1

CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE

criterii de identificare şi poziţionare a IC SUP
1. coroana mare, voluminoasă de formă pătrată ( asemănătoare cu o lopată)
2. unghiul mezio –incizal este de aproximativ 90 de grade iar cel disto-incizal
este obtuz şi rotunjit
3. faţa mezială este mai înaltă decât faţa distală
4. faţa paltinală prezintă un relief bine exprimat cu cingulum, foramen caecum
şi creste marginale de smalţ
5. rădăcina este unică,voluminoasă şi cu apexul uşor recurbată spre distal

criterii de identificare şi poziţionare a IC inferior

1. dintele cu coroana cea mai puţin voluminoasă dintre dinţii arcadei inferioare
2. unghiurile mezio-incizal şi disto-incizal sunt drepte şi aproximativ egale.
3. cele două feţe proximale sunt egale şi paralele între ele.
4. rădăcina este unică şi aplatizată mezio-distal
5. pe faţa distală a rădăcinii este prezent un şanţ longitudinal mult mai
accentuat decât cel de pe faţa mezială

criterii de identificare şi poziţionare a IL superior

1. coroana este mai îngustă, mai alungită şi mai scurtă decât a incisivului
central superior.
2. unghiul mezio-incizal este ascuţit iar cel disto-incizal rotunjit.
3. marginea incizală este mai accentuat oblică dinspre mezial spre distal decât la
incisivul central superior
4. faţa palatinală este mai concavă în cele 2/3 incizale decât la incisivul central
superior.
5. rădăcina este mică, efilată, aplatizată mezio-distal şi cu apexul recurbat spre
distal.

criterii de identificare şi poziţionare a IL inferior

1. dimensiunile coronare şi radiculare sunt mai mari decât cele ale incisivului
central inferior.
2. unghiul disto-incizal este uşor rotunjit.
3. faţa mezială este mai înaltă decât faţa distală.
4. relieful feţei linguale este mai accentuat decât cel al incisivului central
inferior.
5. marginea incizală este descendentă spre distal

criterii de identificare şi poziţionare a C superior

1. cea mai voluminoasă coroană dintre toţi dinţii frontali.
2. marginea incizală are forma de “v”, ea reprezentând vârful cuspidului.
3. versantul distal al “v”-ului incizal este mai lung decât cel mezial.
4. faţa vestibulară este mai convexă şi este împărţită în două versante (mezial şi
distal) de o linie de smalţ
 2

5. rădăcina este foarte voluminoasă, cu formă ovală sau triunghiulară pe

secţiune.

criterii de identificare şi poziţionare a C inferior

1. coroana este mai alungită (datorită diferenţei mari dintre înalţime şi lăţime)
2. “v”-ul incizal este mult mai pronunţat, cu versantul distal mai lung şi mai
înclinat.
3. relieful feţei linguale este mai şters comparativ cu cel al caninului omolog.
4. faţa mezială a coroanei se continuă cu faţa mezială a rădăcinii .
5. în mod excepţional rădăcina poate fi dublă sau unică dar cu două canale.

criterii de identificare şi poziţionare a PM1 superior

1. faţa vestibulară este asemănătoare cu cea a caninului (formă pentagonală cu
prezenţa “v”-ului incizal)
2. faţa mezială este cea mai înaltă dintre feţele proximale ale dinţilor laterali.
3. faţa ocluzală prezintă doi cuspizi (cel vestibular este mai mare decât cel
palatinal)
4. şanţul intercuspidian este liniar cu orientare mezio-distală şi poziţionat mai
aproape de cuspidul palatinal.
5. cel mai frecvent prezintă două rădăcini ( una vestibulară şi una palatinală)
sau o rădăcină bifidă aplatizată uşor mezio-distal. este singurul premolar
care poate prezenta două rădăcini.

criterii de identificare şi poziţionare a PM1 inferior

1. faţa vestibulară este mult mai înaltă decât cea linguală.
2. cuspidul vestibular este dublu ca volum faţă de cel lingual.
3. Frecvent cuspidul lingual este bilobat
4. Conturul fetei oclusale este pătrat
5. şanţul intercuspidian este concav spre vestibular.
6. foseta distală este mai largă decât cea mezială.
7. rădăcina unică, are forma de con uşor efilat şi este aplatizată uşor
meziodistal.

criterii de identificare şi poziţionare a PM2 superior

1. coroana are dimensiuni mai reduse decât cele ale primului premolar
superior.
2. faţa ocluzală prezintă doi cuspizi egali.
3. şanţul intercuspidian este liniar şi situat pe mijlocul feţei ocluzale.
4. faţa mezială este mai convexă decât cea a primului premolar.
5. rădăcina este unică, redusă ca dimensiuni şi foarte mult turtită mezio-
distal.

criterii de identificare şi poziţionare PM2 inferior

 3

1. cea mai voluminoasă coroană dintre toţi premolarii.

