sumele transferate prin poştă erau returnate, plecarea din ţară a creditorului etc.) şi nu
este culpa celui obligat să plătească întreţinerea.

Dacă pensia de întreţinere nu s-a încasat din culpa debitorului întreţinerii (schimbarea
locului de trai, a locului de muncă şi ascunderea acestui fapt, ascunderea veniturilor etc.),
restanţa ei se încasează pentru toată perioada anterioară, indiferent de termenul care s-a scurs
de la data cînd trebuia să fie plătită pensia de întreţinere. Suma restanţei la pensia de întreţinere
se va achita chiar şi în cazul cînd copiii minori au împlinit vîrsta de 18 ani.

Restanţa la pensia de întreţinere se determină de executorul judecătoresc. La calcularea

sumei acesta se va conduce de cuantumul pensiei de întreţinere stabilit de instanţa judecătorească
sau de contractul privind plata pensiei de întreţinere.

Dacă pensia de întreţinere este stabilită într-o sumă bănească fixă, calcularea restanţei nu
prezintă dificultăţi, deoarece suma lunară se înmulţeşte la numărul de luni în care nu a fost
efectuată plata şi se obţine suma totală a restanţei.

În cazul copiilor minori, cînd cuantumul întreţinerii a fost stabilit în cote-părţi din
veniturile debitorului, restanţa se va calcula pornindu-se de la acestea. Se iau în vedere toate
veniturile pe care le-a avut debitorul în perioada cît nu a fost plătită pensia de întreţinere. Dacă
debitorul întreţinerii nu a lucrat în perioada pentru care s-a format restanţa sau nu a prezentat
actele ce confirmă salariul său şi alte venituri ale sale, suma restanţei la pensia de întreţinere se
determină de către instanţa judecătorească.

Legea nr. 64-XVI din 30.03.2006 (M.O. nr. 66-69) prevede calcularea cuantumului
restanţei din salariul mediu pe ţară la momentul calculării restanţei. Suma restanţei la pensia de
întreţinere poate fi contestată atît de debitorul, cît şi de creditorul întreţinerii (art. 104 alin. 6
Codul Familiei).

Conform art. 105 Codul Familiei, debitorul care plăteşte întreţinerea în baza
contractului privind plata pensiei de întreţinere poate fi scutit de plata restanţei la pensia de
întreţinere sau această restanţă poate fi micşorată, cu excepţia cazurilor cînd pensia se plăteşte
copiilor minori. Alineatul doi al aceluiaşi articol prevede că scutirea de restanţă la pensia de
întreţinere sau micşorarea acesteia poate fi efectuată de instanţa judecătorească dacă:

– restanţa s-a format din motive întemeiate, cum ar fi salariul foarte

mic al debitorului şi existenţa altor copii minori la întreţinere, boala gravă a lui,
 scăderea bruscă a veniturilor, calamităţi naturale în localitatea unde locuieşte şi
activează;
– la data examinării cererii este imposibilă lichidarea restanţei la
pensia de întreţinere, reieşind din situaţia materială şi familială a debitorului.
Instanţa judecătorească este în drept să-l elibereze pe debitor de plata restanţei respective
sau s-o micşoreze atunci cînd aceste două condiţii sunt îndeplinite cumulativ. Dacă copilul
pentru care se plăteşte întreţinerea s-a stabilit cu traiul la debitor, acesta la fel poate fi scutit de
plata restanţei celuilalt părinte sau a ocrotitorului legal al copilului.

În caz de deces al debitorului întreţinerii, restanţa la pensia de întreţinere poate fi încasată

din patrimoniul succesoral.

1.2

Analizaţi determinarea a cuantumului restanţei.

Articolul 104. Determinarea restanţei la pensia de întreţinere

(1) Pensia de întreţinere se încasează pentru perioada anterioară în baza contractului

privind plata pensiei de întreţinere sau a titlului executoriu, în limitele a cel mult 3 ani din

momentul prezentării contractului sau a titlului executoriu respectiv.

