Combaterea trafieului de droguri ~ sanse de reusita fn contextul actual Fighting against drug trafficking — chances of success in the current context Lutter contre le trafic de drogue — les chances de reussite dans le contexte actuel Barbu Ana-Maria Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti, Master de Stiinfe Penale REZUMAT Lucrarea de fafa isi propune s& analizeze in ce masura pot autoritafile s& cAstige lupta impotriva traficantilor de droguri, fcdnd o scurta prezentare a armelor si resurselor de care dispun ambele tabere. Se inceared aducerea in lumini a unor date statistice si situafii de fapt alarmante, de natura a demonstra c& tendinfele de crestere a cererii de droguri reprezinta rezultatul unei atmosfere sociale nesinatoase, motiv pentru care 0 astfel de lupta devine din ce in ce mai greu de céstigat pentru organele judiciar RESUME Ce travail veut analyser dans quelle mesure les autorités peuvent gagner la guerre contre les trafiquants de narcotiques, en faisant une courte présentation des armes et des ressources & la disposition des deux cotées. On essaye de mettre en avant les données statistiques et les situations alarmantes qui veulent démontrer que augmentation de la demande de drogues est le résultat d'un climat social malsain, Cela ne peut que rendre la bataille plus difficile a gagner pour les organismes judiciaires. ABSTRACT This paper aims to analyze in what extent the authorities can win the fight ageinst drug traffickers, making a brief presentation of the weapons and resources available to both sides. It tries to bring in the light some statistical data and alarming facts, proving that the increasing demand for Grugs is the result of an unhealthy social atmosphere, which is why such a struggle is becoming increasingly difficult for the judicial authorities to win, CUVINTE CHEIE / MOTS-CLES / KEYWORI Trafic de droguri, droguri de mare rise, drept comparat, tehnici de investigare si combatere Trafique de drogues, drogues a haut risque, droit comparé, techniques d'investigation et de contréle Drug trafficking, high-risk drugs, comparative law, investigation and control techniques utmpreund putem si irebuie s& oprin aceastit forma moderna de selavie mnie dependenta de droguri; imprenné putem opri violenele generate de aceasta; impreunds ne putem indeplini obligatia de a crea 0 societate firs droguri pentru generatile urmitoare; impreund putem face a forta vietli si a speranjet sit iavingdl for(a morttt $i a disperdvi Aceasta este responsabilitatea eu care ne-a insdrcinat conunitatea mondiald pe tot. (avier Pérez de Cuéllar, fost Secretar Generat al Natiunilor Unite)1. Luau simanfa de cdnepa pe care o aruncau pe pietre fierbinti, seoase din foc” Astfel isi incepe Herodot povestea despre folositea drogurilor de catre strmosii nostri, continudnd: “indatd ce ea atinge pietrele, raspandeste un fum $i niste aburi atat de densi, incét intrece cu mult efectele unei caldari elinesti. Excitati de acesté baie, ei strigd de bucurie Acest fenomen insd, ca si in alte parti ale lumii, a cunoscut o evolutie in timp, efectele hui fiind constientizate abia in prezent. Pe Langa folosirea drogurilor fn ritualul deseris mai sus, acestea mai erau utilizate si in medicind, asa cum rezulté din literatura de specialitate, Astfel, s-a constatat c& pe teritoriul carpato- danubiano-pontic se efectuau in mod frecvent trepanatii craniene, operatii deosebit de dificile si in zilele noastre. Cu ocazia efectuarii acestor operatii, medicul apela la proprietatile drogurilor pentru anestezie si ameliorarea durerilor, Schimburile comerciale usurate de deschiderea la Marea Neagrd, precum si prezenta r grecesti au flicut posibilé aducerea unor noi droguri, necunoscute in acest spatiu sau a acelora deja cunoscute, dar in alt forma. Aga, de exemplu, Ovidius, in lucrarea sa Ars Amandi” seria, exilat in cetatea Tomis, c& "nu sunt bune filtrele vestejiloare date fetelor, ele déuneazd sufletelor si au putert innebunitoare”” in timpul domniilor fanariote, se remared srisoarea domnului Tari Roménesti si ulterior al Moldovei, Nicolae Mavrocordat, citre Petriarhul Hrisant Notara la Constantinopol, prin care tl stiinta despre timiterea a “doua ‘enhuzuri (pastile) gatite cu mult penzehr (antidot)” si "wn magiun-de opiu-ales” Cum cra de asteptat, folosirea acestor substante a inceput sa creeze dependenti, find cunoscute eateva cazuri celebre, cum ar fi cel al lui Constantin Racovita Cehan, domn al Moldovei si al Tari Romanesti, care “de atdta era strasnic ed manca afion (opin) dimineata si la vreme de chindii bea pelin cu ulciorul” sau cel al Mariei Calimachi, care solicita *picdturi de liefor anodin (opiu preparat)”. in prezent, drogurile, considerate pana nu de mult un viciu al celor privilegiati sau al celor batuji de soarta, ameninfa astazi chiar esenja civizatiei, creierul uman. fn ierarhizarea problemelor care ingrijoreazd omenirea, sondajele de opinie plaseazé drogurile pe acelasi plan cu rizboiul, sirdcia si cancerul, insa inaintea SIDA, terorismului, poluarii sau eatastrofelor naturale, 2. Dimensiunea globala a fenomenului — amploarea traficului de droguri de mare rise Productia yi waficul ilicit de droguri reprezinta una din formele cele mai active de manifestare a crimei organizate transnationale, Profiturile objinute de aceasta activitate ilicit, depagese cu mult unele afaceri legale, au ficut ca, pe King’ organizatiile mafiote traditionale, apara zeci si sute de grup&ri si bande criminale care pun in prim planul preocuparilor lor produetia $i traficul de droguri. Ingrijorator este faptul c8, in unele