Universitatea George Bacovia din Bacău

Program Managementul instituțiilor în educație

An universitar 2020-2021

Metodologia cercetării și scrierea academică

Cursant: Mocanu (Kincses) Irina Vasilica

 Clasificarea resurselor şi instrumentelor didactice virtuale folosite
în mediul educațional
Irina Vasilica Mocanu (Kincses),
Școala Gimnazială “Alexandru Piru”,
irina.kincses@gmail.com

În cazul oricărei discipline predate în ciclul primar, în deosebi în cazul disciplinei Limba
şi literatura română, folosirea instrumentelor TIC şi a resurselor educaţionale digitale se
dovedeşte a fi o necesitate, deoarece contribuie la dezvoltarea în rândul elevilor a capacităţilor de
selectare, de învăţare interactivă, dar mai ales la stimularea autoinstruirii şi a autonomiei de
învăţare, în situaţia actuală de pandemie în mediul online. Este dificil de realizat o clasificare
riguroasă a resurselor şi instrumentelor didactice digitale, o dată deoarece există o adevărată
avalanşă de produse pe piaţă, iar apoi deoarece, uneori, resursele duc la crearea de instrumente
sau invers. Demersul de faţă îşi propune prezentarea succintă a acestor instrumente şi resurse,
dorindu-se a fi doar un ghid orientativ.
Într-un comunicat de presă al Comisiei Europene 1 din luna septembrie 2013 se
menţionează că „peste 60 % dintre copiii în vârstă de nouă ani din Uniunea Europeană învață în
școli care nu dispun încă de echipamente informatice. Între 50 % și 80 % dintre studenții din
țările UE nu utilizează niciodată manuale de informatică, programe informatice,
emisiuni/podcasturi, simulări sau jocuri didactice. Majoritatea cadrelor didactice la nivelurile
primar și secundar nu se consideră „competente informatic” sau capabile să predea cunoștințe
informatice în mod eficient, iar 70 % dintre acestea ar dori mai multe cursuri de formare în
utilizarea TIC”.
Ca atare, Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune, denumit sugestiv „Deschiderea
educației”, cu pagina de web aferentă, care pune la dispoziţie studenţilor, profesorilor şi elevilor,
precum şi instituţiilor de învăţămînt, gratuit, resurse educaționale deschise. Scopul acestui
demers se va realiza prin stabiilirea a trei direcţii de activitate:

1
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-859_ro.htm, sursă identificată la data de 14.01.2014
 „1. Crearea de oportunități de inovare pentru organizații, cadre didactice și cursanți;
2. Utilizarea sporită a resurselor educaționale accesibile permanent și gratuit (Open
Educational Resources - OER), asigurarea faptului că materialele didactice realizate cu
fonduri publice sunt la dispoziția tuturor;
3. O mai bună infrastructură și conectivitate TIC în școli”.
Resursele digitale constituie suma informaţiilor care pot fi accesate utilizând Internetul
sau care pot fi accesate ca urmare a activităţii unor motoare de căutare, informaţii care sunt
transmise şi stocate în mediul virtual supuse unor reglementări legale privind drepturile de autor.
Pentru început, vom clasifica resursele digitale în funcţie de scopul pentru care acestea
sunt folosite, adică:
− în managementul activităţii didactice: realizarea portofoliului catedrei sau a portofoliului
personal, realizarea de documente manageriale la nivelul instituţiei;
− în activitatea la clasă: organizarea, elaborarea şi revizuirea materialelor didactice, a
strategiilor de evaluare a cunoştinţelor, deprinderilor, şi abilităţilor;
− în activitatea extraşcolară sau din perioada vacanţelor: platforme de comunicare
specializate pentru profesori, proiecte extracurriculare, activităţi extraşcolare.
Internetul2 poate fi definit ca o reţea extinsă la nivel universal de calculatoare conectate
între ele, care permite accesul la toată baza de date a resurselor informatice, şi se constituie într-o
sursă nelimitată de informaţii, oferă acces la toate domeniile de interes pentru cunoaştere, dar
oferă şi posibilitatea de modificare şi actualizare a informaţiilor în timp real. În studiul „Usos
educativos de internet”, autorul Pere Marques Graells3 scoate în evidenţă câteva funcţii pe care le
îndeplineşte internetul, şi anume:
− funcţia de comunicare, prin gestionarea transmiterii datelor de orice tip (e-mail,
teleconferinţe, discuţii live);
− funcţia de informare şi cunoaştere, care se referă la multitudinea de tipuri de informaţii
stocate: imagine, text, grafică, fişiere audio, hărţi digitale, animaţii, şi lista poate
continua;