2. cei doi cuspizi sunt egali între ei.
3. frecvent, cuspidul lingual este bilobat.
4. conturul feţei ocluzale este pătrat.
5. rădăcina este unică, cu apexul uşor rotunjit şi recurbat spre distal.
6. Cea mai voluminoasă coroană dintre toti premolari
7. Cei 2 cuspizi sunt egali intre ei

criterii de identificare şi poziţionare M1 superior.

1. cea mai voluminoasă coroană de pe arcada maxilară.
2. pe faţa ocluzală prezintă patru cuspizi (cel mezio-palatinal este cel mai mare).
frecvent prezintă tuberculul lui carabelli
3. pe faţa ocluzală este prezentă creasta oblică de smalţ care uneşte cuspizii
mezio-palatinal cu cel disto-vestibular.
4. prezintă trei rădăcini ( una palatinală şi două vestibulare)bine dezvoltate şi
separate între ele( divergente din 1/3 cervicală).
5. rădăcina mezio-vestibulară este aplatizată mezio-distal mult mai accentuat
decât rădăcina disto-vestibulară şi prezintă pe ambele feţe câte un şanţ
longitudinal

criterii de identificare şi poziţionare M1 inferior.

1. cea mai voluminoasă coroană de pe arcadele dentare.
2. prezintă 5 cuspizi ( 3 vestibulari şi 2 linguali)
3. foseta mezială este mai mare decât cea distală.
4. cuspidul disto-vestibular este cel mai mic cuspid iar cel mezio-lingual este cel
mai mare.
5. prezintă două rădăcini ( cea mezială cu două canale radiculare: mezio-lingual
şi mezio-vestibular), iar rădăcina distală prezintă un singur canal radicular
voluminos. ambele rădăcini sunt aplatizate mezio-distal.

criterii de identificare şi poziţionare M2 superior

1. volumul coronar mult redus faţă de cel al primului molar superior.
2. creastă de smalţ pe faţa ocluzală este foarte redusă, cel mai frecvent lipseşte.
3. jumătatea mezială a coroanei este mult mai mare decât jumătatea distală.
4. foseta distală este redusă.
5. rădăcinile sunt mai convergente iar rădăcina palatinală este unită de cea
mezio-vestibulară printr-o lamă subţire de cement.

criterii de identificare şi poziţionare M2 inferior

1. dimesiuni mai reduse în toate sensurile faţă de primul molar inferior.
2. pe faţa ocluzală prezintă patru cuspizi separaţi între ei prin două şanţuri
intercuspidiene dispuse “în cruce”
 4

3. cuspidul mezio-vestibular este mai voluminos decât cel disto-vestibular.

4. pe faţa vestibulară prezintă un şanţ de descărcare care se termină într-o
fosetă situată la ½ înălţimii feţei vestibulare.
5. rădăcinile , în număr de două ( mezială şi distală) sunt fuzionate în 1/3
cervicală , au dimensiuni mai reduse şi sunt mai drepte decât la primul molar
inferior.

etapa identificarea Criterii care stau la baza identificării

1. Incisiv central Coroana în formă de lopată, rădăcina
unică puternică, forma pătrată a coroanei
2. superior Mărimea coroanei, prezenţa reliefului
bine exprimat de pe faţa palatinală,
recurbarea apexului spre distal.
3. dreapta Unghiul disto-incizal rotunjit
Unghiul mezio-incizal drept.
Faţa mezială mai înaltă decât cea distală

etapa identificarea Criterii care stau la baza identificării

1. Primul premolar Coroana bicuspidată
Cuspidul vestibular mai mare decât cel
oral
Faţa vestibulară asemănătoare cu cea a
caninului
2. Primul premolar superior Prezenţa a două rădăcini ( caracteristic
pentru primul premolar superior)
3. Primul premolar superior drept Faţa mezială mai înaltă decât cea distală
Marginea ocluzală a feţei vestibulară
formată din două segmente din care cel
mezial este mai lung

etapa identificarea Criterii care stau la baza identificării

1. Molar Forma coronară cu 4 cuspizi
Prezenţa a trei rădăcini bine exprimate
2. Primul molar superior Prezenţa crestei de smalţ care uneşte
cuspizii MP cu DV
Existenţa celor 3 rădăcini din care cea
palatinală este cea mai puternică
3. Primul molar superior drept Faţa mezială mai înaltă decât cea distală
Cuspidul MP este cel mai voluminos
Rădăcina MV prezintă câte un şanţ
longitudinal pe ambele feţe