fari, aceste activitaji se desfisoara sub privirile ingaduitoare ale autoritaqilor', context in care organizajiile criminale posed mii de hectare de pamént arabil pentru culturile de plante opiacee, angajaji pentru procesul de fabricare a drogurilor, grupuri de protectie, specialisti in domeniul chimiei, informaticii, economico-financiar gi intreaga logistica’. in Asia si America Latina, banii objinugi din vinzarea drogurilor ilicite sunt folositi la achizitionarea armelor gi la sprijinirea rizboiului Odata cu dezvoltarea societifii, productia si consumul de droguri au cunoscut 0 explozie nara: in primul rnd, intuind posibilitatea de cAslig fiir munca si exploatand slabiciunile umane, tot mai multe persoane se implicd in afacerea traficului. In al doilea rand, vechile locuri "in anul 2002, ministrul de interne afgan a fost acuzat cit ar avea legituri cu refelele de trafic de droguri 2 Raport de evaluare a fenomenulai drogurilor in Rominia, Agentia Nafionalé Antidrog, Bucuresti, 2004 * Raportul Organului International de Control al Stupeffantelor pentru anul 2005, Organizatia Nagiunilor Unitegeografice unde se cultivau plante din care se objineau drogurile, au atras atenfia traficantilor, care Je-au acaparat, transformandu-si activitagile in unele organizate, bine puse la punet. Ingrijoratoare este cresterea de la an la an a cererii de droguri de mare rise, eu precadere a heroinei si cocainei. Heroina a fost descoperita in anul 1897 de catre chimistul german H. Dreser, convins sa a gisit in sfarsit Jeacul impotriva tuberculozei, boal care fcea ravagii la acel final de secol. Dar heroina este, dintre toate drogurile cunoscute pana in prezent, cea care da nastere cu cea mai mare usurinj& toxicomaniei, euforia extrem de rapida gi intensa pe care o provoaca, facénd-o in ochii consumatorilor de pe toate continentele cel mai apreciat derivat al morfinei, Cu atat mai mult eu eat se si obfine cu eforturi relativ mici, prin acetilarea morfinei. Un alt producator natural de droguri este cocaierul, un arbust cu frunze perene ce creste in vestul Americii de Sud, frunzele sale fiind masticate, de multe secole, in anumite regiuni ale Americii Latine, in special de locuitorii muntilor si ai platourilor inalte. Cocaina cunoaste astizi, punct de vedere al abuzului, o rispandire extraordinara, depisind cu. mult aria geograficd traditionala, fn afara Americii de Sud ea este utilizaté dupai rafinare prealabila sub forma de praf, crack (cocaina de baz, gasitt pe strizi), care are efecte mai puternice. Este adevirat ci si aceste efecte depind in mare masura de persoana i doza utilizati. Cand acestea scad, cocaina este prizata tot mai mult, generdnd astfel dependenta. 2.2. Produefia si traficul ilicit de droguri de mare rise in prezent, exista trei centre distincte de productic a opiaccelor care aprovizioneaza trei piete principale, si anume: ‘© Afghanistanul, care aprovizioneaza farile invecinate, Orientul Mijlociu, Africa si, in mod deosebit, Europa; * MyanmarLaos, care fuurnizeazi opiacee {arilor invecinate (in special Chinei) si continentului Oceania (in principal Australiei) * America Latina (Columbia, Mexic, Guatemala si Peru) care aprovizioneaz’ America de Nord, iar in mod deosebit, SUA. Produetia gi traficul ilicit de heroin’ provin din Asia de SV: drumal incepe de la frontiera dintre Afganistan si Pakistan unde in luna martic 1994 autoritajile au desfiinjat nu mai pujin de 15 laboratoare clandestine si au confiscat, concomitent 6,3 tone de heroina si 3,7 tone de anhidridei acetica, Traseul se continua prin Iran, Turcia, ajungénd apoi in Istanbul, o veritabila si important placa tumanta de distribuire a heroin, Se apreciazd c& peste 80% din acest drog confiscat in Europa a fost transportat pe ruta balcanicéi via Tureia — cele 7 {ari europene ce constituie destinatia principal’ intr-un comunicat de presi din data de 2 septembrie 2006, Directoral Executiv al Biroului Nafiunilor Unite privind Drogurile si Criminalitatea, Antonio Maria Costa, preciza c& recolta de mac opiaceu objinuta in anul 2006 in Afganistan reprezint& aproape 92% din producjia la nivel mondial si depaseste cererea global cu 30%: .Opinia publicd: este din ce in ce mai frustrati de faptul eé in Afganistan culturile de mac opiaceu mu pot fi finute sub control. Investitiile politice, militare si economice flicute de érrile coalitie’ nu aw un impact vizibil asupra acesior culturi. Prin urmare, opiul din Afganistan finanteaza insurgentii, mafia international si duce la decesul a peste o-sutd de mi de persoane in fiecare an.” Instabilitatea politica si militard, precum si sirlicia in care se afl populatia @ permis traficantilor de drogui si stapaneasca si zona cunoscuta sub denumirea de Semiluna de aur Afganistan, Pakistan si Iran. Aici, populajia seminomada, care se bucuri de objinerea unor venituti sigure din traficul ilicit de droguri, cultiva pe suprafefe mari mac opiaceu si cannabis, transformate ‘mai apoi in renumita heroind persand. * Germania, Nala, Olanda, Belgie, Spania, Franfa si Angliain Pakistan’ se gitsese peste 800 de laboratoare clandestine care produc o heroina de calitate superior, exportati mai apoi in SUA, Europa si Orientul Mijlociu. Mafia drogurilor din acest stat a profitat de instabilitatea politica a (ari gi de lipsa de reactie a autoritajilor Mafia drogurilor din Afganistan si restul republicilor din Asia Centrald se identifica printr un caracter exclusiv familial sau etnic al refelelor criminale: = Refelele nafionale, al caror rol pe pia{d consti in cumpararea opiaceelor de la fermieri si vnzarea lor cumpératorilor internationali; = Organizatiile