(2) Dacă pensia de întreţinere nu s-a încasat din culpa debitorului întreţinerii, restanţa ei se

reţine, prin derogare de la prevederile alin.(1), pentru toată perioada anterioară.

(3) Suma restanţei se determină pornindu-se de la cuantumul pensiei de întreţinere stabilit

de instanţa judecătorească sau de contractul corespunzător.

(4) Suma restanţei la pensia de întreţinere pentru copiii minori se determină pornindu-se de

la salariul şi/sau alte venituri ale debitorului.

(5) Dacă debitorul nu a lucrat în perioada în care s-a format restanţa sau nu a prezentat

actele ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale, cuantumul restanţei la pensia de

întreţinere se determină de către executorul judecătoresc, pornindu-se de la salariul mediu pe ţară

la data determinării restanţei. Dacă părţile nu sînt de acord cu suma restanţei calculate sau
situaţia financiar-materială a debitorului nu permite achitarea în conformitate cu alin.(1), ele sînt

în drept să se adreseze cu o cerere în judecată pentru a se stabili suma concretă a restanţei.

(6) Suma restanţei la pensia de întreţinere poate fi contestată în modul stabilit de legislaţie.

Vom concretiza că Codul Familiei (art. 106) diferenţiază răspunderea debitorului

întreţinerii pentru nerespectarea termenelor în dependenţă de forma de plată a pensiei de
întreţinere. Astfel, dacă pensia de întreţinere se plăteşte în baza unui contract încheiat între părţi,
răspunderea va fi aplicată în conformitate cu prevederile contractului privind plata pensiei de
întreţinere. Acestea pot fi diferite: penalităţi în anumite mărimi sau în formă de amendă,
transmiterea unui bun în contul restanţei etc.

Dacă contractul privind plata pensiei de întreţinere nu conţine prevederi privind

răspunderea, se aplică prevederile Codului Civil privind răspunderea pentru neexecutarea
obligaţiilor. Dacă cel obligat să plătească întreţinerea plăteşte în baza unei hotărâri a instanţei
judecătoreşti şi restanţa la pensia de întreţinere a rezultat din culpa lui, persoana în cauză va plăti
creditorului întreţinerii o penalitate în mărime de 0,1 la sută din suma restanţei pentru fiecare zi
de întârziere. Creditorul întreţinerii este în drept să ceară repararea daunei cauzate prin
întârzierea executării obligaţiei de întreţinere din culpa debitorului, dacă aceasta nu a fost
acoperită prin plata de penalităţi. Este important să subliniem că suma restanţei la pensia de
întreţinere se va achita chiar şi în cazul când copiii minori au împlinit vârsta de 18 ani.

Modul de încasare a pensiei de întreţinere şi a restanţelor la pensie este reglementat de

Codul Familiei. Astfel, pensia de întreţinere urmează a se încasa de la data indicată în hotărâre
sau de la data prezentării documentului executoriu de către creditor spre executare silită. În cazul
în care creditorul nu a prezentat titlul executoriu/ordonanţa spre executare sau dacă instanţa a
eliberat cu întârziere documentul executoriu, cuantumul restanţei se stabileşte de către instanţa
de judecată la cererea motivată a creditorului.