2
Dicţionarul explicativ britanic Oxford recomandă scrierea cu majusculă a termenului atunci când este substantiv,
şi cu literă mică atunci când este adjectiv, dar precizează că tendinţa generală este de a se generaliza scrierea cu „i”
în ambele situaţii
3
http://peremarques.pangea.org/usosred2.htm, sursă identificata la 10.12.2013
 − funcţia de divertisment, resurse multimedia educative, accesarea unor programe şi softuri
cu caracter ludic;
− funcţia comercială: folosirea spaţiului virtual ca platformă de reclamă a unor produse,
generararea unui cadru propice pentru diferite tranzacţii, canal de comunicare pentru
promovarea produselor.
Internetul poate fi folosit, deci, în toate etapele activităţii desfăşurate de un profesor, dacă
ne gândim, de exemplu, că astăzi există în mediul virtual publicaţii ştinţifice de prestigiu care nu
publică conţinutul cercetărilor, ceea ce făcut necesară apariţia saloanelor virtuale chiar în
interiorul bibliotecilor.
În ceea ce priveşte managementul activităţii didactice, putem oferi ca resurse:
1. http://www.scribd.com o sursă de informare care permite publicarea şi stocarea gratuită a
documentelor originale, clasificându-le pe categorii de interes şi oferind în acelaşi timp
utilizatorilor posibilitatea de a oferi feedback, de a face comentarii sau de a completa informaţiile
accesate cu unele personale. La această adresă se pot studia sau descărca, contra cost, lucrări de
specialitate (referate, eseuri, lucrări de licenţă, disertaţie sau doctorat, lucrări pentru obţinerea
gradului didactic I), dar şi copii ale unor documente oficiale (programe educaţionale, aspecte din
legislaţia civilă sau penală), toate acestea cu sopul de a oferi o resursă credibilă şi un conţinut
valoros.
2. http://readwritethink.org oferă posibilitatea utilizatorului de a-şi organiza şi programa
activitatea, ţinând evidenţa, de exemplu, a desfăşurării unor proiecte în derulare. Materialele
oferite, care sunt atât documente, cât şi filme, se adresează exclusiv profesorilor şi sunt
clasificate în funcţie de nivelul de învăţământ şi de interesul utilizatorului pentru formarea
profesională sau folosirea la clasă a resurselor.
3. www.edu.ro este chiar pagina web a Ministerului Educaţiei Naţionale şi oferă profesorilor
informaţii actuale privind noi modificări legislative, ştiri privind examenele naţionale sau
proiectele desfăşurate la nivel naţional, dar mai ales legislaţia şi modificările privind organizarea
activităţii didactice: programe şi planificări, calendare, metodologii.
4. www.didactic.ro este o platformă onilne care oferă cadrelor didactice atât modele de
organizare a materiei (planificări, planuri de lecţie, proiecte didactiice), dar şi posibilitatea de a
realiza planificări prin mijloace electronice.
5. www.slideshare.net, sau www.prezi.com generează şi stochează prezentări în diferite formate,
fiind în acelaşi timp şi o resursă de idei pentru prezentări. Avantajul folosirii acestor surse este că
sunt folosite la nivel internaţional şi sunt o resursă de creativitate pentru orice domeniu de
interes, nu doar pentru profesori sau elevi.
Din resursele care pot fi accesate de profesori şi elevi pentru organizarea activităţii la
clasă, enumerăm:
1. http://docs.google.com este în acelaşi timp o cale de comunicare pentru utilizatori, dar le şi
oferă posibilitatea de a edita materiale, prin aplicaţiile Spreadsheets, Documents, Presentations,
Drawings şi Forms. Ceea ce aduce nou această platformă este că poate fi folosită inclusiv prin
intermediul unei aplicaţii pentru telefoanele smart, făcând astfel posibilă accesarea unor
documente stocate în calculatorul personal şi permiţând editarea fişierelor atât online, cât şi
offline. Programele Spreadsheets, Documents, Presentations, Drawings şi Forms se pot constitui