criminale transnafionale, care pe ling’ faptul cd stocheazi drogurile in Afganistan, le depoziteazd in centre regionale diferite (preeum Osh, Shymkent gi Samarkand), unde se implementeazi din ce in ce mai multe laboratoare clandestine; - Gruparile armate nestatale si grupirile teroriste (t Al-Qaeda si Miscarea islamica din Uzbekistan). Acestea sunt comandate de ,,lorzi ai rizboiului”, persoane cu experienfai in derularea unor razboaie civile. Ei domin& comertul cu droguri in doua modalitaji: prin colectarea taxelor de Ja cultivatorii locali sau de la taficanfii care tranziteaz& teritoriul lor si prin controlul procesului de fabricare a drogurilor in laboratoarele clandestine. Relieful Asiei nu este un obstacol pentru traficanfi: muntii din nord-estul Afganistanului inti trecatori dificile, dar foarte putin supravegheate, Iranul a adoptat 0 legislajie severa in domeniu, determindnd traficantii sf caute noi rute de transport. Astfel, legea din 12 ianuarie 1989 prevede pedeapsa capitala fn cazul detinerii a cel putin 5 kg de opiu brut sau 30 de grame de heroind. Prin urmare, Tadjikistanul reprezinta in acest moment principala cale de acces a opiaceelor ce provin din zona ,Semilunei de aur”. Aproximativ 3% din familiile agricultorilor din Tadjikistan se ocupii de cultivarea opiului si intre 10 000 si 40 000 de tadjikistanezi (0,4% din populatia totala) ‘se ocupa cu comerful de opiu, find folositi de traficanti ca transportatori sau intermediari. in prezent, in Afganistan, numai in 6 din cele 34 de provincii nu se cultiva mac opiaceu, aproximativ 12,6% din totalul populatiei fiind implicata in cultivarea opiului, in cea ce priveste cocaina, Columbia este statul cu cea mai mare suprafayé cultivata cu coca, in cinda scdderii cu 9%, de la 86 000 ha la 78 000 ha a suprafetei de cultura. La nivel statal, 72% din numérul global de capturi de cocaind se concentreaza pe teritoriul a 5 state: Columbia, SUA, Venezuela, Spania si Ecuador. Traficanjii de cocainé incearca sa utilizeze noi rute de transport a drogului, alegand cu preclidere tranzitarea Africii. Primul motiv provine din imbundtajirea sistemelor de supraveghere desfisurate de autoritajile locale si de autoritatile americane in regiunea Caraibe si America Centrala, ruta traditional folosita de traficanyi® Cu toate acestea, este remarcabild prezenja masiva in Marea Caraibilor a navelor special construite pentru a evita reperarea lor de ciitre autoritati gi serviciile antidrog din zona prin mijloace fizice, vizuale, mecanice, electronice sau acustice. Ele transport pan la jumatate de ton’ de cocaina si sunt practic invizibile pentru ochiul liber gi indetectabile pentru radarele de suprafafa la peste un km distanja, producdnd un semnal radar imperceptibil chiar pentru radarele aeriene situate Jao altitudine mai mare de 300 m. Ai doilea motiy este legat de diminuarea consumului de cocaina inregistrata in SUA, faya de © cresiere a cererii in Europa, Africa este deci o rut comoda si sigur pentru a ajunge o piafé in crestere. pre; 2.3. Mijloacele de traficare cel mai frecvent utilizate Traficul de droguri, in sensul celor aratate mai sus, imbraca doua aspecte diferite: * Pakistanul este considerat un narcostat (far in care statu sau un sector de activitate din societate este implicat tn uraficul de éroguri,realizénd profituri in urma acest actvitai "Tn ultimii ani s-au ridicat baze de supraveghere americane din Anzi in Insulele Caraibe, iar autoritatile olandeze au intensificat supravegherea cu patrule aeriene pozitionate in insulele Curaqao si Saint Martin,© Waficul dorulat de amatori_ cu cantititi minime (céteva grame) ce sunt destinate uzul personal sau al apropiatilor , in prezent constatindu-se o crestere constant a acestei metode; * traficul international vizind, in general, mari cantititi de opium, heroin’, cocaini, cannabis ori droguri de sinteza sau precursori. In acest caz, marfa este transportaté sub supraveghere de catre veritabili profesionisti in domeniul traficului de droguri, fae parte din organizafii criminale, adesea la nivel internafional. In ambele situafi, ingeniozitatea in a gsi locuri si modalitati de ascundere este nelimitata, Traficanfii analizeaz& totul, de la conditiile economice, politice, sociale din zonele de traficare pana 1a automatisme ale organelor de control, influenja unor lideri de opinie, obiceiuri, persoane aflate in risc social, etc., de cele mai multe ori anticipand posibilitijile de reactie a organelor abilitate th prevenirea si combaterea acestui fenomen. Lupta impotriva traficului ilicit de droguri, din punct de vedere al activitaqii de constatare in flagrant, trebuie sf se bazeze in primul rand pe profesionalismul si motivatia celor ce fac parte din echipa destinata pentru efectuarea acestei activitéfi, in funotie de indicii de suspiciune si de cunoasterea mijloacelor de traficare cel mai freevent utilizate, 2.3.1, Traficul feroviar Constatarea in flagrant fn traficul feroviar de mérfuri si de persoane prezinté dificultagi deosebite si anum * timpul scurt destinat controlului uzual ‘© numeroasele posibilitati de ascundere © dificultaqi cauzate de obligativitatea efectuarii de controale itinerante Aceste criterii demonstreaza cA rezultatcle activitijii vor depinde, in mod deosebit, de inifiativa personalé a membrilor echipei, de atenfia permanent si de observarea continua a pasagerilor pe toata durata efectuarii constatiri Miljloacele de ascundere utilizate mai frecvent se impart in doua categorii a) Locuri care nu au fost special amenajate pentru ascunderea de marfuri si bunuri in compartimentele vagoanelor b) Locuri amenajate special? 