Baba Dochia – legenda Babei Dochia,

tradiții și obiceiuri

În prima zi de primăvară cinstim, alături de sărbătoarea și tradiția mărțișorului, un

personaj legendar deosebit de important pentru folclorul românesc – Baba Dochia. De
numele babei Dochia se leagă numeroase tradiții de primăvară, cât și sărbători
populare importante.

Baba Dochia, întâia zi a Babelor, se ține de frica înghețului, pentru a fi apărați de furtuni
și ca frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri.

În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins

de către Noul An într-o competiție dificilă și aspră. Zilele asociate babei Dochia nu
reprezintă altceva decât ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară. După moartea
Dochiei, se instalează vremea frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult.

Cine a fost Baba Dochia, legenda Babei Dochia

Ziua de Baba Dochia aduce în prim plan o serie de legende mai mult sau mai puțin
cunoscute. Fiecare dintre ele o înfățisează pe Baba Dochia în ipostaze variate și
diferite, în funcție de originea legendei și de sursa acesteia.
Cea mai populară legendă ne dezvăluie că bătrâna Dochia avea o fată vitregă pe care
nu prea o avea la suflet. Ca să o pedepsească a trimis-o la râu, în timpul iernii, să spele
lâna cea neagră până când va deveni albă. Fata a început însă să plângă cu lacrimi
amare, deoarece cu cât spăla lâna mai tare, cu atât devenea mai neagră. Atunci,
Dumnezeu și sfântul Petru i-au sărit fetei în ajutor și i-au albit lâna. Aceștia i-au oferit și
un buchețel de floricele albe pentru a le dărui mamei sale. Fata s-a întors acasă de la
râu, iar bătrânei Dochia, văzând florile din mâna fetei, i s-a aprins în suflet dorul de
munte și de verdeață. Astfel, s-a îmbrăcat cu nouă cojoace, și-a luat oile și a urcat pe
munte. Pe parcursul călătoriei vremea s-a încălzit, iar Dochia și-a scos, rând pe rând,
cele nouă cojoace, până când nu a mai rămas cu niciunul. Când a ajuns în vârf, a
început să ningă și să înghețe. Atunci, Dochiei i s-au arătat Dumnezeu și sfântul Petru,
care i-au spus: “Vezi cât de rău este să stai în frig și umezeală, tu, cea care ți-ai obligat
fiica să spele iarna lâna la râu?”. Dochia a înghețat de frig și s-a transformat în stană de
piatră împreună cu oile sale, mărturie vie a acestei legende fiind rocile din munții
Ceahlău care se pot observa și astăzi.

O altă legendă, mai puțin cunoscută, ne spune că Dochia a fost o femeie simplă și
harnică ce îngrijea de nouă capre. Isprăvind nutrețul, a plecat cu ele la munte, crezând
că Martie e mai prost și nu îi pasă de timpul lui. Martie ca să se răzbune a împrumutat
de la Făurar 9 zile și s-a pus pe ploi și pe ninsoare. Astfel, Dochia a fost surprinsă de
vremea rece și capricioasă și a înghețat cu tot cu capre, transformându-se în stană de
piatră.

Unii spun chiar că Dochia ar fi fost o femeie bună, care făcea mult bine. Aceasta avea
frică de Dumnezeu și îi ajuta pe cei nevoiași dându-le de pomană brânză, lapte sau
lână. Când au vrut să o prindă păgânii, Dochia a fugit cu oile în munte, unde l-a rugat
pe Dumnezeu să o tranforme în stâncă, să nu poată fi găsită niciodată.

Dochia și acuma este în munți. Nu se știe de e vie sau de o fi murit, că nimeni n-a dat
peste ea. Cică se pitește de oameni.

Tradiții și obiceiuri de ziua Babei Dochia

Multe dintre obiceiurile și tradițiile asociate zilei de baba Dochia au legătură cu noul an
agrar și se obișnuiește ca această zi să fie cinstită pentru a avea recolte bogate și
pentru ca animalele din gospodărie să fie sănătoase și ferite de boli.

Dochia e rea de zloată, dacă nu se ține, primăvara va fi ploioasă și viscoloasă, iar

semințele vor îngheța în pământ.

În unele zone ale țării există obiceiul ca femeile să fiarbă bostan alb și să dea de
sufletul Dochiei. Doar așa mai pot lucra câte ceva. În alte zone, din contră, oamenii au
cât mai multe activități începute, fiindcă Dochia era o femeie aprigă și din cale-afară de
harnică.
În unele sate se organizează clacă de tors, deoarece se crede că torsul este singura
activitate permisă.

Un lucru este totuși permis în ziua de Dochie, torsul, căci și Dochia, când s-a dus la
munte cu oile, a mers cu furca-n brâu.

În Mehedinți există obiceiul ca, în dimineața zilei de 1 Martie, să nu ieși din casă
nemâncat, ca să nu fii spurcat de cuc.

Superstiții de Baba Dochia legate de vreme

Vremea capricioasă de la începutul lui Martie este pusă pe seama caracterului
schimbător al babei Dochia. Dacă se încălzește treptat se spune că “Baba Dochia își
leapădă cojoacele”, iar dacă ninge și viscolește atunci “Baba Dochia își scutură
cojoacele”.

Ca și previziune pentru primăvara ce stă să înceapă, se spune că dacă de ziua babei

Dochia e timp frumos, atunci toată primăvara și vara va fi frumoasă, iar de nu,
primăvara și vara vor fi urâte și posomorâte.

Zilele babei – superstiții și obiceiuri

Conform tradiției populare între 1 și 9 martie sunt Babele sau zilele Babei Dochia, cele

mai capricioase și schimbătoare zile de peste an.

Babele reprezintă, în plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi și anul nou, dintre
iarnă și vară, dintre frig și cald.

Se spune că în aceste zile, Baba Dochia își împlinește destinul urcând muntele cu

turma ei de oi, iar zilele sunt pe atât de afurisite și înșelătoare, precum și caracterul
acesteia.
În jurul acestor zile, ale babelor, s-au creat atât obiceiuri, cât și superstiții cu privire
la anul ce va urma. Astfel, fiecare dintre noi, trebuie să-și aleagă o babă și, în funcție
de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi și viața noastră în cursul anului.

Dacă în ziua babei alese e timp frumos, atunci viitorul va fi unul vesel, cu noroc,

cu bucurii și împliniri, iar dacă e timp posomorât, atunci viitorul va fi unul trist,
fără noroc, cu lacrimi și încercări grele.

Unele persoane își aleg babele în funcție de ziua de naștere, altele nu țin cont, însă,
de această regulă și își aleg baba la întâmplare. Se obișnuiește, mai nou, să se
aleagă 3 babe, una pentru trecut, una pentru prezent și una pentru viitor.

Pe de altă parte, în unele zone ale țării se crede că vremea din decursul
unei babe redă, de fapt, caracterul, sufletul și temperamentul celui care a ales-o.

Cele mai multe dintre superstițiile babelor sunt legate de prima zi din ciclul acestora,

și anume ziua de 1 martie sau ziua Dochiei, cap de primăvară. Se spune că dacă
în 1 martie este timp frumos, atunci primăvara și vara vor fi tot atât de frumoase și
roditoare. Dacă ziua de 1 martie e posomorâtă e semn că primăvara nu va fi tocmai
caldă, iar vara va fi schimbătoare.

Totodată, în trecut, ziua Babei Dochia se respecta cu sfințenie pentru ca frigul să nu

aducă pagube câmpului, iar anul să fie unul bogat. De asemenea, se credea că Baba
Dochia are puterea de a feri de înec și de a îngrășa vitele.