în instrumente de lucru pentru elevi, prin faptul că permit redactarea unor documente, realizarea
de portofolii, schiţe şi reprezentări grafice, dezvoltate prin activităţi individuale sau prin activităţi
de colaborare on-line.
2. Enciclopediile, respectiv bibliotecile on line, precum şi pagini ale muzeelor, ale universităţilor,
ale unor publicaţii de specialitate: www.wikispaces.com, www.blogspot.ro, www.biblionet.ro,
www.discoveryeducation.com, www.britannica.com, www.bbc.co.uk.history,
www.romanianvoice.com, www.romlit.ro, www.dilemaveche.ro, www.muzeulastra.ro, care
permit accesul la informaţii de interes specific şi contribuie la dezvoltarea unor abilităţi precum
colectarea şi selectarea informaţiilor, utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de accesare şi
procesare a informaţiei, crearea materialelor informatice în diferite formate.
3. Canalele de comunicare sau reţelele de socializare: www.blogspot.ro, www.facebook.com,
www.twitter.com, www.youtube.com permit dezvoltarea unor abilităţi precum diseminarea
rezultatelor participării la un proiect, contribuţia în camerele de chat, editarea şi transmiterea de
imagini, aplicaţii sau de texte în mediul virtual. Cu ajutorul acestora, utilizatorii pot restrânge sau
lărgi grupul faţă de care îşi comunică interesele, în funcţie de specificul activităţii pe care o
promovează.
4. Simulatoare, jocuri online, jocuri pe telefonul mobil, aplicaţii media: www.e-
şcoala.ro,www.googleearth.com,www.googleartprojects.com,http://phet.colorado.edu.en/simulat
ions, http://hotpot.uvic.ca. Acestea permit utilizatorului să aibă acces la o aplicaţie interactivă, să
participe sau să creeze simulări de învăţare experienţială, să utilizeze aplicaţii software pentru a-
şi stimula gândirea critică sau, în cazul profesorilor, oferă diverse aplicaţii pentru realizarea de
teste.
5. Softurile educaţionale (sau produsele software) se constituie într-o colecţie de lecţii sau
programe educaţionale adresate unor categorii specifice de vârstă, şi elaborate luând în
considerare aspecte ce ţin de conţinut, obiective şi metode specifice, care au ca scop fie
introducerea unor noţiuni noi, fie, ulterior, fixarea acestora, pentru a construi pe o bază existentă
deja cunoştinţe noi. Softurile educaţionale sunt stocate pe un suport electronic, aşa cum e
compact discul, şi sunt comercializate online sau în librării, prin intermediul unor organizaţii sau
chiar în unităţile şcolare.
Softurile4 pot fi clasificate prin raportare la funcţia pedagogică pe care o vizează şi în
funcţiile de sarcinile propuse, după cum urmează:
− softuri tematice, destinate achiziţionării de cunoştinţe;
− softuri tip Drill- and-practice (de exersare), care vizează însuşirea unor moduri de lucru, a
unor tehnici pentru dobândirea unor deprinderi specifice;
− softuri de investigaţie, care permit subiectului să îşi urmeze parcursul învăţării în funcţie
de stilul şi ritmul propriu de învăţare;
− softuri recapitulative;
− softuri de simulare;
− softuri pentru verificarea cunoştinţelor, care pot fi folosite atânt independent, cât şi ca
parte a unui sistem generalizat;
− softuri tip joc didactic, care promovează soluţionarea de probleme şi învăţarea
colaborativă.
Toate acestea sunt luate în considerare din ce în ce mai mult, având în vedere că
reglementări legale recente propun folosirea obligatorie la orele de curs a resurselor şi
mijloacelor electronice, începând de la învăţământul primar.
După trecerea în revistă a resurselor digitale, ne vom opri puţin asupra instrumentelor
TIC, mai ales acelea care pot şi sunt utilizate frecvent în activităţile didactice.
Aplicaţiile media, accesibile pe telefonul mobil sau pe tabletă pleacă de la exemple de
biblioteci virtuale, la o serie de jocuri pentru însuşirea unor cunoştinţe (învăţarea de limbi străine,