23.2. Expedi postale Expet Mijlocul cel mai raspandit consta in as sau doua earfi postale Urmatorii indici pot conduce la depistarea unui astfel de trafic: ~ plic eu o grosime sau o greutate neobisnuiti ~ plic lipit cu banda adeziva; ~ lipsa adresei expeditoruluis - diverse mengiuni pe plic ca: urgent, film nedevelopat, expediere dintr-o regiune consideratd zond de rise din punet de vedere al traficulut ilicit de droguri; - plicul nu confine menjiunea ~ valoare declaratd — sau are declarati o valoare inferioara in raport cu confinutul sau; rea drogurilor pe cale posta constituie 0 metoda de traficare deloc neglijabila. underea drogurilor intr-un plie obisnuit, lipit intre dowd foi ” sub banchete, sub masa rabatabila, lacasul corpurilor de iluminat, sub saltelele paturilor, in lenjeria de pat, in dulapuri, in plasa de bagaje, oglinda, tablourile de pe pereti, sistemul de alarma, plafon, jaluzele, conducta de aer de sub fereastr, humérul focului difuzorul montat in plafon, strapontind, cutia comutatorului, tapetul plaforului;toaletele vagoanetor ~ sub chiuveta, distribuitorul servejelefor de hértie, coy de gunoi, ruloul de hartie igienica, robinetul de apa, dulapuri, cglinda, distibuitorul de sipun, rezervorul we-ului i capacul acestuia, conducta de sub chiuwveta “desurubarea peretilor din spatele toaletei, desfacerea spatarelor scaunelor (canapelelor) prin simpla desurubare a ibului de fixare, desfacerea radiatoarelor, desfacerea tetierelor, cutia de fana, sistemul siguranfelor, conducta de alimentare cu apa, aer, cbldur’, zonele sub tensiune, eompartimentul de merfur- utilizarea unei adrese false. Subliniem ca o ultima tendinfa de traficare a drogurilor pe cale postala aplicarea unei marci postale sau abjibilduri pe spatele cfrora se afld o doz de LSD. 2.3.3. Traficul aerian Ca locuri de ascundere a drogurilor, freevent intalnite in traficul aerian’ mentioném: a) locuri legate de constructia tehnick a aeronavei: cabina echipajului, bucatirie, toaleta, scaunele pasagerilor, plafon, perefii lateral b) marfi transportaté si efectele personale ale calétorilor: florile si plantele naturale si artificiale, sticlele de bauturi, materialele sportive, alimentele pentru aprovizionarea aeronavei, 2.3.4, Traficul rutier fn cadrul taficului rutier, controlul efectuat in cadrul constatirii in flagrant a traficului de droguri poate avea ca obiect dow categorii de vehicule: autoturisme si automarfare. La controlul autovehiculului se vor scoate si se vor asigura cheile masini dupa care se va examina autovehiculul intr-o ordine logied. Se recomadéi a trata vehiculul ca find aleatuit din cinei parti componente exteriorul, interiorul, portbagajul, compartimentul motorului si dedesubtul masinii 2.3.5, Traficul maritim inainte de toate, este bine sA se analizeze: nafionalitatea vasului si a membrilor echipajului, istoricul voigjului, tipul vasului, daca vasul, agentul sau companiile comerciale implicate figureaza pe liste sau consemne internationale, fiind de natura sii genereze suspiciuni vase sub pavilionul unor state recunoscute ca avand legaturi cu traficul diferitelor categorii de bunuri speciale, personal ce provine din astfel de state, escale in porturi cu mare rise, ete. 2.3.6. Folosirea corpului uman pentru a transporta drogurile Desi nu poate fi vorba de un volum important, contrabandistii folosese adesea si corpul tuman pentru transportul de bunuri speciale, indeosebi droguri, Tehnicile de ascundere folosite difera de la caz la caz, metoda aleas depinzind, bundoara in cazul traficului de droguri, de cantitatea de droguri ce se voieste a fi traficati, de destinatia acestora si, foarte important, de perceptia contrabandistilor despre sistemul de control pe parcursul rutei $i aici practica a relevat, printr-o anumita freevenga, existenfa unor indici precum: de suspiciune ~ costul cailitoriei mu corespunde cu funetia si venitul pasagerului care se prezinté la controlul vamal; = aspectul exterior nu concorda cu bagajul si cu statutul declarat; = nervozitate erescuti si nejustificatd; un numir nefirese de bagaje ~ prea multe ori prea putine; = tenlativa de contrabanda cu obiecte de valoare nu foarte mare pentru a focaliza atenfia functionaritor asupra unor aspecte lipsite de importanyi; = incereairi de a distrage atenfia funcionarilor vamali folosind diferite tertipuri, = schimbarea tonalitaqii, volumului sau debitului verbal; ° valizele, mapele si gentile cu fund dublu, pereti dubli, capace duble rman mijloace curent folosite pentru traficarea drogurilor; pachetele mici de toate felutile, con{indnd amintsi sau eadouri, transportate sau trimise in mod separat sunt, de asemenea, folosite in traficul ilict de drogur= date eronate in cuprinsul declarajiilor vamale din cauza emoiilor ori neinvagirii corespunzitoare a istoriei ce trebuie servitd autoritatilor vamale; - imposibilitatea de a raspunde la intrebari privitoare la costul biletului, cine si cum I-a cumparat; ~ lipsa unei motivatii de c&latorie in statul de destinatie, lipsa unei rezervari de cazare, lipsa banilor. © atentie marita trebuie acordata analizei aspectului exterior al persoanelor suspectate, funefionarii cu atribufii in domeniu puténd constata semne care si duedi la concluzia c& persoana se drogheaza’”, Persoanele implicate in contrabanda si in traficul de droguri pot ascunde bunuri speciale fn: a) Interiorul corpului — sunt inghitite, introduse in cavititile corporale (anus, vagin, etc.), mascate intre picioare (praful este ambalat intr-o punga de plastic iar apoi totul este invelit intr-o panza), puse in pachete