Sunteți pe pagina 1din 17

~NSILOZAREA FURAJELOR

• Importan]a `nsiloz\rii furajelor


• Categoriile de furaje `nsilozate
• Procesele biochimice de timpul `nsiloz\rii
• Tehnologia `nsiloz\rii furajelor
• Tehnologii specifice de `nsilozare
• Tipuri de silozuri
• Calitatea furajului `nsilozat

1
Categoriile de furaje `nsilozate

• Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii, se


deosebesc trei grupe de nutre]uri murate:

– silozul,
– semisilozul,
– semifânul.

2
• Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\. Sub aceast\
form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de glucide
solubile, u[or `nsilozabile:
• porumbul,
• iarba de Sudan,
• sorgul etc..

• Semisilozul. Pentru realizarea acestui furaj, plantele, dup\


recoltare, r\mân pe câmp pân\ ce con]inutul `n ap\ ajunge la
55 (60)-65 (70)%, dup\ care se toac\ [i se transport\ la locul de
`nsilozare.

• Semifânul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n


momentul `nsiloz\rii de 45 (50) - 55 (60)%, iar pierderile totale de
substan]e nutritive sunt cele mai sc\zute.

3
Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii

• `n masa furajului `n timpul `nsiloz\rii au loc:

• procese biologice [i

• biochimice

4
Procesele biologice

• Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ cât timp se g\se[te aer


`n masa furajului, prin care glucidele solubile sunt oxidate, rezultând
ap\, bioxid de carbon [i energie.
• Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia
intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a
substan]elor proprii din furaj.
• ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i mici de
alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\. Acest
proces `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2 `n
furajul `nsilozat.
• Dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura
`n siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult.
• Nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde suculen]a, substan]ele proteice se
coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i `n plus exist\ pericolul de
`ncingere [i chiar autoaprindere a nutre]ului.
5
Procesele biochimice

• Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celulelor,


ceea ce permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care
favorizeaz\ desf\[urarea proceselor de fermenta]ie.
• ~n masa furajului au loc, `n principal:
• fermenta]ie lactic\, dar [i fermenta]ii secundare:
• acetic\,
• butiric\ [i
• alcoolic\.

• Fermenta]ia lactic\ prezint\ cea mai mare importan]\, deoarece duce


la acumularea acidului lactic, agent conservant, de care depinde
calitatea nutre]ului `nsilozat.

• Fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice (Streptococus,


Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus), care transform\ glucidele `n
acid lactic [i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i propionic.

6
• ~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile, plantele se pot `mp\r]i
`n :
– plante ce se `nsilozeaz\ u[or :
» porumbul,
» sorgul,
» iarba de Sudan,
» hibridul sorg x iarb\ de Sudan,
» raigrasul aristat,
» secara de nutre],
» varza furajer\,
» floarea soarelui etc.;
– plante care se `nsilozeaz\ greu:
» lucerna,
» trifoiul,
» borceagul cu peste 50% m\z\riche;
7
Metode de `nsilozare

Se cunosc mai multe metode de `nsilozare:

• `nsilozarea la cald,

• `nsilozarea la rece,

• `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i

• `nsilozarea cu umiditate sc\zut\.

8
Tipuri de silozuri

• ~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau


amenajate, numite silozuri.

• Acestea au fost grupate `n trei categorii:

• silozuri de suprafa]\,
• silozuri semi`ngropate [i
• silozuri `ngropate, fiecare cu mai multe variante.

9
Silozuri de suprafa]\

• Acestea pot fi:


• orizontale [i
• verticale

10
Calitatea furajului `nsilozat

• Calitatea silozului depinde de o multitudine de factori, dintre care


prezint\ importan]\ deosebit\ urm\torii:
• valoarea nutritiv\ a materialului ce se `nsilozeaz\,
• tipul de siloz,
• tehnologia aplicat\,
• metoda de `nsilozare folosit\ etc..

• Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat se realizeaz\ organoleptic [i


prin analize chimice, urm\rindu-se o gam\ larg\ de indici.

11
• Se recomand\ ca la aprecierea calit\]ii silozului s\ se
analizeze urm\toarele `nsu[iri:
– culoarea,
– mirosul,
– gustul,
– structura,
– valoarea pH,
– con]inutul `n acizi [i
– raportul dintre ace[tia etc..

• Se apreciaz\ c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\:


• are o culoare apropiat\ de aceea a plantelor din care a provenit,
• un miros pl\cut (de pâine proasp\t\, de mere coapte),
• un gust acri[or-dulceag, aromat,
• o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\ a plantelor,
• valoarea pH `ntre 3,8-4,5,
• cantitatea total\ de acizi `ntre 1,5-2,5%, din care cel pu]in 2/3 s\
fie acid lactic, acidul acetic maximum 1/3, iar acidul butiric s\
lipseasc\.
12
13
14
15
16
17