CAIET DE SARCINI

I. LUCRARI DE TERASAMENTE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de sapatura, umplutura,
compactare. Sapaturile si umpluturile se vor executa intr-un timp cat mai scurt pentru a evita
surparile sub actiunea intemperiilor.
2. PRINCIPALELE STANDARDE SI NORME DE REFERINTA

 C169 – 88 : Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru

realizarea fundatiilor constructiilor civile, industriale si agricole;
 C29 – 85 : Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice ;
 P10 - 86 : Normativ privind privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii
directe la constructii;
 NP112 - 2004 : Normativ pentru proiectarea fundatiilor;
 STAS 1243 - 88 : Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor;
 STAS 6054 – 77 : Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet;
 STAS 3300/1 -85 :Teren de fundare. Principii generale de calcul;
 STAS 3300/2 -85 : Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii
directe;
 STAS 1913/13-83 :Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor;
 C 239-92 : Indrumator tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al
presiunii pamantului, prelucrari de sustinere si al stabilitatii taluzurilor si versantilor
la actiuni seismice. Ghid pentru executia lucrarii in plan orizotal si inclinat;
 NE 001-96 : Cod de proiectare si si executie a constructiilor fundate pe pamanturi cu
umflari si contractii mari;
 C 196-86 : Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de
fundatii;
 C 83-75 : Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.

3. EXECUTAREA LUCRARILOR

3.1 Lucrari pregatitoare

Lucrarile de terasamente nu pot fi incepute decat dupa efectuarea operatiei de predare a
amplasamentului, trasarilor, reperelor, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar,
proiectant si executant.
Intreaga suprafata a terenului pe care se vor executa terasamentele se va curata in prealabil de crengi,
frunze, buruieni sau zapada atunci cand este cazul. Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se
executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape
in afara zonelor de lucru.
Se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice, etc. din zona
luandu-se masuri de nedistrugere accidentala sau provocare a incendiilor.
 3.2 Trasarea pe teren
Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si se
efectueaza pe baza planului de trasare, dupa fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentult. Trasarea pe
teren se face dupa executarea curatirii si nivelarii terenului in conformitate cu prevederile
indrumatorului C83-75 si cuprinde:
- Aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevazute in planul de trasare care definesc pozitia
punctelor caracteristice ale fundatiei;
- Verificarea aplicarii pe teren a trasarii;
- Toleranta de trasare pentru unghiuri e 1 grad centesimal

3.3 Executarea sapaturilor

La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aibe in vedere mentinerea echilibrului natural al
terenului in jurul fundatiilor existente pe o distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile
si constructiile invecinate.
Sapatura se executa in doua etape. Prima etapa cuprinde o sapatura generala pana la nivelul talpii
fundatiei, fiind recomandat ca in cazul terenurilor moi (argile plastic curgatoare, nisipuri afanate) cota
sapaturii generale sa fie cu cu minim 20 cm mai sus decat talpa fundatiei. Sapatura va fi sprijinita cu o
sprijinire simpla. De la nivelul sapaturii generale sa va trece la executarea tronsoanelor de realizare a
subzidirii, latimea acestora fiind mai mare de 0.80-1.00m.

Sapaturile se vor executa manual, evitandu-se folosirea utilajelor care produc vibratii puternice in
interioru sapaturilor sau in raza prismului de alunecare a acestora, deoarece poate fi accentuata starea ed
degradare a constructiei.

Cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile
la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
Dimensiunile in plan, cotele si gradul de planitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura
conditiile tehnologice, de securitate a muncii si calitate a lucrarilor in conformitate cu legislatia in
vigoare.

In cazul executarii de sapaturi langa constructii existente sau in curs de executie, se vor prevedea prin
proiect masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii acestora (sprijinirea fundatiilor sau constructiilor
existente, subzidiri în cazul unor sapaturi mai adanci etc.).

Pe parcursul executarii lucrarilor executantul are obligatia de a solicita prezenta proiectantului

geotehnician pe santier la atingerea cotei de fundare si ori de câte ori se constata neconcordante intre
prevederile studiului geotehnic si dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului si
caracterului apelor subterane.