fixate in jurul corpului, induntrul pleoapelor, creafi sani falgi, ete. b) fn imbrciminte sau inedlpiminte ~ imbibate in obiectele de uz personal, in mangeta pantalonilor, in buzunare, in centura, corset sau portjartier, in ciorapi (eventual murdari pentru a crea un disconfort edt mai mare pentru cei ce controleaz’), in brauri sau alte mijloace ce pot fi invelite in jurul corpului, in vest, anexe de design ale hainelor, eaiptuseli false, in manugi, imbibate in prosoape, ascunzatori create ori spafii apte pentru aceasta existente din fabricatie in talpa pantofilor sau a altor tipuri de inedlfaminte, in talpa falsd ta incalyimintea cu talpa groasa, in obiecte de incalfiminte uzate. ©) in bagajele de mani, valize, saci, alimente — in perei falsi, buzunare mascate, fund fal minere, cutii de carton, jucdrii, alimente ori alte obiecte pentru nou-nascuti, saci de dormit, Giferite alimente cu volum adecvat (paine, mezeluri, cascaval, ete.) d) in cosmetice — in trusa de toaleti, portfard, cutii cu diverse lofiuni, flacoane de sampon, pasta de din{i, cutii de spun, de parfum, ceara pentru epilat, ete, e) Recipiente de sticld ori de alta natura — sticle cu bauturi aleoolice, termos, borcane cu clulcea{a, bauturi ricoritoare, cutii de bere, ete. f) Cutii, zi ~ cutii special amenajate cu fund ori perefi dublafi, cutii confinand diferite marfuri (ciocolati, zahir, legume deosebite, fructe, lapte praf, ceai, cafea clasic’ o: solubila, servejele, masline, covoare, {igari, medicamente, etc.), cutii ce contin documente de afaceri, mostre, anvelope, etc. 2) Cirfi, albume, obiecte de arti ~ impregnati in copertile sau paginile cArtilor mai vechi sau mai noi indiferent de valoarea lor culturala sau istoried, in cavitafi create in interioral cirfilor, in albumele de fotografi, in coletele cu publicatii diverse (ziare, reviste, anale ale universitajilor de prestigiu, etc.), plicuri de corespondenta, Kimpi, veioze, masti, figurine, tablouri, ornamente diverse, statuete, etc. h) Aparatura electronica, foto, de misura si control ~ in interiorul carcaselor, in interiorul tuburilor sau altor recipiente ce contin consumabile ori anexe, in interiorul ambalajelor pentru acestea, etc. Cele arttate sunt, desigur, doar cu caracter exemplificativ, atat posibilitagile cét si imaginaria infractorilor sunt geu de limitat, practic, orice, in anumite condifii, poate fi folosit pentru a ascunde, depinde doar de profesionalismul funetionarilor competenti si identifice orice este sau poate parea *° pupile matite, ochi injectati, paloare nefireasc’, transpirajie abundenta pe frunte si palme, tremuréturi, ticuri nervoase, stare de tensiune a buzelor si umezirea lor deosebit de frecventa, pulsul mérit al caratidei, grimase, zdmbete sau suspine la momante nepotrvite; migc3ri ale corpului ce denotd tensiune deosebits ~ balansarea de pe un picior pe alt balansarea corpului inainte si inapoi, aranjarea ffizurii, sedrpinarea nasului, urechii, nesigurania tn migcare: 0 expresivitate deosebitd a fefei ~ evitarea presiunil ereate de privirea in ochi in timpul conversafiei, sprincenc ridicate, agitajie, nervozitae vizibila prin miscarea marului lui Adam; semne suspecte de ascundere in interiorul corpului a drogurilor ~ fafa palida, persoana se roseste bruse, are aspect obosit, ochii sAi au pupile dilatate, pretinde ca este bolnava de stomac (nu se poate apleca, elimin’ gaze, merge leganat, preferd sa stea in picioate).suspect, si efectueze controlul cu profesionalism si si valorifice in plan procesual penal constatatile. 3. Aspeete de drept comparat in Spania, legea nu considera drept infractiune prevazuta de legea penala objinerea unui drog interzis atta timp cét nu este realizati in vederea aprovizionarii altora. Desi objinerea drogurilor ca urmare a producetii, fabricarii, cultivarii sunt incluse in scopul actelor considerate infractiuni, din anumite motive jurisprudenfa spaniola consider cd aceste acte nu ar trebui pedepsite. Totusi, posesia in public, despre care ar fi vorba dac& objinitorul nu ar trebui sf mearga pana la punctul de aprovizionare, ar atrage 0 serioas& sanctiune administrativa. Se considera ea, objinand un drog, nu savarseste o infractiune si nici nu va suporta sancfiuni administrative, aceasta persoana care consumi drogul impreuna cu prietenii sau alfi consumatori obisnuifi dact mu exist pericolul unei raspandiri largi sau dact distribuirea nu este ficuta in public. Politica olandez& in materia drogurilor a fost cu fermitate ancorata principiului limitarii spagubelor”. Se impune a se face distinejie inte derivatele cannabisului si droguri cum sunt heroina, cocaina si substanjele psihotrope ce prezinti un rise mare. Obiectul unei asemenea distinc{ii il reprezinté separarea pie{ii drogurilor dure de cea a drogurilor usoare. Comeryul cu droguri este prohibit, iar cei care fac trafic sunt pasibili de pedepse grele cu inchisoarea, Vénzarea si cumpérarea de cantitifi de cannabis sau de derivatia ai acestei culturi poate ajunge la 30 de grame nefiind sanctionata penal si chiar tolerata in anumite locuri ~ cafenele, de exemplu. Cresterea consumului local si teama ca nu cumva comerful si serveased ca un ecran grupurilor de crima organizata care fac trafic cu substanfe foarte periculoase a impus guvernulu Olandei s& aplice un control strict. Numérul de cafenele si de alte locuri unde se vindea cannabis a fost redus la jumatate. Cele care functioncazA s-au obligat si respecte uncle condifii, cum ar fiz interdictia de a face publicitate si de a vinde droguri dure iar cantitatea vanduté si nu fie mai mare de 5 grame. Cultivarea de cannabis