Dacă documentul executoriu este în proces de executare, cuantumul restanţei la plata

pensiei alimentare va fi stabilit de către executorul judecătoresc pentru toată perioada aflării
acestuia la executare (de la data ultimei depuneri a documentului spre executare silită). Pentru
perioadele anterioare, creditorul are dreptul la înaintarea unei cereri în instanţa de judecată, la fel
ca și în cazul în care acesta nu este de acord cu restanţa stabilită de executorul judecătoresc în
încheierea motivată.
 În cazul în care se constată existenţa restanţei la plata pensiei, executorul va solicita de la
debitor acte confirmative ale veniturilor sale pentru perioada formării restanţei, precum şi dovezi
ale achitării pensiei de întreținere, în vederea întocmirii unei încheieri motivate pentru stabilirea
restanţei la plata pensiei de întreţinere. Dacă debitorul nu a fost angajat în câmpul muncii sau nu
a beneficiat de prestaţii sociale în perioada în care s-a format restanţa sau nu a prezentat acte ce
confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale, cuantumul restanţei la pensia de întreţinere se
determină de către executorul judecătoresc pornindu-se de la salariul mediu pe ţară existent la
momentul determinării restanţei. Pentru verificarea tuturor veniturilor debitorului, executorul
judecătoresc este în drept să solicite printr-o interpelare o informaţie amplă de la Serviciul Fiscal
de Stat pentru a afla sursele de venituri primite şi impozitele achitate la buget.

La stabilirea cuantumului pensiei, instanţa judecătorească este în drept să ţină cont de toţi
copiii majori ai părintelui respectiv, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de unul,
câţiva sau toţi copiii. Copilul poate fi eliberat de obligaţia de a-şi întreţine părinţii dacă instanţa
judecătorească va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de
acest copil sau dacă au fost decăzuți din drepturile părintești în trecut.

Conform art.75 CF RM, cuantumul pensiei de întreţinere încasate pentru copilul minor se
stabileşte în proporţia care urmează a fi încasată din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor
în felul următor:

 pentru un singur copil – 1/4;

 pentru doi copii – 1/3;

 pentru trei şi mai mulţi copii – 1/2.

În practica actuală există regulă nescrisă conform căreia instanțele judecătorești, la

stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, se conduc de datele oficiale ale Biroului Național
de Statistică al Republicii Moldova cu privire la minimul de existență pe categorii de populație.

2.3

Decizia Instanței de judecată

Instanța de judecată conform art.105 alin (1) în baza contractului privind plata pensiei de
întreţinere, conform intimei convingeri și circumstanțelor în a fost stabilită restanța,
circumstanțelor posibilitaților/imposibilităților de achitare a restanței de către debitorul restanței
va decide dacă cet. Petru poate fi scutit de plata restanţei la pensie de întreţinere sau această
restanţă poate fi doar micşorată. El fiind obligat să achite copilului său care a împlinit deja vârsta
de 18 ani, întrunește regula generală și nu corespunde excepției potrivit căreia nu este posibilă
micșorarea sau scutirea de restanța plății de întreținere în cazurile cînd pensia se plăteşte copiilor
minori.

Astfel decizia instanței poate fi de a aplica scutirea sau după caz în urma probelor anexate
micșorarea cuantumului. Deasemenea conform art. 105 alin (2) din cauza stării materiale şi
familiale a cet.Petru care face imposibilă lichidarea restanţei la pensia de întreţinere, instanţa
judecătorească, în urma cererei cet.

Petru cu anexarea probelor potrivit căreea plăteşte întreţinerea pentru un copil din altă
căsătorie şi nu are un loc de muncă permanent, care constituie motive temeinice, este în drept
să-l elibereze de plata restanţei respective sau s-o micşoreze, în dependență de intima convingere
și circumstanțele stabilite.

Vitalii dispune de 2 posibilități,în baza intimei convingeri a instanței și a altor

circumstanțe/probe(încasare sau nu):

1. În cazul în care instanța de judecată conform art.105 Codul Familiei va decide

micșorarea cuantumului restanței în baza circumstanțelor stabilite atunci, Vitalii va încasa doar
restanța asupra căreea s-a aplicat micșorarea.

2. În cazul în care în urma probelor anexate și a altor circumstanțe instanța va decide

că cet.Petru poate fi scutit de plata restanței conform art.105 Codul Familiei, atunci Vitalii fiul
său nu dispune de posibilitatea încasării restanței.