4
Suport de curs Competenţe-cheie TIC în curriculum şcolar. Disciplina Limba şi literatura română,MECTS, 2011
învăţarea formelor, a culorilor, a numerelor), dar şi formarea unor deprinderi (simularea unor
operaţii chirurgicale, sau a unor activităţi casnice), de stimulare a creativităţii sau de stimulare a
gândirii. Acestea sunt resursele cele mai accesibile elevilor, care pot fi provocaţi în sala de clasă
să ofere exemple de folosire a cestora, dar şi modalităţi de lucru noi, care promovează
creativitatea actului educaţional.
Ebookreaderul este un dispozitiv portabil de lectură care oferă un document în varianta
sa întreagă, oferind cititorului chiar şi aspectul de pagină tipărită, alături de alte setări, precum
imitarea sunetelor de întoarcere a paginii. Cel mai proaspăt instrument promovat este manulalul
digital, introdus chiar şi în legislaţia naţională ca o necesitate pentru clasele primare. Dacă în
cazul ebook-ului aveam un conţinut nealterat, manualul digital vine cu o serie de noutăţi, menite
să se detaşeze de accepţia clasică a manualului ştiinţific.
„Lecţiile5 nu sunt simple pdf-uri transpuse pe ecran, ci sunt însoţite de secvenţe audio,
video, animaţii, simulări, activităţi în laboratoare reale sau virtuale, iar în e-portofoliu pot fi
salvate toate temele şi încercările elevilor. Astfel, lecţiile capătă sunet şi culoare, simulările incită
imaginaţia, iar temele devin adevărate provocări penru elevi. Manualul digital astfel elaborat
oferă sistemului de învăţământ naţional o viziune inovativă asupra abordării curriculare şi asupra
activităţii la clasă şi în afara ei, prin caracterul interactiv al conţinuturilor învăţării şi prin
utilizarea tehnologiei touch-screen pe care tableta o pune la dispoziţia elevilor. În prezent,
editurile de prestigiu au recurs deja la fabricarea acestora şi, în prezent, se duce o campanie
agresivă de formare şi informare a profesorilor de învăţământ primar şi gimnazial, prin
organizarea unor simpozioane judeţene care promovează folosirea acestor instrumente.

În concluzie, folosirea instrumentelor TIC şi a resurselor educaţionale digitale se

dovedeşte a fi o necesitate, deoarece contribuie la dezvoltarea în rândul elevilor a capacităţilor de
selectare, de învăţare interactivă, dar mai ales la stimularea autoinstruirii şi a a autonoomiei de
învăţare.

Resurse bibliografice:
1. http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-859_ro.htm,
2. http://peremarques.pangea.org/usosred2.htm

5
http://c3.cniv.ro/index.php?q=2013/digital, sursă identificată la 09.03.2014
3. Suport de curs Competenţe-cheie TIC în curriculum şcolar. Disciplina Limba şi
literatura română,MECTS, 2011
4. http://c3.cniv.ro/index.php?q=2013/digital, sursă identificată la 09.03.2014