acasi pe scar mic& este toleraté atta timp cat vecinii nu se plang de mirosul injepator ~ in acest caz, plantele pot fi ridicate de politic, ca obiecte interzise. Politica germani confine elemente imprumutate atét din sistemul olandez edt gi din cel elvetian. © decizie a tribunalului constituyional stipuleaz4 c& posesia, cumpararea si vanzarea micilor cantitiju de cannabis sau derivafi ai sti, pentru consum propriu, rimén ilegale, dar nu antreneazd incepera urmatirii penale. in Suedia, simpla detinere de droguri este un delict penal care expune contravenientul la o pedeapsi cu inchisoarea de maxim 6 luni, Legea autorizeazi ins& tribunalele si inlocuieascd detenfia cu un tratament, daca infracfiunea nu e pasibila de o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de nan. Procedee si tehnici speciale de investigare si combatere Curtea European a Drepturilor Omului a statuat faptul c& mijloacele speciale de investigatit sunt necesare in cazul investigGrii traficului ilicit de droguri de eatre organele judiciare. Totusi, ea cere ca amestecul in viaja privata si gradul acestui amestec s& fie necesar si proportionat. $i, probabil, cea ce este mai important, ea cere ca acest amestee si fie insofit de garantii procedurale suficiente in ceea ce fine de efectuarea gi autorizarea lor, pentru a asigura ca ele nu sunt utilizate in mod arbitrar, imprevizibil si necontrolat. Principalele tehnici speciale de investigare folosite in combaterea traficului de droguri au fost enunfate in cuprinsul art. 20 din Convenfia Najiunilor Unite privind combaterea crimei organizate transnajionale, recomandandu-se statelor implementarea mecanismelor de acfiune acestora si legislafia aferenta, Aceste tehnici sunt urmitoarele: inregistrarile audio-video, supravegherea si controlul comunicatiilor si transmisiilor electronice, folosirea martorilor sub protectie si acordarea de imunitifi pentru acestia, livririle supravegheate,4.1. Livrarea supravegheata'! in ultimii ani au existat din ce in ce mai multe preocupari pe plan international pentru cooperarea intre organcle abilitate cu Jupta antidrog din diferite statem in scopul depistarii si combaterii activitatilor ilicite ale traficantilor de droguri Tehnica livrarilor supravegheate'® a drogurilor este considerata ca fiind o inventie a sistemului judiciar american, existind date conform cArora era folosita inca din 1931, ulterior fiind izata si reglementatd si de catre alte state, Livrarile supravegheate sunt autorizate fntr-un mare numir de tari, dar nu in toate statele. Sunt fri in care: - legislatia autorizeaza, in mod expres, recurgerea la livratile supravegheate; ~ _ legislafia interzice, in mod expres, recurgerea la livritile supravegheate; ~ nu exist in legislafie referiri la aceste activitafi, insa tehnica livrérilor supravegheate este utilizata. Daca principiile fundamentale ale sistemelor lor juridice interne o permit, statele iau masurile necesare, finand cont de posibilititile lor, pentru a permite recurgerea adecvati la livrari supravegheate pe scar intemationali, pe bazi de acorduri sau angajamente pe care ele le-au incheiat, in scopul identificarii si prinderii persoanelor implicate in infractiunile de trafic de droguri. De aceea, o prima conditie este aceea ca, fiecare stat in parte, dintre cele care participa la livrari supravegheate si ob{ind aprobirile necesare de la organele lor interne, abilitate in acest sens, pentru a putea participa la livrari supravegheate, Livrarile supravegheate sunt de doua feluri: = eu substituirea drogurilor, care la réindul ei poate fi substituire totala sau parti - fart substituirea drogurilor, in functie de particularititile fiecdrui caz in parte. Expedierile ilicite pentru care s-a convenit ca livararea si fie supravegheata pot, consimyiméntul parfilor interesate, si fie interceptate si autorizate in continuare, in trimiterea lor, fie ‘aga cum sunt (in acest caz este vorba de livrare supravegheata fra restituirea drogurilor), fie dup’ ce drogurile au fost iniocuite total sau partial cu alte produse (livrare supravegheata cu restituirea drogurilor). In momentul in care se culeg informafii ori date care duc la suspiciuni c& 0 substanga este importata, exportata sau in tranzit in scopul fabricar ilicite de stupefiante sau substanfe psihotrope, fiecare stat semnatar informneaza, cAt mai rapid posibil, autoritigile gi serviciile competemte ale parfilor interesate, mai ales furnizAndu-le informafii privind numele gi adresa expeditorului gi importatorului si, atunci cand este cunoscut, cel al destinatarului, desemnarea substanfei, cantitatea de substangé exportat, punctul de intrare in jara interesata gi data expedierii, modalitajile de plat tilizate si toate celelalte elemente esentiale pe care se bazeazA convingerea sa. in organizarea livrarilor supravegheate, este necesar ca dupa ce se transmit toate aceste informafii statelor pe teritoriul carora se vor tranzita drogurile, s& se objind aprobarile din partea organelor abilitate, iar aceste aprobari, impreuni cu actele procedurale se trimit autorititilor straine competente. 