3.4 Executarea umpluturilor

Umpluturile se vor executa din pamanturile stabilizate prin metode chimice, se recomanda utilizarea
prafului de var nestins in proportie de 3-6% din greutatea pamantului uscat sau stabilizate prin degresare
cu nisip in procent de 20-40%, in ambele cazuri proportiile fiind stabilite prin incercari.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, argile moi, cu
continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari etc.

Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare,
admitandu-se variatii de ±2 %.

Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua in straturi nivelate, avand
grosimi uniforme stabilite initial prin compactari de proba, astfel incat sa se realizeze gradul de
compactare prescris, pe intreaga grosime si suprafata, printr-un numar corespunzător de treceri
succesive.

Avand stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea stratului si umiditatea optima,
se va trece la compactarea efectiva a stratelor pana la realizarea grosimii umpluturii
.
Umpluturile la exteriorul cladirii pana la cota prevazuta in proiect se vor executa dupa decofrarea
fundatiilor.

Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp masurile necesare, in cazul in care
se constata ca umplutura nu este corespunzatoare

II. LUCRARI DE COFRARE SI ESAFODAJE

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de proiectare si executie a
cofrajelor si esafodajelor.
2. PRINCIPALELE STANDARDE SI NORME DE REFERINTA

 STAS 9824/1-84 : Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,

industriale si agrozootehnice;
 C11 – 83 : Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor de placaj pentru cofraje;
 C83-75 : Indumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii;
 NE 012-99 : Normativ pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat;
 Sistemul ISO de tolerante in constructii.

3. EXECUTAREA LUCRARILOR

Cofrajele vor fi suficient de rigide si etanse pentru a nu se scurge laptele de ciment sau mortarul din
beton la orice faza si pentru a putea aplica in mod corespunzator metoda de turnare si compactare.
Cofrajele se vor realiza astfel incat sa unghiuri drepte si egale, muchii si margini corespunzatoare pentru
realizarea unei alinieri si vericalitate impuse prin proiect.
Cofrajul va fi astfel dispus pentru a putea fi indepartat usor dupa turnarea betonului, fara a produce
socuri sau stricaciuni ale suprafetei betonului turnat monolit
Cofrajul va avea grosimea suficienta pentru a rezista presiunii din betonul proaspat turnat, fara
deformare vizibila.
Decofrarea se va face numai dupa intarirea betonului in limitele prevazute in Normativul C 140-86
Sustinerile sau esafodajul se vor proiecta astfel incat sa reziste sarcinilor laterale.
III. LUCRARI DE SUBZIDIRE
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate executia lucrarilor de subzidire.
2. PRINCIPALELE STANDARDE SI NORME DE REFERINTA

 NE 012-99: Normativ privind executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
 SR 1500/96 :Cimenturi compozite;
 P 100-2006 : Cod de proiectare seismica;
 STAS 10107/0-90 : Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si beton precomprimat;
 STAS 8625- 90: Aditiv plastifiant pentru betoane;
 STAS 1275 – 88: Determinarea rezistentelor mecanice la betoane;
 C 25 -85 :Incercari nedistructive ale betonului;
 C 16 -84 : Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;
 STAS 790-84 :Apa pentru betoane si mortare;
 C 56-85 : Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatiilor aferente

3. MATERIALE
La prepararea betonului se va utiliza ciment care corespunde conditiilor tehnice de calitate. In timpul
transportului, manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificarea cu corpuri
straine.
Inainte de utilizare se va realiza o verificare a calitatii agregatelor conform prescriptiilor din NE 012-99.
Apa pentru prepararea betoanelor se va folosi din reteaua publica sau din alte surse, dar cu conditia de a
respecta conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.

4. EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrarile de subzidire pot fi executate numai in baza unui proiect bine studiat, realizat de ingineri cu
experienta in domeniu.
Este recomandat ca lucrarile de consolidare a fundatiilor s fie executate intr-o perioada uscata, fara
precipitatii.
In timpul executarii consolidarii se va urmari in permanenta starea elementelor structurale adiacente
lucrarilor.
Adancimea de subturnare este de 100 cm. Subzidirea se executa tronsonat, iar intre 2 tronsoane de
sapatura se vor lasa minim 2 tronsoane nesapate.
Avand in vedere ca solutia de subzidire este folosita in pamanturi contractile, se recomanda ca aceasta sa
fie captusita cu un strat de polistiren expandat sau alt material compresibil pentru a fi protejata de
umparea si contractia pamantului.
Inainte de executarea turnarii betonului, talpa fundatiei existente se va curata foarte bine de impuritati si
pamant, iar zidaria neaderenta va fi inlaturata.
Betonarea va incepe dupa verificarea existentei proceselor verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca
suportul structurii ce umeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice, precum si ca toate
cofrajele si lucrarile adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul.
Transmiterea incarcarilor de la fundatia veche la blocul subzidit se va face prin intermediul unor pene
metalice sau din lemn de esenta tare, acestea fiind batute pe 2/3 din latimea tronsonului. Spaţiul rămas
liber se umple prin matare cu mortar de ciment M 100 T (uscat) (se recomandă folosirea cimenturilor
expansive sau fără contracţie)
Timpul intre terminarea unui tronson si inceperea executiei tronsonului alturat de sapatura nu trebuie sa
fie mai mic de 24 de ore.
Dupa executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor, crapaturilor din fundatii si din
peretii suprastructurii. Suplimentar se poate lua in considerare si placarea peretelui de subsol cu plasa
sudata si tencuiala din morar de ciment M100T.
Pentru alte detalii tehnologice privind modul de executare a subzidirii in conditii de siguranta se vor
vedea normele in vigoare.

IV. CONTROLUL CALITATII

La controlul calitatii privind executa sapaturilor se vor verifica dimensiunile, cotele profilelor,
corespondenta cu proiectul de executie, iar constatarile se vor stipula in procesul verbal de lucrari
ascunse, ce se anexeaza la cartea constructiei.

Verificarea compactarii se va face de catre personal autorizat apartinand unei institutii, unui laborator
atestat, autorizat pentru profilul geotehnic si teren de fundare. Verificarile se fac in mai multe faze :
- Inaintea inceperii lucrarilor
- Pe parcursul executiei
- In vederea receptiei finale

In toate cazurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor toate operatiile trebuie realizare intr-un timp cat mai
scurt inclusiv compactarea pamantului stabilizat pus in opera pentru ca umiditatea materialului sa nu se
modifice cu mai mult de ±2% fata de umiditatea prescrisa in proiect.
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa normativul C.140-86 si STAS 1275-81.si
urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.
Sunt admise urmatoarele defecte de suprafata (pori, segregari, denivalari) cu adancimea maxima 1.00cm
si cu o suprafata maxima de 400 cm2 , iar totalitatea acesteia este limitata la maxim 10 % din suprafata
fetei elementului, care vor fi remediate conform C148/87 pana la receptionarea lucrarii.
Dimensiunile in plan si cotele de nivel cuprinse in proiect referitoare la corpurile de cladire existente
sunt rezultate din releveu. Toate cotele se vor verifica pe teren inainte de executie, iar pentru diferente
mai mari de 3% se va anunta proiectantul.
Cotele corniselor corpurilor existente sunt rezultate din releveu. Pentru orice neconcordanta care duce la
schimbarea solutiei de subzidire prezentata in proiect se va anunta proiectantul.

V. RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru receptia lucrarilor executate si controlul calitatii si vor avea in vedere urmatoarele normative,
concepute pentru a reglementa aceasta actvitate:
- C 56-85 : Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor
aferente
- C 56-85 : Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si
instalatii aferente
VI. MASURI NTS SI PSI
Pe parcursul executarii lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele norme, ce reglementeaza aceste
cerinte:
- Ord. MLPAT 9/N/15 1993 : Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii;
- P118 – 99 : Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la aciunea
focului;
- MI 381/93, MLPAT 7/N/93 : Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;
- C 300 – 94 : Norme de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de
constructii si instalatii;

Intocmit:
ANI ALEXANDRU