4.2, Interceptirile si inregistrarile audio si video” “Am. 1, lit. k din Conventia asupra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope, semnata la Viena la 20 decembrie 1988 aati cd prin ivrarea supravegheatd se infeleye tchnica de a permite expedierile ilicite sau suspecte de droguri, narcotie, substante psihotrope sau substange cu care au fost Talocuite acestea pentru a le scoste din, a tranzita saul a introduce in tertoriu uneia sau mai multor fri ew sin gi sub supravegherea autortatilor competente, in vederea idemtfitvii persoanclor implicate th comitereainfractiunior. » Metoda livritii supravegheate presupune colaborarea mai multor state in vederea depistiii si prinderea traficantilor de droguri, care isi desfisoara activitatea infiactionala sau o parte din aceasta activitate pe teritoriul acelor state. Livrarile supravegheate se realizea7é pentru a se descoperi inireaga retea de traficanti de droguri, incepand de ta cultivator, producitor si pant la distribuitor, cumparator gi consumator:Folosirea unor dotari adeevate culegerii de informafii in legaturd cu persoanele implicate in comiterea de infiacfiuni cu pericol social ridicat se practic in toate statele democratice. ‘Acceptindu-se idea cf organele judiciare desfagoara o activitate utilé din punct de vedere social si este in interesul societafii, ca ea si fie cat mai eficienta, in majoritatea statelor democratice s-a creat un cadru juridic care reglementeaza dreptul acesior organe de a folosi tehnica operativa, inclusiv interceptarea convorbirilor telefonice sau a discufiilor purtate in spatii inchise, limitdndu-se prin lege posibilitajile de a se abuza de asemenea mijloace. Ca orice alt mijloc de proba, interceptiile gi inregistrarile audio sau video au drept scop aflarea adevarului in cauzi, ele avand menirea de a dovedi imprejurarile care au precedat, insotit sau suecedat sivargirea infractiunii, participanfii la comiterea acesteia, gradul de participatie, bunurile care au facut obiectul activitayii infractionale, mijloacele folosite pentru punerea in aplicare a rezolufiei infractionale, etc. Datoriti mecanismului coneret de realizare i naturii preponderent informativ-operativa, rezulti ca acest mijloc investigativ prezint& un grad sporit de dificultate in administrare, astfe! incat se recurge la utilizarea sa numai in situafia in care solujionarea unei cauze mu este posibila prin alte mijloace probatori 4,3, Investigatorul si colaboratorul sub acoperire™ Printre metodele de noutate care se practicd cu succes in lupta impotriva traficului ilicit de droguri de mai multi ani de catre organele judiciare din farile occidentale gi, mai recent, gi de citre autoritatile competente din fara noastra, se afld si aceea a infiltrarii investigatorilor sub acoperire in grupurile de infractori Experienfa luptei impotriva criminalititii oragnizate a dovedit c& utilizarea investigatorilor sub acoperire constituie 9 component important a actiunilor de urmatile penal proactive din cazurile instrumentate in zilele noatre. Aceste metode sunt cu deosebire utile in cazurile penale, unde exist pufine probe si nu sunt identificate persoane dispuse sti depund marturie. Aga cum Sa aritat in literatura de specialitate, o acfiune sub acoperire prezint& trei esentiale : a) secretul (agentul disimuleaza calitatea sa de politist sau de tert care lucreaza pentru politie) b) viclenia (agentul constraieste un scenariu in scopul de a céstiga increderea unci persoane, in vederea constatarii unei infractiuni sau a strangerii de informajii referitoare la o infractiune), si ¢) interactiunea, Operatiunile sub acoperire pot fi de scurta sau de lung durata si imbraca forme diverse ca pseudo-cumpararea si varianta sa flash-roll, pseudo-vanzarea gi penetrarea de rejele sau de grupur Pseudo-cumpararea consta in prezentarea in fata unci persoane ca si cumpartor potential al unui bun, care este produsul sau obiectul infractiunii. Flash-roll-ul este faptul de a etala sume de bani unor vanzéitori potentiali de marfuri interzise sau de origine delictuoasa in vederea simular caracte! *Includerea acestor mijloace de proba, dupa o perioad in care a fost manifestaté retinere fata de ele, in special daorita faptului e& pot fi trucate relativ usor, reprezinta o modernizare a sistemului probatiunii in cadrul procesului penal Legiuitorul a insttuit unele masuri eare, pe de o part, s& preintémpinetrucarea lor, iar, pe de alté parte, s& contribute la verificarea ulterioard a autenticitai for. ¥ Notiunea de “investigator sub acoperire” este reprodust din conceptul anglo-saxon (undercover investigator or agent), avind in linil generale aceeasi conotatie, respectiv de a se infitra si a Tucra cu sau printre cei ce urmeazé fi observa in legatura eu Turnizarea de informa date, inieii sau probe privind ectivitates de trafic de droguri, asa cum a fost reglementata prin Legea ar. 143/2000.intenfiei de cumpérare. Pseudo-vanzarea este scenariul invers al pseudo-vanzarii. Agentul tinde sa vanda marfuri, constituind produsul sau obiectul unei infractivni. 5, in loc de coneluzii: Romania — ,,cap de pod” intre Orient si Occident Pana nu demult, la noi in jar s-a considerat c& fenomenul drogurilor nu a fost niciodata cunoscut, drogurile reprezenténd ceva cunoscut numai de catre Occidentul decadent, aceasti idee fiind indusa de propaganda comunista. {nainte de anul 1990, consumul ilicit de droguri constituia un aspect cu caracter exceptional, in cele cdteva cazuri inregistrate consumatorii fiind cetajeni siraini in marea lor majoritate marinari in perioada de tranzitie parcursa de Romania dupa revolujia din Decembrie 1989, criminalitatea organizat& najionala si international si-a cut aparitia si s-a dezvoltat, grupurile criminale actiondnd strueturat in diverse domenii ale vietii sociale si economice, O parte dintre cetitenii romani au profitat de dreptul la liber circulatie, ajungénd sa inifieze si pe teritoriul nostra forme organizate de criminalitate, deja existente in alte zone geogra! O consecinja nedorita si imprevizibilé a conflictului armat purtat in spatiul ex-lugoslaviei a fost modificarea rutei balcanice traditionale descrise mai sus. Astfel, s-a ajuns la situatia ca refelele sa vehiculeze heroina prin Romania, Ungaria, Cehia spre Germania sau din Instambul prin porturile grecesti spre cele italiene cu ajutorul ferry-boat-urilor. Astfel, Roménia s-a transformat in ultimii ani prineipalul tronson al celei de-a doua rute balcanice de transport al drogurilor c&tre Europa Occidental: furcia —> Bulgaria — frontiera de sud a Rominiei, prin Negru Vodi, Vama Veche, Bechet si giu —» Bucuresti —> Subcarpati — zona de vest a Roméniei —> frontiera de vest, prin Nadlac, Bors si Petea > Ungaria — Budapesta —> Slovacia, prin Rajka —> zona sud-vesticd a Slovaciei > Cehia > Germania, Cresterea semnificativé a traficului de droguri prin qara noastra, este favorizata de o reglomentare rigida, care se dovedeste ineficienti in combaterea acestui flagel. E'securile in materie sunt demonstrate de lipsa unei practici uniforme la nivelul instanjelor judecdtoresti cu privire la incadrarea juridica a unor fapte sau la aplicarea pedepselor. De asemenea, autoritajile roméne sunt puse in dificultate atunci cand trebuie si find pasul cu noutajile in materie de cercetare si cooperare interstatala. Nici in prezent, organele judiciare nu dau dovada de o eficacitate sporit, fiednd greseli procedurale de condamnat, cu at&t’ mai mult cu cat ajung si aduci grave atingeri drepturilor fundamentale ale omului Cel mai recent exemplu este condamnarea Roméniei pentru incdlearea dreptului la administarea echitabila a probelor prevazut de art. 6 paragraful 3 lit d) din CEDO", fiind interzist recurgerea la activitatea investigatorilor fir si fi incercat objinerea mijloacelor de proba pe alta cale. in foarte multe cazuri, investigatorul sub acoperire aciioneaz& ca un agent provocator al Arsirii infrac{iunii. Mai atragem atentia asupra faptului c& legea romana scapa din vedere consacrarea unui principiu esential, regasit in celelalte legislafii europene, anume criteriul eantitafii de droguri, pentru a se putea face o delimitare corectd intre ceea ce inseamndi definere pentru consum propriu si dejinere in scopul traficarii in concluzie, avand in vedere lacunele legislative precum gi lipsa practi de instanje judecdtoresti, considerim c& statul roman nu se bucurd de toate resursele neces a putea cdstiga in momentul de fafé lupta tmpotriva traficantilor de drogur. uniforme la nivel re pentru BIBLIOGRAFIE * Constantin si Stoian e. Romania, 29 Septembrie 2009: Curtea a decis ca infractiunea de tafie de drogur provacati de cétre politisti, fapt ce incalc& garanjiile consacrate de CEDO.CONSTANTIN. MITRACHE, BOGDAN Curs selectiv pentru examenul de licemta, 1, COSTICA BULAI, AVRAM FILIPA\ NICOLAE BULAI, CRISTIAN MITRACE Ed. Trei, 2008, Bucuresti 2. CONSTANTIN MARUTOIU, OANA BENGA, AUREL POP, Droguri, Ed. Napoca Star, 2002, Cluj 3. OLTEANU GABRIEL, IACOB ADRIAN GORUNESCU MIRELA, VOICU ADRIANA CAMELIA, POP STEFAN, DRAGOMIRESCU BIANCA, RUIU MARIN, STEFAN EDUARD CRISTIAN, Metodologie criminalisticd - Structurile infractionale Ji activitafile ilicite desfasurate de citre acestea, Ed. AIT Laboratories s.r., 2008, Bucuresti 4, CONSILIUL EUROPEI, Drug misusing offenders in prison and afier release proceedings ~ seminar, Strasbourg, 4-6 October 1999, organized by the Co-operation Group to Combat Drug Abuse and Illicit Traficking in Drugs (Pompidou Group), 2000, Strasbourg 5. CONSILIUL EUROPEL, Prisons, drugs and society: Conference co-organized by the Co-operation Group to combat Drug Abuse and Illicit Traficking in Drugs (Pompidou Group) and the World Health Organisation, Health in Prison Project, Bern, 20-22 September 2001: proceedings, Council of Europe Publishing, 2002, Strasbourg 6. JENICA DRAGAN, GHE. ALECU, MARIANA TIPISCA, Elemente introductive in dreptul drogurilor, Ed. Dobrogea, 2001, Constanta 7. GHEORGHE ALECU, Incriminarea traficului si consumului ilicit de droguri, Ed. Europolis, 2004, Constanga 8. DIMA TRAIAN, Injiacriuni contra sanitdtit publice prevéizute in legi extrapenale (cu referire la droguri), Ed. Lumina Lex, 2002, Bucuresti . 9, ALEXANDRU BOROI, NEAGU NOREL, VALENTIN RADU-SULTANESCU, Infractiuni preveizute de legea nr. 143/200 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, Ed. Rosetti, 2001, Bucuresti 10,RICHARD MUSCAT, DIRK J. KORF, JORGE NEGREIROS, DOMINIQUE VUILLAUME, Tendances de la recherché sur les drogues, Editions du Conseil de !Burope, 2009, Strasbourg 1. OANA CHIRITA, Traficul si consumul de droguri ~ (in)eficienta legislativis yi (injeficienta practiced, Caiete de drept penal, Anul VI, lulie-Septembrie, Ed. C.H. Beck, 2010, Bucuresti 12. ELDAR H. HASANOV, Lupra impotriva infractionalitaii legate de droguri: aspect de drept international yi comparat, Paideia, Bucuresti, 2002 13. JENICA DRAGAN, Incriminarea traficului ilicit de droguri, Yezi de Doctorat, Academia de Polite “Alexandru loan Cuza”, 1997, Bucuresti 14. VASILE GABRIEL NITA, Elemente de investigatie criminalistic& aplicate in cercetarea infractiunilor din domeniul traficului si consumului illicit de droguri, Tez& de doctorat, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept, 2005, Bucuresti 15, OBSERVATORUL EUROPEAN PENTRU DROGURI $1 TOXICOMANIE, Raportul Anual 2011; situatia drogurilor in Europa AGENTIA NATIONALA ANTIDROG, Raport national privind situatia drogurilor in Roménia, 2011 17. GUVERNUL ROMANIEI, Sirategia Nationald Anti-drog Roménia 2005-2012 18. Legislajia drogurilor: culegere de teorie si practica judiciard, Ed. Morosan, 2004, Bucuresti 19, RALUCA MOCANU, Infracfiuni legate de droguri: practica judiciara, Ed. Hamangiu, 2007, Bucuresti 16